Bataie cu apa si plimbare pe biciclete

Foto: Banateanu

Asta s-a intamplat vineri in Timisoara. First, bataie cu apa, ca pe vremuri, cand eram mici si veneam la scoala cu bidonul de sampon gaurit la varf. Suna talanga - incepea razboiul cu clasele rivale. Strategia - sa fii cat mai aproape de baie ca sa-l umpli repede. Ulterior armele s-au diversificat: seringi abil ascunse ce improscau fara mila si baloane cu apa (nu prezervative) aruncate de la etaj. Ei bine, vineri vanzoleala mare pe mess. Cica bataie cu apa in Unirii la ora 16. Nu am reusit sa ajung dar priviti ce misto a fost. Banateanul a fost acolo si i-a pozat. Vinerea viitoare ma ud si eu.
A doua distractie insa nu am mai pierdut-o. Mi-am insfacat bitza si alaturi de Tomata (convinsa in sfarsit sa o scoata pe Konsuela la plimbare) am dat la pedale vreo ora fara un alt scop, afara de a participa la event. Masa Critica a adunat in aceeasi zi de vineri pe la ora 18 vreo 50 de biciclisti in fata Catedralei pentru o plimbare fara motoare pe strazile aglomerate ale orasului. Strazi care noua insa ne-au parut mult mai libere. Stiti votba aia, unde-s multi puterea creste si soseaua se largeste :). E bine cand ai o banda doar pt tine si nu tre sa te afunzi in gropi sau canale pe marginea strazii. Am fost salutati, claxonati, pozati si ne-am simtit bine. Vremea era superba, nu era foarte cald, era seara - plimbarea perfecta. Dupa un popas de potolire a setei in piata Unirii (proaspat parasita de razboinicii apei) am purces pre Porto Arte (terasa Vaporul de pe Bega) pentru a socializa la un pahar de bere.

La adapat

Politia ne critica :))

Cu Tomata dupa Masa :p

Multumiri Nicoletei si Tomatei pentru poze.

O fapta buna

Ziceam ca o sa revin la fapta buna de care ne-a vorbit Simona la Blogereala 7.0 si am facut-o. Iata despre ce e vorba:

” In data de 5 iulie, Asociatia The Serious Road Trip, in parteneriat cu Filarmonica Banatul, Salvati Copiii, Filiala Timis si Penitenciarul Timisoara organizeaza un eveniment caritabil in spatiul fostului Cinematograf de vara din Timisoara (fostul Capitol).
Vor concerta pro bono Sonatic si Blazzaj, vor sustine un spectacol de foc Societe Noire, iar seara se va incheia cu un party funk”.

Scopul evenimentului este strangerea de fonduri pentru a ajuta la recuperarea fizica a unui tanar in varsta de 17 ani, imobilizat in scaunul cu rotile, paralizat la maini si la picioare, care nu isi plange soarta. Un copil super dotat intelectual, olimpic national la limba engleza care are nevoie de proteze la toate cele 4 membre.

Ati prins ideea, nu? Platim o gramada de bani pentru concerte in Bunker, The Note, Heaven, Club 30 si altele, asa ca nu-i deranj prea mare daca mergem la unul la care chiar conteaza si altceva decat distractia noastra. De obicei nu agreez aglomeratia, dar in cazul asta chiar vreau sa se inghesuie lumea in numar cat mai mare. Sa aratam ca inca mai suntem oameni si ne putem mobiliza atunci cand e necesar. Sa mai lasam naibii egoismul asta care ne conduce prin nesfarsita tranzitie de ne-a facut sa ne fie rusine ca suntem romani. Cel putin blogerii stiu ca se vor mobiliza si de data asta. Remember Tequilla Party?

Sa-ti sparg fereastra

Ce urmeaza e mai mult decat o oftica minora. E o rabufnire nervoasa. Urasc fututele alea de termopane QFort si le-as sparge pe toate care le-as vedea. Totul numai din cauza reclamelor alea imbecile care ma irita la culme cu repetitivitatea (pfff...ce cuvant!) lor stupida. La fereastra, la fereastra, la fereastra, la fereastra, mama ei de fereastra, deschide-o, scoate capul si arunca-te pe fereastra aia nenorocita. Si zic unii ca e o idee buna de promo :)) Ufff...

Blogereala v 7.0

Ultima intalnire a blogerilor timisoreni a fost si prima noastra iesire in aer liber, iesire pe care ne-o doream de tura trecuta si pe care vremea buna ne-a prilejuit-o duminca aceasta. Dupa o dezbatere destul de apriga in privinta locatiei, unii tragand spre karaoke, altii spre un strand unde sa ne racorim, am cazut de acord asupra unei terase din Unirii. Aia cu racoare, cum ii spun eu, fapt apreciat de mai toti participantii la meeting. Asa ca la ora 18 m-am intalnit cu Nuzzu(blog in pauza) si Simona si impreuna am randuit mesele. Imediat au sosit Tomata si SuperAndrea (proaspata blogerita dupa cate am aflat) apoi Cristi, Mihai, Seicean (un blog inchis altul deschis), Bloodie, Adi si Ovi. Mai tarziu am primit vizita Cameliei si Dorutei, proaspat bronzate si imbaiate la strand. Cand ma gandesc ca puteam sa ma imbaiez si eu la Valiug dar am spus pas... Ultimul sosit a fost Radu si cu el am incheiat prezenta.
Ce s-a discutat? Pai multe. In primul rand Simona ne-a aratat cum putem face o fapta buna despre care voi vorbi intr-un post separat. Apoi am vorbit de mare, vama, concerte, concedii, muzica si filme, fotbal, absint, betii, cocalari, pizipoance si iar fotbal. Senzatia a fost iphonu lui Adi, care s-a plimbat prin mai multe maini poposind in final la Ovi care nu l-a mai lasat jos :)) S-au facut o gramada de fotografii, erau vreo cinci "tunulete" prezente, unul mai gros decat altul :D. Cele mai reusite poze vor aparea probabil pe siturile cu profil de pitzi sau coca... In rest ce-ar mai fi de spus. Aha, am clarificat situatia blogului lui Seicean: a fost fortat de catre o persoana publica sa si-l inchida. Sper ca-si deschide altul. Apoi mi s-a explicat cum se joaca mai nou Dota. Seara am urmarit meciul Spania - Germania, finala Euro 2008, si ne-am bucurat cu totii (mai putin Ovi) de victoria ibericilor, care au jucat cel mai frumos fotbal de la campionatul acesta. Noaptea m-a prins impreuna cu Nuzzu si Radu cantand Viva le Spania in drum spre McDonalds. Astept pozele stimati colegi de blogosfera!

