Boicot gastronomic

Sa zicem ca esti un copil care traieste intr-un internat. Iar profesorii de-acolo, impreuna cu administratorul, directorul si bucatarul au luat toti o hotarare majora. La fiecare inceput de an se va stabili in mod democratic meniul pe care tu si ceilalti copii il veti servi de-a lungul intregului an. Smecheria e ca nu exista decat doua variante si alea mai mult apa chioara. O ciorba de fasolica si una de varza. Nicicare nu tine de foame ba chiar dau gaze si/sau diaree dupa o vreme. Insa copiii s-au obisnuit cu ele pentru ca, deh, sunt singurele optiuni. Unii au ajuns chiar sa dezvolte niste preferinte.

Anul acesta insa profesorii l-au mazilit pe director si-au decis ca din punctul lor de vedere copiii au nevoie de mai multa varza in dieta lor. Asa ca impreuna cu bucatarul si administratorul au urlat la pustime ca fasolea e nesanatoasa si pute si nici macar nu e o leguma la fel de frumoasa ca varza. Iar o gramada de copii satui de balonarile din anii trecuti i-au crezut pe cuvant. Ceilalti, care-si aminteau mai bine vremea cand si ciorba de varza era la fel de toxica, n-au crezut nici o vorba din discursul populist al noilor sefi si s-au enervat.

Asa ca in ziua votarii pentru meniul de peste an, amatorii de fasole au chiulit in masa considerand ca e sub demnitatea lor sa participe la o asemenea mascarada. Idealistii si neutrii au protestat fragil la aceasta subminare a regulilor democratice ale bucatariei interne. Amatorii de varza insa s-au bulucit intr-o masa ampla ca sa-si primeasca tainul. Exista doar o singura regula: trebuiau sa vina la cantina jumatate plus 1 din copiii internatului iar cand asta nu s-a intamplat rezultatul a fost simplu: toata mancarea a fost aruncata si amandoua taberele au facut foamea. Niciunora nu le-a trecut prin cap ca intr-o asemenea situatie extraordinara puterea era de fapt in mainile lor. Daca-si uneau cumva vocile i-ar fi putut convinge pe profesori si pe administrator sa mai puna niste carne in ciorba aia de-atatea ori reincalzita.

'Ich bin ein penibil'

Am incercat, sincer, sa scap de mitingul de aseara din Timisoara dar ora 19 m-a prins la o terasa de prin Unirii savurandu-mi linistit limonada si cafeaua fara nici un fel de emotii politice. Doar ca... asa cum se intampla cel mai des, placerea companiei sau natura conversatiei au efect de contractie asupra timpului si fara sa-mi dau seama m-am trezit ca asist la o repriza de demagogie si discursuri populiste care-mi disturbau mie zenul..

Dupa doua ore de poluare fonica asigurata de piesa 'Vreau o tara ca afara' a trupei vocal-instrumentale Vunk mi-a fost dat sa vad niste mase compacte de oameni care n-aveau nici o treaba cu P-ta Unirii venind insa efectiv in P-ta Unirii... Initial am zis ca or fi asociatii de locatari suparati care au tinut sedinta la usa blocului si-apoi au plecat hotarati la miting... Inchipuiti-va uimirea mea cand am auzit ca venisera cu autocarele de 'prin zona' (adica Hunedoara, Severin, Arad). Pai practic, asta face ca discursul lui Crin adresat "voua, timisorenilor" sa fie unul penibil si exclusivist.

Pentru ca, dupa cum se stie, in weekend-ul asta timisorenii erau plecati ori la Garana, ori la ExitFest, ori la Timis la iarba verde ori la strand. Iar cei care n-or avut chef de soare si deplasari s-au intins la cate-o bere pe terasele din Unirii total detasati de zarva politica ce razbate din media. Cu alte cuvinte presedintele interimar a vorbit din Timisoara pentru restul tarii, asa cum o fi, adusa cu ploconu sau manipulata cu difuzoru'.

