ce intelegi prin cuvantul prieten? o persoana cu care ai o relatie de prietenie, corect? dar ce inseamna sa ai o relatie de prietenie cu cineva? sa-l tii la o anumita distanta de tine, disponibil la orice ora din noapte sau zi, pret de un apel telefonic? sa-l faci un contact din agenda? sau un membru dintr-un anturaj pe care te poti baza sa-ti umfle ego-ul? sa te bazezi pe el ca va reactiona in modul in care vrei sau in care te astepti? ori poate sa se implice in viata ta exact atat de mult cat ai nevoie ca sa dai restart unei zile de cacat? sa stie cand e momentul s-o stearga si sa te lase-n pace? sa functioneze ca un organ ombilical, parte din tine dar totodata imun la toata mizeria care te afecteaza si, astfel, gata sa-ti ofere doze de vaccin regulate contra virozelor sociale? probabil ca toate, dar mai sigur, nimic.
nu cumva prietenia tine, mai degraba, de testat limitele celorlalti, asa-zisi, prieteni? o relatie non-conformista absolut diferita de cea familiala, teoretic neconditionata, sau de cea profesionala, strict conditionata de respectarea unor norme. ar fi un bun exemplu de dinamica inter-relationala intre oameni initial straini aflati brusc in cautarea unei compatibilitati reciproce si a unei legaturi mutual avantajoase. e drept ca nu functioneaza intotdeauna. de fapt, reuseste foarte rar, de asta avem o gramada de cunostinte dar foarte putini prieteni. ce sa-i faci, unele persoane nu ne motiveaza sau provoaca indeajuns pentru a ne fi prieteni. ori noi lor, daca-i pana acolo.
revenind insa la prieteni, de ce sa-i fortam sa indeplineasca niste asteptari cand e mult mai incitant sa-i vezi cum te surprind sau dezamagesc? de ce sa fie ‘permanent aproape’ si nu sa faca diferenta in momentele cand sunt? in loc sa stea in asteptare mai bine sa te sacaie cu probleme sau tentatii, sa te provoace, testand repetat limitele relatiei voastre. sa-ti intre in viata si sa te atraga in a lor intr-un mod haotic dar departe de a fi plictisitor. sa fie gata sa-ti invadeze zona de confort ca sa vada cat de mult ii poti tolera. sa te stimuleze in asemenea masura incat fiecare reactie sau raspuns al tau sa fie un rand nou adaugat in jurnalul autodescoperirii. ei pot fi deopotriva instrumentul de finete pentru cizelare personala sau forta bruta care sa te-mpinga spre punctul de rupere din matrita.
si ce daca in felul asta exista mai multe riscuri de fractura? e inevitabil. cineva, indiferent din care parte, depaseste pragul critic? pai daca firele ce va legau s-au calcifiat si nu mai fac fata presiunii crescute a timpului care v-apasa, prietenia se faramiteaza. e ok, scapi de balast. insa daca ele se impletesc frumos intr-un cordon elastic ce suporta convulsii puternice dar nu se frange, nu va aduce asta, intr-un rastimp, ceva mai aproape? iar uneori, daca circumstantele sunt favorabile, nu devine liantul pentru ceva nou si mult mai interesant? ma intreb... cat adevar e in afirmatia ca prietenii raman intotdeauna prieteni...
prieten = persoana care atunci cand esti la ea acasa si ti-e foame ii deschizi frigiderul fara sa ii mai ceri voie
RăspundețiȘtergere