Later Edit: poze aici , aici si aicisea.
LE 2: m-am procopsit cu o bricheta rosie.
LE 3: Nuzzu tu ai baut pe gratis? Imi amintesc bine?
LE 4: Unde mi-e bicicleta? Si ochelarii de soare?

Massive Attack la Bucuresti

Umbla un zvon neconfirmat pe plan local cum ca trip-hop-ul ataca Romania vara asta. Sursa lui e pagina de myspace a Stephaniei Dorsen care va canta cu Massive Attack in turneu. Iar pe 2 august trupa va poposi la Bucuresti :D. Sa vedem sa vedem... Eu cred ca voi fi la mare in perioada aia dar cine stie ;)) E vorba de Massive Attack in definitiv.

Later Edit: E oficial! Comunicat de presa: "In cadrul platformei de evenimente BECK’SPERIENCE, lansate de Beck’s anul acesta in Romania, grupul britanic Massive Attack va sustine primul concert din cariera la Bucuresti. Concertul va avea loc pe data de 2 august, incepand cu orele 20.00, pe scena stadionului de atletism din cadrul Complexului Sportiv Iolanda Balas Soter, situat langa Stadionul Arcul de Triumf." Biletele costa 95 RON Gazon A si 80 RON Gazon B.

Bicicleta antifurt

Cea mai mare grija a unui biciclist e sa nu-i fie furata jucaria. Rareori o lasa nesupravegheata mai mult de cinci minute chiar si legata cu un lant gros de 2 degete iar noaptea putini sunt cei care o lasa in casa scarii si nu o baga in apartament, garaj, boxa sau orice alt loc care sa puna cel putin o usa intre proprietar si hotii de biciclete. Cu toate astea aproape fiecare biciclist a avut neplacuta experienta de a o lua de unde nu mai e.
Pentru acestia in mod deosebit inginerii si designerii de la Puma au inventat bicicleta antifurt. Puma Bike are o singura viteza si frane pe disc, se pliaza in doua iar sistemul de protectie consta in faptul ca o bucata de cadru a fost inlucuita cu un cablu de otel care se detaseaza si se foloseste pentru legarea bicicletei de cel mai apropiat stalp sau gard. Daca tai cablul nu mai poti monta bicicleta :)). Deci hotul ramane cu o bitza inutilizabila. Ce teapa i-am tras nu-i asa? Smecheria costa 1100 Euro si se vinde si in varianta fluorescenta, ca sa te vada soferii inainte de a da peste tine!
Alte biciclete interesante aici.

Roata se invarte

si primul cerc s-a inchis. Cufundat in "ora mea de lectura" zilnica am sorbit cu nesat cele 900 de pagini ale primului volum din Roata Timpului, si pot spune ca nu m-am inselat deloc atunci cand laudam o carte/biblioteca pe care nici nu o deschisem macar. E un univers extraordinar de detaliat, intunecat, violent si plin de fapte de vitejie, cu oameni de inalt caracter si spirit de sacrificiu dar si cu fiinte de o josnicie infioratoare. Nu exista nici un fel de ghidusie puerila de gen harrypotteresc iar imaginea ce ti se formeaza in creier in timp ce citesti e de atmosfera gotica cu accente horror. Ochiul Lumii, primul volum, poate fi si o carte de sine statatoare, avand inceput si sfarsit (o lupta apriga intre Fiul Dragonului si Ba'alzamon, Cel Intunecat) doar ca ultimele pagini ale cartii, sintetizate intr-o fraza de genul "Am castigat o lupta, dar razboiul de-abia incepe!" te lasa in suspans, exact ca un cliffhanger de la sfarsitul unui episod Lost si mai ca intri in sevraj pana la urmatorul volum. Ceea ce mi s-a intamplat si mie, astfel ca azi mi-am si achizitionat al doilea volum, In cautarea cornului. Provocarea deci continua cu inca 750 de pagini. V-am lasat.

Cu mainile curate

Foto: Galeriafoto

Trebuie sa va povestesc scena de aseara pentru ca e reprezentativa pentru noi ca romani. Dupa o sedere linistita pe terasa D'arc de pe malul Begai, inainte de a o lua incetisor spre casa m-am gandit sa-mi astampar si foamea care mi se face de obicei imediat dupa ce-mi astampar setea cu o bere. Asa ca m-am indreptat spre fastfood-ul ala visavis de Catedrala, langa Capitol, stiti voi care. Au niste toast-uri super-bune la care salivez numai cand ma gandesc. Ma asez deci la coada (acolo tot timpul e coada) si-mi astept randul. La un moment dat vanzatoarea de pleskavite si sandvish-uri ramane fara sunca si dupa ce scoate un pachet din frigider le arunca cu mainile goale intr-un vas. Dupa ce in prealabil numarase banii incasati de la un client. Treaba e ca tipul din fata mea chiar urma sa-si primeasca bunatatile si nu i-a picat bine ce vazuse asa ca si-a dat drumul la gura: - "Bine doamna, cu mainile de pe bani umblati pe sunca?" La care femeia ofticata i-o arunca in fata: - Si cu ce vrei sa le pun? Cu picioarele? Am ramas muti, si el si io si cei din spate, surprinsi de agresivitatea vanzatoarei. Pana am vrut sa-i dau o replica (- Fa proasto ai auzit de igiena si protectia consumatorului etc...) trecuse deja un minut si mi-era lehamite. Totusi dobitoaca aia putea sa-si roage colega cu mainile mai curate sa-i aduca linistit pachetul de carnuri daca ea se ocupa de casierie. Dar nu, ea ne-a servit o mustruiala sfidatoare garnisita cu un miliard de microbi si noi am gustat-o cu stoicism pentru ca deh...suntem obisnuiti sa fim luati la 11 metri de vanzatoare si buticarese.