Prin urmare, pentru a contrabalansa scenariul electoral potrivit caruia Crin, Robu, Dinescu si restul distinsilor oratori prezenti aseara ar fi vorbit pe scena 'Timisoara, mica Viena' - unde de regula se canta mai cu talent nu asa amatoriceste - unui auditoriu format din multe mii de urmasi ai revolutionarilor timisoreni... uitati cum stau lucrurile.

P-ta Unirii nu-i chiar P-ta Universitatii. Are 200x150 metri iar jumatate din ea e populata cu terase. Adevarul zice ca au fost vreo 6000 de oameni, Tion-ul vreo 4000, primarul Robu umfla la 15.000 de timisoreni. Jandarmii apreciaza undeva pe la 5000 de cetateni dar cum ei sunt invatati sa numere capete probabil i-au numarat si pe gura-casca si pe trecatori si pe cei de la terase. Din poza mea facuta pe la 19:30, imediat dupa ce presedintele interimar s-a infoiat intr-o gogoasa berlineza ca un Kennedy dambovitean proaspat iesit din razboiul rece, se poate aprecia ochiometric numarul aproximativ de oameni prezenti acolo: cel mult 2000. Mai greu e de ghicit procentul de timisoreni...

Stimate dom' primar, internetul nu uita

La Timisoara avem dupa 12 ani un alt primar. Fost rector al Universitatii Politehnice si senator de Timis, Nicolae Robu a strans aproape 50% din voturile exprimate duminica. Totusi, prezenta la vot a fost extrem de slaba (23%), ceea ce ma pune in fata unei dileme: doar 11,5 % din timisorenii cu drept de vot il cred pe omul asta in stare sa "aduca schimbarea". Celorlalti ori nu le pasa cine e la carma, ori nu au nevoie de schimbare ori nu-l cred in stare. Irelevant. Ceea ce e intr-adevar relevant este ca dl Robu are un program concis si deloc irealizabil cu care sunt sigur ca a convins niste oameni sa-i dea votul. Acum eu sunt foarte hotarat sa-l vad cat de bine se tine de cuvant sau cat de eficient se dovedeste a fi in fotoliul de primar. In urma alegerilor pentru prima oara Timisoara are o "singura" culoare politica la Primarie, CJT si CL. Deci bete-n roate, tehnic, n-ar fi foarte simplu de bagat. Asa ca vreau sa vad dupa 6 luni ca macar jumatate din prioritatile astea s-au realizat. Chit ca o parte din ele nu ma supara asa de mult. E o chestiune de cuvant.

Pentru arhiva le salvez aici:

1. Mutarea/demolarea monstruoasei cladiri din sticla din P-ta Victoriei.
- sa fiu drept, acvariul ala nu-mi aduce nici o ofensa. plus ca de-acolo imi iau covrigi si alte chestii. am o problema doar cu mirosul de smecherie ilegala care pluteste in jurul sau.

2. Repararea trotuarelor din centrul istoric (str. V. Alexandri etc) si a aleilor de pe malul Begai.
- din cate stiu eu ambele treburi sunt incluse in proiecte mai ample de refacere a centrului si a cursului Begai. Deci nu va fi posibil sa le finalizazi in 6 luni daca proiectele au termene pe 3-4 ani.

3. Desfiintarea cvasigenerala a fasiilor de pamant (pretinse "spatii verzi") dintre trotuare si carosabil - principala sursa a prafului si noroiului din Timisoara.
- cu asta sunt de acord. chiar si acoperirea lor cu dale ecologice ar fi o solutie. sper sa nu fie insa doar o "factura electorala" pentru niste baieti destepti de la asfaltari.

4. Transformarea in spatii verzi a tuturor spatiilor virane din oras care se preteaza la asa ceva.
- ok, e de bun simt. dar ultima chestie care ne lipseste sunt parcurile. nu m-ar deranja mai multe dar daca-i vorba de pus tuia si arbori exotici intre doua blocuri mai bine ma lipsesc.