My coffee cup

Inspirat de blogul lui Liz mi-a venit ideea sa initiez o leapsa mai ales ca blogosfera cam leneveste si n-are zvic pentru subiecte serioase. Asa ca sa vedem cine are cea mai misto cana de cafea? Sariti cu pozele si laudati-va canile ca fara ele nu va incepe dimineata asa cum trebuie. Incep eu cu cana mea adusa de prin strainatati.

Sa-si scoata canile la control urmatorii fotografi: Tomata, Ovi si Bloodie.

Marea

Foto: deviantart.com

Mi-e dor de mare. Mi-e foarte ... foarte dor de mare. O simt in nari cand ma gandesc la ea si numai pentru o secunda. O clipa de melancolie si briza calma a marii cu izul ei de alge statute imi inunda narile. Aproape ca simt gustul sarat al apei ce-mi intra in gura la fiecare val mai inalt care ma pleznea in obraji cu spumele sale. Inchid pentru o vreme ochii si sunt intins pe plaja langa ea, dimineata, si o ascult cum loveste incetisor tarmul meu: fashhh...fashhh... Nici un pescarus nu ma deranja vreodata dimineata, sau daca o facea, eu chiar nu-l auzeam, atat eram de concentrat la cantecul marii. Trebuie sa ajung la ea...e imperativ. E o chestie de viata si.... numai de viata. De un an nu am mai vazut-o. De un an stau inchis in marea de asfalt si otel. In padurea de betoane si balcoane. Nu mai suport civilizatia urbana. Nu mai vreau tehnologie si nici aglomeratie. Vreau nisip si apa. Vreau scoici care sa ma intepe in talpi, alge care sa mi se lipeasca de brate. Sa tin in palme o meduza, sa manc un peste proaspat prins. Sa am parul aspru de la sare si pielea neagra de la soare. Sa alerg pe plaja fierbinte si sa stau pe terase pana noaptea tarziu. Sa ma trezesc la 8 dimineata naclait de sudoare intr-un cort incins de raze nemiloase si sa ma trag sub un copac pentru a-mi continua odihna. Sa-mi beau cafeaua la umbra unui acoperis de stuf. Vreau sa ma inadus de caldura si sa-mi testez limitele rabdarii inainte de a ma arunca in apele ei pentru racoarea binecuvantata. Vreau sa ma scufund in ea si sa-mi tin respiratia pana simt ca explodez pentru ca apoi dintr-o zbatere de picioare sa tasnesc la suprafata ca un peste zburator urland de fericire.... Marea mea e locul descatusarii tuturor energiilor. Locul in care imi curat trupul si sufletul. Acolo trebuie sa ajung. Si peste o luna sper ca voi fi acolo.

Coldplay acuzati de plagiat

Proaspatul album lansat de Coldplay acum cateva saptamani a primit deja o lovitura de imagine. O trupa obscura din State ii acuza ca le-a furat o piesa. Mai exact una intitulata ironic "The song I didn't write" pe care Creacky Boards sustin ca au compus-o cu un an inainte de Coldplay, si pe care Chris Martin ar fi folosit-o pentru a-si realiza propria compozitie, Viva la Vida. Mesajul de pe tube a solistului lor, Andrew Hoepfner, nu face decat sa creasca hype-ul creat in jurul noului album Coldplay care si-asa mergea f bine. 300 000 de discuri in 3 zile! Controversa si muzica indie, micul meu dejun preferat. Chris Martin neaga acuzatiile, iar eu tind sa-i dau dreptate. La o prima auditie nu m-au convins ca ar avea in comun ceva mai mult decat unele bucati de linie melodica, care pot fi foarte bine si o simpla coincidenta. Adica, fratilor, sunt o gramada de trupe indie care parca toate canta la fel, asa incat sa spui "Hey, Coldplay canta ca si noi!" e ceva de rasul marmotei. Mai jos aveti mesajul acuzator:

La panda

Am fost si eu in Unirii aseara. Nu fizic (trupul imi era la servici) ci doar cu mintea si cu sufletul tragand cu ochiul prin spycam-ul instalat acolo la marea de oameni ce viziona meciul. Daca ma chioram bine vedeam si ceva faze pe ecranul instalat acolo. Despre meci n-am nimic de zis. Hai acasa ca-i mai bine.

Unei artiste

Foto by deviantart

Degeaba spui c-a fost o simplă criză,
O răbufnire de orgoliu ce ardea mocnit
După cortină într-un joc fără vreo miză.
Acum e prea târziu şi piesa s-a sfârşit.

Chemarea îţi răsună în zadar
Din buza amorţită sau din ochiul
Ce-ascunde o luptă-n zâmbetul amar.
La fel ca el nu văd nici eu cum timpul
E dezarticulat şi ne măsoară tot mai rar.
Căci am uitat că omul e măsura blândă
Şi unică a timpului. Sau a iubirii,
Ce comprimată într-o singură secundă,
Devine veşnicie prin sărutul amăgirii
Şi-i laşi întreaga viată ca tribut. Fără dobândă.

Rămâi artisto nemişcată-n scenă,
Declamă-ţi rugile atent închipuite.
Eu trec prin şoapta ta pustie fără jenă
Şi plec. În urmă las şi vise şi regrete.

P.S.:
Deşi ne ştim de multe luni
Şi n-am vorbit doar într-o doară,
Nu ai motiv să te răzbuni:
Azi te cunosc întâia oară!

Momentul adevarului

e deseara la tvr. Romania - Olanda. Meciul meciurilor. Atunci vom afla daca echipa noastra a ajuns cu adevarat la maturitate sau daca cele doua egaluri sunt mai mult consecinta unui joc slab cuplat cu un ghinion fantastic de partea Frantei si Italiei. Sunt sigur ca romanii vor da insa totul pe teren si vom avea parte de un meci superb. Iar daca e sa fim batuti, singurul regret e ca nu vom avea parte si de alte meciuri cum a fost cel cu Italia, care sa-ti faca sangele sa fiarba. Eu sper insa ca Romania va face macar un egal. Trebuie!

Despre rating

Unul din sensurile cuvantului rating este acela de "clasificare pe baza unor note acordate de mai multi evaluatori." Intr-un anumit moment fiecare din noi am dat note fie ca era vorba de ultimul film vizionat, de o pereche de sani admirati sau cine stie ce alte placeri nevinovate. Ma voi referi doar la filme pentru ca dintre toate macar aici gusturile ar trebui sa se discute. Am observat ca destui cinefili obisnuiesc sa dea note filmelor vizionate sau sa faca topuri. Nici eu nu m-am putut abtine si le acord niste stele de la 1 la 5, in functie de niste criterii cat mai obiective. Pentru ca un film sa ia 5 stele in ochii mei ar trebui sa fie "unicat" sau macar "inegalabil" pentru o vreme. La prima vizionare sa ma lase mut de uimire, la a doua sa astept fiecare noua scena cu nerabdarea unui copil ce asteapta sa scape de la scoala si apoi sa nu ma plictiseasca la fiecare noua vizionare. Sa stabileasca un trend sau sa fie un reprezentant de seama al unui anumit stil, sa aibe scene memorabile si replici ce vor fi ulterior preluate de alte filme. Sa nu am nimic ce sa-i reprosez regizorului, actorilor sau oricarei alte persoane implicate in el. Sa fie perfect din punctul meu de vedere si sa nu-mi permita aroganta de a spune ca "aici trebuia sa faca alfel." Putine filme au in opinia mea maximul de stele: Godfather I, trilogia LOTR, si primul Matrix.
Acum, stiu bine ca rating-ul meu nu e un etalon demn de luat in seama, pentru ca se bazeaza pe parerea unui singur cinefil. In schimb multa lume se orienteaza dupa IMDb, cea mai mare baza de date online cu si despre filme, actori, regizori etc. Problema e ca ceea ce la inceput parea a fi un etalon demn de incredere, a devenit in ultima vreme un clasament ridicol in care ca sa-ti asiguri o nota buna tre sa ai macar o nominalizare la un Oscar sau Glob aurit, ori incasari de zeci de milioane in primul weekend. Altfel cum sa-ti explici de ce Funny Games US al lui Michael Haneke are un amarat de 6.7 iar Pianista castigatoare de Palmier la Cannes in 2001 un 7.2 in vreme ce niste gogomanii ca Knocked Up - comedie usoara cu un geek care o lasa grea pe o bunaciune dupa o noapte de betie si sex - are 7.6 pe Imdb sau Harold si Kumar 2 - o calatorie aventuroasa a doi fumatori de iarba care-i poarta prin tot felul de ipostaze stupid de amuzante - cu o nota de 7.5 pe acelasi site. Concluzia mea e ca Imdb-ul nu mai reflecta calitatea unui film ci "cantitatea" de cinefili care l-au gustat. Cu cat un film e mai in mainstream, cu atat e mai gustat de public si in consecinta are o nota mai mare, ca deh...oricine poate avea cont pe Imdb si da o nota. Asa ca in opinia mea, Imdb-ul mai e reprezentativ doar pentru cei ce apreciaza forma in defavoarea continutului.

Ce noapte!

Ziua de 13 le-a purtat ghinion doar Italiei si Frantei, ceea ce e un lucru minunat. Prima a fost la un pas sa fie batuta de nationala noastra, a doua a fost umilita la randul ei de Olanda, o echipa perfecta, care in 2 meciuri a aplicat 2 lectii de fotbal adevarat campioanei (3-0) si vicecampioanei mondiale (4-1).
Mai intai vreau sa ii felicit pe baietii nostri care au jucat unul din cele mai frumoase meciuri vazute de mine la un campionat european/mondial, sa-i pup manusile lu Lobont fara de care la ora asta as fi sfasiat perna cu dintii si sa-l mustrez pe Muuuuuttuuuu pentru ca m-a adus de la extaz la agonie. Speculator dezavarsit pe seama unui Zambrotta incetosat, dupa ce ne-a urcat in slavi cu golul inscris in poarta macaronarilor, a reusit sa rateze singur cu Buffon si apoi sa bata cel mai prost penalty din viata lui :(( Totusi respect pentru munca lui si a celorlalti, mai ales a lu Banel (am auzit ca s-ar fi incalzit in jurul stadionului, ca nu era destul loc de alergat inauntru) si mult succes in meciul urmator cu Olanda aka The Eliminator. Care Olanda sper sa o lase un pic mai moale ca s-a calificat deja in sferturi si nu mai are nevoie sa ne dea o caruta de goluri. Dupa ce le-a dat 7 Italiei si Frantei, un pronostic privind rezultatul meciului cu Romania ar fi chiar imposibil de dat. Asa ca ar fi de apreciat daca s-ar odihni o vreme si ne-ar lasa sa ne facem jocul. Iar daca nu, sunt sigur ca Chivu and Co. isi vor da sufletul pe teren pentru a smulge un egal. Ca cine stie, fotbalul e cu surprize. Hai Romania!

Diacritice.com

Pentru cei care nu scriu de la inceput cu ă, â, î, ş, ţ, dar vor sa le iasa un text frumos si românesc, exista un convertor online de diacritice. Simplu ca buna ziua. Selectezi textul dai paste in fereastra convertorului, et voila. Ti-a iesit intr-o secunda un text asa cum trebuie. Mai raman cateva ajustari, acolo unde convertorul a avut dubii. Atentie insa la greselile gramaticale. Acelea vi le corectati voi singuri dupa stiinta. Masinaria literara o gasiti aici.

9AM WTF!

"Draga Richie,

Ne face placere sa te anuntam ca echipa Grace ti-a pregatit o surpriza: un concurs prin intermediul caruia poti castiga doua rochii BienSavvy in valoare de 2000 euro. Pentru a afla cum poti castiga rochiile, viziteaza Grace si inscrie-te la concurs!"