5. Curatarea orasului de caini fara stapan, prin prinderea, sterilizarea si tinerea lor in adaposturi.
- foarte bine, nimic rau in asta, dar cate adaposturi sunt in Timisoara si cat timp vor putea sa-i tina pe cei sanatosi?

6. Eradicarea cersetoriei si vagabondajului in oras.
- hmm asta ar fi posibila in 6 luni doar cu "solutia finala". vise. totusi, reducerea impactului lor ar fi realizabila daca s-ar intensifica eforturile celor de la ordine publica. daca s-ar mai infiinta niste adaposturi, s-ar finanta cele existente, gasi niste solutii pentru acesti pierde-vara ca sa-i integrezi in campul muncii...

7. Simplificarea birocratiei si scurtarea drastica a termenelor de acordare a diverselor avize si, in general, de raspuns la demersurile cetatenilor.
- daca reuseste asta nici nu mai conteaza ca restul si-au depasit termenul.

8. Curatarea orasului de buruieni (multe dintre ele -de ex ambrozia- datatoare de alergii).
- as vrea sa inceapa de ieri.

9. Reducerea timpului pierdut de cetateni in asteptarea mijloacelor de transport in comun, prin imbunatatirea frecventei de circulatie a acestora.
- doar unele linii au asemenea probleme si cred ca se poate lucra la optimizare. deci o chestiune rezolvabila.

10. Plombarea tuturor gropilor din asfalt.
- oricat le-am plomba pana nu stam cu biciul pe constructori sa-si faca bine treaba tot or sa ne tot pice plombele.

11. Infiintarea Directiilor de Educatie si Sanatate la Primarie.
- nu sunt sigur daca asta inseamna mai multa sau mai putina birocratie. oricum pare a fi cea mai usoara prioritate. probabil ca prima ciorna de deja gata.

Mi-as fi dorit sa fie incluse in prioritati urgente si accelerarea/fnalizarea centurii Timisoarei plus inceperea unor lucrari la niste parcari noi sub/supraterane in zona centrala ca asta ne omoara incet si sigur.

In fine, ceasul ticaie. Vedem ce si cum in 6 luni...

D-ale carnavalului hotelier

Saptamana trecuta parca Ministerul dnei Udrea ii anunta pe hotelieri ca vor trebui sa-si instaleze ceva soft inventat de ei pentru a tine evidenta turistilor si a combate evaziunea fiscala. Era vorba de Sistemul National de Evidenta al Turistilor (deocamdata proiect de HG) prin care s-ar putea stabili in orice moment unde se afla un turist in tara asta. Poate functiona si ca o statistica in timp real a gradului de ocupare din unitatile de cazare ori o metoda de depistare a persoanelor certate cu legea care-si permit sa traga prin hoteluri. Dar sa nu ne amagim. E decat o metoda de control intr-un stat politienesc caci gestiunea datelor cadea in curtea Ministerului Administratiei si Internelor. 

Raspunsul Federatiei Hotelierilor a fost un NU hotarat si pe buna dreptate intrucat s-ar incalca dreptul la confidentialitate al clientilor si ar prejudicia relatia cu cei de buna credinta. Nimeni nu vrea sa se cazeze intr-un hotel stiind ca imediat ce-a intrat un soft a trimis tuturor celor interesati datele si locatia lui. Exista deja lege care obliga clientul sa-si ofere datele personale la check-in. Se completeaza fise de cazare, se fac copii dupa acte, daca e nevoie, dar nu alearga nimeni la Politie cu ele. In cazuri exceptionale ele pot fi puse la dispozitia autoritatilor de control: atunci cand se suspecteaza infractori, au avut loc incidente, cazuri de dezastre naturale etc... Altfel, nu vad rostul realizarii acestui timeline hotelier pentru fiecare turist in parte. E treaba lui pe unde umbla si unde doarme.