Vad ca tot mai multi se plang de slaba calitate a filtrului de spam de pe yahoomail. Acum e randul meu sa-mi exprim of-ul. Dupa ce curat seara casuta postala de toate mizeriile nesolicitate si-mi citesc ultimele mailuri de peste zi, o inchid linistit, doar pentru ca a doua zi dimineata sa gasesc alte 8-10 mailuri. Vreo 4 sunt newsletter-uri la care mi-e prea lene sa ma dezabonez, unu e de la ejobs, ca nu se stie niciodata, iar restul un afurisit de spam @$#%#!! D-zeule, jumate din mailuri sunt degeaba, fie de la UK lottery, fie de la Bank of Africa si nu inteleg nici mort de ce filtrul ala afurisit mi le baga tot in inbox in loc sa le sorteze in spam (daca nu chiar direct in trash) oricat le-as marca eu ca spam-uri. E chiar atat de greu sa sortezi un mail care contine in titlu Uk lottery si sa-l blochezi?

Ziceam de newsletter-uri. Da, am 4. CinemaRX, 9AM, Plugin si Yuppy, ultimele trei venite la pachet. Desi ma irita sa le tot primesc, n-as renunta la ele ca mai citesc uneori chestii interesante. Doar ca in ultimul timp imi arunca numai reclame tampite de genul aleia de mai sus cu rochiile primita de la 9AM. Cum am ajuns sa fac parte din target-ul pasionatilor de rochii? Bata-va crucea si semiluna de ametiti ce sunteti!

Daca te doare-n fund

...ar trebui sa te tratezi. Un sticker amuzant care parca lamureste intr-un fel prezenta scazuta la vot. Probabil o parte din alegatori aveau programare in alta parte :) Sa speram ca se vor vindeca pana la parlamentare.

Wallpapers IV

Poze faine pentru desktop. Enjoy!

La radio...

A trecut ceva vreme de cand nu am mai ascultat frecvent un anume post de radio. Motivele sunt in principal doua: in primul rand calitatea slaba a playlist-ului lor care se repeta la fiecare ora pe mai toate statiile de radio romanesti si apoi, diversificarea surselor din care imi potolesc setea de muzica. Uneori stau si ma gandesc, cine mai asculta radio in zilele astea? FM vreau sa spun, la antena.
Acum vreo 12 ani imi amintesc ca ascultam (printr-o improvizatie ce consta dintr-o sarma de cupru legata de cablul TV) postul N-Joy Radio. Eram fanatic nu alta. Canta toata ziua, nu intelegeam o boaba in germana, dar dibuiam trupele si piesele. Aveam o caseta pregatita si inregistram non stop. Duminica era un top dimineata care nu-l pierdeam niciodata. Chiar ma trezeam mai devreme ca sa-l prind (devreme = inainte de 10!). O mica obsesie, nu altceva. Sau o modalitate de a-mi satisface pofta de muzica intr-o vreme cand inca nu trecusem la cd-urile pirat cumparate din piata.
Am mai ascultat cu interes si Radio 21 pe vremea cand mai dadea muzica buna si diversa. Treceam prin faza trance atunci si ascultam mix-urile lui Dj Allen din cadrul House Nation Light de la ora 23. La fel, cu inregistrari pe caseta pt. a doua zi. Traiam adevarate momente feerice pe muzica electro ascultata in casti ca sa nu trezesc babacii. Bineinteles ca nu ascultam un singur post de radio si surfam de pe o frecventa pe alta. La amiaza eram pe Pro FM sa-l ascult pe Gheorghe la 13-14. Imi placeau emisiunile sale, era mai putina muzica mai multa vorba. Acum a evoluat si el spre micul ecran.
De cativa ani insa nu mai stau on air. Cei de la pupitre m-au scapat din target. Kiss FM nici nu stiu pe ce frecventa e, desi ii mai aud pe carcotasi uneori, iar Guerilla il ascult doar in masina amicilor :) pe drumul spre Irish Pub unde ne punem muzica la tonomat. E clar ca daca inainte radiourile erau locul unde aflai noutatile muzicale si ce mai e la moda pe afara astazi au cam picat odata cu explozia internetului unde gasesti cam tot ce vrei cand vrei. Cata lume nu asculta muzica pe Tube sau Trilulilu? Cati nu au conturi pe last.fm unde isi fac propriile radiouri bazate pe trupa favorita pe care le sheruiesc apoi prietenilor noi descoperiti dupa criteriul gusturilor muzicale.
De cateva luni am reinceput sa ascult radio, doar ca intr-o alta formula. On line. Streaming direct in winamp. Iar obsesia adormita atata vreme s-a trezit la viata. Sky Fm Alternative Rock e unul din posturile radio ce-mi consuma banda de net, insa fiecare kilobyte muzical isi merita pretul. Aici i-am auzit pe Hard-Fi, State of Shock, Ill Nino, Default, Doves, Editors etc si pentru asta voi fi eternaly grateful. Imi place si Radio Alternativ, radio romanesc on-line axat pe rock, electro, dub etc si ce ma incanta cel mai mult e ca iti apare tag-ul melodiei in winamp (urasc sa ascult ceva si sa nu stiu cine e). Azi am mai descoperit dnbradio, special pentru fanii drum and base, jungle sau orice alte genuri electro. Am avut o incantare deosebita cand, dupa ce m-am logat, am putut sa-mi fac request-uri. Si cu dedicatie. Nu era nici un Dj care sa te futa la cap ca piesa respectiva a mai fost sau ca nu-i place lui. In concluzie, se pare ca o buna bucata de vreme voi asculta din nou radio dar pe net.

Hai Romania

Am urmarit aseara primul meci al Romaniei la Euro 2008 si am fost dezamagit. Nu din cauza rezultatului (un egal cu Franta e de apreciat) ci mai mult din cauza meciului extrem de tacticizat si lipsit de spectaculozitate. Ambele echipe s-au aparat foarte bine, blocand aproape orice atac advers, in consecinta find doar putine ocazii. Deci un meci urat, cum am zice in campionatul intern. Doar ca acolo miza e mult mai mare. Ai nostri au jucat bine insa nu si-au asumat prea multe riscuri si nu si-au creat ocazii clare. Au avut cateva sanse pe care daca le fructificau cu un sut bun, tai tai Franta. Care Franta nu-si merita titlul de "vice" mondiala. Au jucat chiar mai slab decat ai nostri, desi pe final pareau mai proaspeti. Au avut chiar si mai multe ocazii, dar cred ca Domnu de Sus nu a fost cu ei aseara. Plus ca i-a favorizat si arbitrajul, impartind galbenele cu darnicie in ograda noastra. Desi la inceput toata lumea prognostica ca Niculita va da 3 goluri, dintre care unul in poarta noastra, fotbalistul s-a multumit sa alerge muuuult si bine doar ca, din pacate, fuga e doar sanatoasa Banele. Dezamagirea mi s-a accentuat cand am vazut ce fotbal joaca Olanda si Italia, in al doilea meci. Stiti, pe olandezi i-am batut o data la Constanta, si am facut egal la ei acasa, in preliminarii, asa ca ii catalogasem drept "accesibili". Dupa meciul de aseara insa am amutit. Au o echipa extraordinara, doar Germania se mai ridica la nivelul lor, iar de batut :)) sa ne luam gandul. Desi au dat un gol din offsaid, totusi, celelalte au fost perfect regulamentare, iar italienii cu toate ca au jucat bine creandu-si numeroase ocazii nu le-au finalizat si au neglijat apararea. Sper sa faca la fel cand joaca cu romanasii nostri ;)). Sa asteptam meciurile urmatoare.

Concert Travka

Maine, 11 iunie, va reamintesc ca e concert in Bunker. Canta Travka. Canta bine. Nu lipsiti.

Travka - Cum te simti

Ora de lectura

Vorbeam acum cateva zile de impresionanta serie fantasy Roata Timpului careia ii atribuiam deja, fara a o fi citit, numai laude. Ei bine nu am rezistat tentatiei si am achizitionat deja primul volum, Ochiul Lumii, o grozavie de 900 de pagini din care am citit aproape 200 si pe care cu greu ma decid s-o las din mana. Atat e de addictive. Stiu ca genul nu e gustat de toata lumea, dar pt mine e o mica mare obsesie. Ce sa fac, sunt rodul viselor mele. Crescut cu povestile nemuritoare in mana, am dormit cu legendele olimpului sub perna si am trecut prin liceu "fentandu-i" pe marii scriitori romani ca sa pot devora aventurile lui Dumas si J. Verne si visa la calatorii intergalactice alaturi de clasicii SF: Frank Herbert, Asimov, Orson Scott Card sau Philip K. Dick. A fost nevoie de blockbusterul LOTR ca sa aflu de taticul fanteziilor eroice - J.R.R. Tolkien (rusine mie) a.i. in 2002 in loc sa invat pentru licenta visam la micutii hobbiti si la Inelul Unic. Iar acum aventura continua cu volumele lui Robert Jordan. Din nou creaturi ale intunericului, cavaleri negri, Strajeri, legende stravechi, profetii pe cale sa se indeplineasca si toate ingredientele necesare unei asemena povestiri pentru a te tine pana noaptea tarziu cu cartea mana. Cei care stiu cat de putin citesc eu (lipsa de timp, lene, alte hobby-uri) ar putea spune ca m-am inhamat la ceva peste puterile mele, dar eu tin sa-i contrazic. Imi promit mie in primul rand sa termin ceea ce am inceput before this decade is out, vorba lu JFK. Nu mai sunt decat 10800 de pagini(cu aprox. avand in vedere ca numai 3 din 12 vol sunt publicate in romana).

Interzis

Nu prea sunt eu la curent cu ce se mai da pe la tv astfel ca am ramas extrem de surprins aseara cand, din lipsa de internet, am zabovit mai mult la micul ecran. Chiar si dupa ora la care se culca cei mici. Pe B1 TV am dat peste emisiunea Laurei....Adresan(!) - INTERZIS. Ca sa fie clar, autointitulatul star porno/profesoara de sex/prostituata de mana a doua prin Bucuresti (ca n-are nimic de prima donna in ea) si care, bineinteles ca e si bloggerita, gazduieste un reality-show la televiziunea amintita in care se plimba ea prin Europa si face si drege chestii interzise. Pe care apoi ni le arata noua. Hai fugi de aici! Aseara fata mosului (pardon, mosilor) in periplul ei prin marile orase ajunge in Amsterdam, asta fiind singurul motiv dealtfel pt care nu am schimbat postul si am ramas sa ma minunez. Cica orasul in care totul e permis. Mai putin sa le filmezi pe fetele din vitrinele lucitoare ale Red Light District-ului :)) pe care totusi le-am vazut un pic pe susta datorita indemanarii cameramanului. D-ra Laura avea insa un plan, si anume sa se angajeze si ea intr-o vitrina de-aia si sa se filmeze (facand ce nu stiu) numai ca nu prea i-a iesit. N-o fi avand stofa, sau poate isi iesise din mana ?! Nu face nimic, cu prilejul asta ne-a mai impartasit cate ceva din propriile reflexii apoi s-a dus sa viziteze Madame Tussaud's Museum, ala cu figurile de ceara. Iar la intrare saraca fata [cu gura bogata] s-a recomandat ca fiind un star porno din Romania :)). Va dati seama ce s-au minunat portarii (niste vlajgani cu pielea tuciurie si cu abonamente la sala de forta) ca imediat au lasat-o sa filmeze. Poate se cunosteau de pe platourile de filmare, cine stie? Nu importa, bravo Laura. Cireasa de pe tort ne-a oferit-o insa prin raspunsul la intrebarea "Cu ce s-a intors din Amsterdam?": un film porno (lipsa de imaginatie sau defect profesional?), un unguent pentru sex anal (inainte sau dupa, asta e intrebarea Laura) si bineinteles, o palarie. Am o nedumerire insa, chiar ti se deconteaza suvenirurile astea?

Piesa lunii Iunie

Pentru ca uneori descoper cate un giuvaier dinasta pe care e pacat sa-l tin doar pentru mine, il pun la dispozitia celor care gusta genul de post-modern indie rock sub numele de Pinback - June.