Ok, si-acum daca am incheiat spectacolul burlesc sa va dau din casa cateva chestii din domeniu meu de lucru:

- sejurul hotelier incepe la 14 si se termina la 12. informatiile astea sunt sau trebuie afisate la vedere si comunicate clientului in momentul rezervarii. desigur politica hoteliera le poate fixa si singura dar formula 14-12 e cea mai uzitata. asa ca ziua hoteliera nu tine chiar 24h ca mai trebuie sa si cureti camera iar daca vii inainte de 14 nu ai de ce sa faci scandal oricat de vedeta ai fi tu. din contra, daca primesti camera la 9 dimineata ar fi misto sa fii recunoscator pentru amabilitatea lor.

- seiful pentru depus valori e obligatoriu in toate unitatile de cazare. acum, un hostel va avea un dulap cu cheie nu un seif dar de la 4 stele in sus fiecare camera tre sa aibe seif.

- hotelul insa nu raspunde pentru valorile nedeclarate la receptie in momentul cazarii (sume mari de bani, bijuterii, electronice scumpe) si care s-au evaporat in timpul sejurului pentru ca n-au fost puse in seif. 

- apelul de trezire, chemarea unui taxi (inclusiv pentru persoane ce nu sunt cazate) si caratul bagajelor sunt servicii obligatorii si gratuite.

- lucrurile de valoare uitate in hotel si nerevendicate se pastreaza o vreme apoi sunt donate. e lege. 

- alimentele si chilotii abandonati se arunca (daca nu cumva au apartinut vreunei vedete cand probabil valoreaza ceva pe ebay - glumeeesc)

- nu cred ca mai exista hoteluri fara wifi in Romania dar in caz ca... trebuie sa aibe un loc destinat accesului internet, cu calculator, mouse etc.. oricat de jalnic ar fi.

- ehmm... in holul receptiei nu se fumeaza. teoretic. daca se fumeaza inseamna ca "nu ne pasa de ce spun europenii".

- in spatiile comune legea nu permite jocurile de noroc: table, poker, barbut, risca... 

- directivele europene indeamna a nu se schimba prosoapele zilnic pentru a reduce consumul de detergenti si impactul in mediu. la noi insa parca vad ca fiecare are propria politica asa ca... unii sunt mai zelosi, schimbandu-vi-le de cate ori e nevoie, in vreme ce altora abia daca le pasa.

Cam atat... 

Satyagraha sau forta adevarului

Ce mai fac protestatarii americani zilele astea? Rezista. Se inspira din istoria lui Gandhi, campionul rezistentei pasive care a ingenunchiat un Imperiu acum 50 de ani si a dat independenta Indiei. Desigur ca miscarea lor nu e inca atat de relevanta si nici nu au un tel bine definit dar inima le e in locul potrivit si nu duc lipsa de idei. Dreptul de a protesta e la fel de constitutional (chiar si intr-o forma tacita ca libertatea de expresie si de adunare) ca si cel de ati cauta fericirea. Uneori sunt chiar interconectate.

Acum o saptamana "ocupantii" s-au postat in fata Operei Metropolitane unde se punea in scena Satyagraha de Philip Glass. Satyagraha inseamna literal forta adevarului sau insistenta cu care acesta rezista fortei brute. Opera insa e o transpunere artistica a vietii lui Gandhi pe textul din Bhagavad Gita si muzica unuia din cei mai influenti compozitori contemporani, Philip Glass. Acesta, un batranel care a trecut dincolo de baricadele Politiei, le-a vorbit protestatarilor prin deja cunoscutul people's mic. Inaintea sa au mai vorbit Lou Reed (veteranul Velvet Underground) si un spectator ce tocmai vazuse opera (acesta e primul speaker). Clipul de mai jos e pe muzica lui Glass.

Inca o victorie pentru file-sharing

Curtea Europeana de Justitie a decis la capatul unui proces de vreo 7 ani ca nimeni nu-si poate baga nasul in calculatoarele noastre ca sa vada daca nu cumva detinem sau transmitem continut piratat. Hotararea schimba decizia unei Curti de Apel belgiene care daduse dreptate unei companii detinatoare de drepturi de autor in procesul intentat de aceasta unui ISP (furnizor de interneti) prin care il obliga sa filtreze continutul aplicand niste filtre invazive pe propria cheltuiala si cu incalcarea unor drepturi ca libertatea de informare sau intimitatea utilizatorului. O decizie de bun-simt. 