Pinback - June

Light flickers in my room
planes flying by
dropping down perfume
blanket out the sky
Wander through the smoke
Grabbing for food
Choking on the air
Might pass out soon


Why do I assume these things are bad, bad,
Burnt down, burnt down?
Bad, bad, burnt down, burnt down?
Why must all those pretty things be sad, sad,
Somehow, somehow?
Sad, sad, somehow, somehow?

Sheep trip over the fence
(Sheep trip over the fence)
Scared animals trample over the bed
Siphoning out my will.
(Sheep trip over the fence)
And it might turn out just like they said,
And it might be even worse in here
Even now

Why do I assume these things are bad, bad,
Burnt down, burnt down?
Bad, bad, burnt down, burnt down?
Why must all those pretty things be sad, sad,
Somehow, somehow?
Sad, sad, somehow, somehow?
Sad, sad, somehow, somehow?
Sad, sad, somehow, somehow?
Sad, sad, somehow, somehow?

It's up to the trees with the fire storm
Sad, sad, somehow, somehow?
Sad, sad, somehow, somehow?
It's up to the trees with the fire storm
Sad, sad, somehow, somehow?
Sad, sad, somehow, somehow?
It's up to the trees with the fire storm
Sad, sad, somehow, somehow?
Sad, sad, somehow, somehow?
It's up to the trees with the fire storm
Sad, sad, somehow, somehow?
Sad, sad, somehow, somehow?
It's up to the trees with the fire storm

It's up to the trees with the fire storm

Oliver in Bunker

Aseara, pe cand stateam eu cocotat pe un scaun de bar si sorbeam dintr-un pahar de tequilla sunrise, in intunecatul Bunker, am avut o revelatie. Clubul acesta are saptamanal cele mai tari concerte cu cel mai mic numar de spectatori. Zau de nu. E o senzatie extraordinara sa asculti o trupa prestand live in fata a mai putin de 100 de oameni. Parca e un concert de camera. Acum o saptamana au prestat cei de la Byron in aceleasi conditii oferindu-ne rock cu adieri de flaut, iar aseara m-au incantat cei de la Oliver, alternand pianul cu chitara. Daca privesti la stiri scena muzicala din Romanica nu poti sa nu fii dezamagit de ea, de la caterinca de Eurovision pana la concertele manelistice din campanie. Asa ca o data pe saptamana, ma duc in Bunker sa ascult muzica de calitate. Trupe tinere, talentate, cu pofta de cantec, dedicati intrutotul artei lor. E ca o dezintoxicare pe care o practic saptamanal si care ma curata de porcariile ce-mi asalteaza zi de zi timpanele mult prea sensibile.
Deci aseara, Oliver. Lansare de album - Poetry Pop. Nu, nu e pop, e rock alternativ, titlul e doar o chichita a baietilor. Cu cuvintele lor, "niciodata poezia nu a fost mai rock, niciodata rock-ul nu a fost mai pop"! Prestatia - excelenta. Poate doar prea scurta. Au avut sonorizare super (si-au adus jucariile lor sunt sigur), orga de lumini (un first pt Bunker, eu unul n-am mai vazut pana acum) cd-uri si tricouri de vanzare. M-au dat gata cu coverul dupa Nina Simone - Feeling good si cu interpretarea piesei lui Nicu Alifantis, Nu ma-ntreba, pe care v-o fac cadou mai jos. A fost o seara super si astept cu nerabdare urmatoarea miercuri cand vin Travka. :D


Oliver - Nu ma-ntreba

Later Edit: coverul Feeling Good era dupa Muse. My bad, sorry. Eu stiam doar piesa lu Nina.

La vot

Au trecut si alegerile locale cu tot tambalaul si e momentul sa tragem linie si sa ne veselim: iar suntem fruntea. Va intrebati la ce? Va spun eu. La miserupism aka absenteismul la vot. Dap, Timisul e din nou cel mai tare cu 40% participare, doar capitala "depasindu-ne" la asta, dar cum am mai spus mai demult, Bucurestiul joaca in alta liga. Nici eu nu am fost la vot insa am fost sa-i vad pe altii cum voteaza. Din prea mult timp liber sau prea mult loc prin buzunare am ajuns sa colaborez cu INSOMAR-ul pentru sondajul exit-poll din ziua alegerilor. In consecinta m-am deplasat intr-un sat de care pana acum o saptamana nici nu stiam ca exista, am cunoscut multi oameni incuiati dar si destui de treaba, si m-am intors deplin convins ca la tara nu-i ca la oras.
L-am cunoscut pe dom' primar, om de treaba care ne-a fost mai tot timpul la dispozitie. O cafea, un suc, o vorba buna, o intrebare ... deh ca la alegeri. Eu si colega de echipa eram de-a dreptul flatati de atentia acordata. Am cunoscut pe primul alegator al zilei, o doamna cam aiurita care astepta de la 6:45 in fata sectiei de votare ca sa puna stampila. Asta spirit civic. Ne-am distrat pe seama d-lui Stima Si Respect, botezat asa datorita modului in care se introducea in orice discutie: "Buna ziua, saru-mana, stima si respect!" Personajul, un fel de cetateanu turmentat dopat cu cofeina, s-a prezentat de 3 ori la sectie, o data pentru el, a doua oara cu soacra, iar ultima oara cu nevasta. Bineinteles ca n-a lipsit nici tonomatul mobil, acel om orchestra arhicunoscut care imprastie muzica pe oriunde trece, intrupat intr-o pustoaica manelista dotata cu telefon de 3 salarii ce naiba stie unde si-l tinea. Ne-am givanit si cu politaiul satului, un tinerel de 25 de ani cu mutra tipica de sectorist, foarte calm si detasat la orice nepotrivire care ar fi stricat tabloul rural. Am ramas de-a dreptul socati de stiinta in ale condusului preastata de dom' parinte, preotul ortodox, ce-si manuia masina cu spatele mai aprig decat mine cu fata. Cu D-zeu inainte .... si-napoi! Ce-am mai chicotit pe seama unei tute, toata uda si terminata cand s-a intors smenarul din Italia, cu Armani pe ochi si duhnind a Hugo Boss, ca s-o scoata la plimbare pe ulita principala. Fatuca nici n-a clipit cand i-a facut vant tacit prea-bunului baiat de vizavi... ce sa faci, surpriza e surpriza si tre s-o guste singura. Am ramas cu o dilema insa: ce naiba era in plasa de la Humanitas primita cadou??? Carti :)))))? L-am intervievat si pe Retardo, un pic altfel decat ceilalti, si nu reusesc sa pricep de ce persoanele cu dizabilitati pshice au voie sa voteze. Interzicem unuia de 17 ani s-o faca dar permitem unuia care nu-i in stare sa se imbrace singur doar pt ca are varsta legala.
Departe de a fi doar o iesire la iarba verde, cum ne incapatanam s-o consideram datorita soarelui orbitor care ne ardea fata si mainile, ziua votarii si a sondarii a fost plina de frustrari, majoritatea provocate de reticenta cetatenilor de a raspunde unei intrebari simple. Desigur ca au fost si oameni de treaba, fara sechele comuniste si constienti ca nu-i intrebam de dragul de a pune intrebari, ci chiar raspunsul lor conta. Dar lumea suspicioasa de la sat e greu de convins ca nu ai nici un interes ascuns in activitatea ta. Asta e ... cati oameni atatea caractere. Din cate am putut sa-mi dau seama la sat lumea voteaza mai mult decat la oras si tind sa cred ca e din cauza ca, in afara de cele cateva sarbatori din calendar, nu prea sunt multe lucruri care sa sparga monotonia satului roman. Asa ca intocmai ca la sarbatoare, lumea se imbraca bine si se prezinta cu responsabilitate la urne sa puna stampila. Ce e mai rau e ca nu toti au habar pe cine au votat.

Roata Timpului

"Roata Timpului se invarte neincetat, iar Erele vin si trec, lasand doar amintiri ce devin legende. Legendele dispar in mituri, si apoi chiar si miturile sunt demult uitate atunci cand Era ce le-a zamislit se intoarce. Intr-o Era, numita de unii Cea De-a Treia, o Era ce va sa vie, o Era de mult trecuta, o adiere incepu sa creasca.... Nu era inceputul. Intoarcerea Rotii Timpului nu are nici inceputuri nici sfarsituri. Dar era un inceput."

Intr-o traducere aproximativa asa incepe cea mai mare opera fantasy scrisa vreodata, ciclul Roata Timpului, o creatie monumentala a scriitorului Robert Jordan care prin dimensiunile sale face ca Trilogia Inelului scrisa de J.R.R. Tolkien sa para o carticica de rugaciuni. Universul pe care l-a creat parintele fantasy-ului, Tolkien, este aprofundat pana la nivel subatomic de catre un autor care si-a dedicat viata unei munci cu adevarat titanice. Stiu ca folosesc cuvinte mari fata de o opera pe care nu am citit-o inca insa o fac pentru a-mi exprima cat mai clar uimirea si nerabdarea pe care o simti cand stii ca esti pe cale sa raspunzi unei provocari literare. Pentru ca e vorba de nici mai mult nici mai putin de 12 volume insumand in jur de 11 000 de pagini care-ti prezinta o lume surprinzator de complexa si plina de detalii. O lume cu regi si regine, cu fiinte numite Aes Sedai - femei capabile sa atinga Sursa si sa manuiasca Puterea Unica, aceea care invarte Roata si conduce Universul - o lume in care lupta dintre Lumina si Umbra se duce in fiecare zi.

Intr-un scurt rezumat universul lui Jordan se prezinta in felul urmator. Creatorul a faurit la inceput Roata Timpului pe care se invart Erele una dupa cealalta, firele toarse prin ele fiind vietile oamenilor. Roata se invarte datorita Puterii Unice care izvoreste din Adevarata Sursa. Puterea are o natura duala, jumatate masculina, saidin, si jumatate feminina, saidar, iar anumite persoane o pot canaliza si folosi. Acestea fac parte dintr-o organizatie numita Aes Sedai si cu 3000 de ani inainte, fara sa stie, au patruns in temnita in care Creatorul l-a inchis pe Cel Intunecat pentru a-l tine departe de Roata. Raul, inainte de a fi invins, a reusit sa altereze saidin- ul si, in consecinta, barbatii Aes Sedai care foloseau Puterea au inebunit, distrugand totul in calea lor, inclusiv pe ei insisi. Au ramas doar femeile in ordinul cu resedinta in insula Tar Valon unde in Turnul Alb isi avea sediul Consiliul Amyrlin care le conducea destinele prin trei legaminte sfinte: sa nu spuna minciuni, sa nu faca arme care sa ucida, si sa nu foloseasca Puterea impotriva cuiva decat in apararea unei surori sau a propriei vieti ori impotriva Creaturilor Umbrei. Desi se mai nasteau barbati capabili de a canaliza Puterea ei erau vanati de Aes Sedai si "imblanziti" pentru a-i proteja de nebunia saidin-ului alterat. Cel mai groaznic lucru in vremea aceea era un barbat cu abilitatea de canalizator.
In cei 3000 de ani scursi a aparut o Profetie a Dragonului, potrivita careia sigiliul temnitei Celui Intunecat va slabi si acesta va patrunde in lume din nou. In acel moment, Dragonul, care l-a intemnitat inainte va renaste pentru a lupta din nou cu Raul, asta fiind ciclul Rotii. Este momentul sa se nasca cel care-l va reincarna si va duce Ultima Batalie a Umanitatii.

Din pacate autorul acestui univers a murit anul trecut in timp ce lucra la ultimul volum al Rotii astfel ca a 12-a carte v-a aparea postum in 2009, finalizata de Brandon Sanderson dupa schitele si notele lui Jordan. La noi au aparut la Rao primele 3 volume si sunt curios cati au auzit sau citit vreunul din ele. Am o deosebita curiozitate pentru ele asa ca voi incerca cat mai repede sa achizitionez niste exemplare :).