"Such an injunction could potentially undermine freedom of information since that system might not distinguish adequately between unlawful content and lawful content with the result that its introduction could lead to the blocking of lawful communications."

O victorie dulce pentru file-sharing. Razboiul dintre creatorii de continut protejat si patronii retelelor de transmisie a acestui continut (finantati de marea masa a utilizatorilor) continua. Cel putin in Europa sedem linistiti.

Românii sunt oameni pre(a)ocupati

de imaginea lor in lume. Iar cand spun generic Românii nu vorbesc de vreo institutie a carei treaba chiar asta ar fi ci de oameni obisnuiti cu probleme obisnuite, cu job-uri, facturi, familii, copii, colegi sau sefi idioti dar care in toate astea mai gasesc timp sa se macine sufleteste in legatura cu imaginea noastra ca popor in lume. Nu spun ca asta ar fi un lucru bun sau rau, e doar o constatare. Probabil ca e bine sa te intereseze felul in care altii vorbesc despre tine, ca sa fii informat, dar nu vad de ce ai pune vreun pret pe parerile lor. Sau mai mult, ai vrea sa le inseli.

Na, acum eu nu sunt om cu studii in domeniul marketingului, dar mai recunosc si eu una alta. Campania asta a ciocolatei ROM de convingere ca “româniisuntdestepti” e buna pentru ei intrucat polemizeaza pe marginea unei sensibilitati romanesti si astfel isi cresc notorietatea brandului. Ceea ce sustine campania e insa gresit. Daca era doar o satira mai intelegeam dar oamenii par setati pe influentat google pe principiul muncii chinezesti: mii de mânuţe sa tasteze lucruri bune despre români ca sa ne spalam onoarea de a nu fi tigani. Zau asa....

Pe langa ca daca metoda ar functiona mi-as pierde increderea in google, mai e si o problema de ‘overacting’. Ne concentram eforturile in cele mai aiurite directii doar pe baza unei reactii emotionale. Ne asumam responsabilitati nationale cand tot ce ar trebui sa ne intereseze sunt cele individuale, de cetatean care munceste, plateste taxe si se exprima vehement cand e prost reprezentat. Daca te deranjeaza imaginea poporului din care faci parte e o problema pe care n-ai cum s-o rezolvi. Poti eventual sa influentezi un mic grup din jurul tau prin propriul exemplu. Daca te enerveaza felul in care autoritatile gestioneaza aceasta criza de imagine ai parghii ca sa-l rastorni. Trebuie doar sa fiti destui cei care trageti de ele.

Nu cred ca românii sunt mai prosti sau mai urati decat alte popoare. Google nu spune intotdeauna adevaraul ci numai o parte a lui. Google stie mai multe despre tine ca utilizator decat despre lumea pe care o descoperi cu ajutorul lui. Si, mai ales, românul nu-i el chiar atat de afectat de ce cred alte popoare despre el dar ii cam place sa se victimizeze ori sa dea episodic rateuri zgomotoase de patriotism. Eu, personal, n-am auzit un român sa se planga ca-i român. Da, se plange ca tara-i naspa si lucrurile nu merg cum trebuie, ca tiganii sunt români in Europa, dar nu ca era mai bine sa fie EL neamt. Ceilalti sa fie nemti da. El nu.

Probabil pentru ca, daca te iei dupa Google, “germans are cold, weird, arrogant and rude”, la fel cum “americans are dumb” iar “italians are black”. Ne plac filmele cu irlandezi poate tocmai pentru ca “irish are racists, drunk and impervious to psychoanalysis”. Rezultatele astea nu caracterizeaza o natiune ci arata felul in care lumea ii percepe pe unii din reprezentantii ei. Iar dupa cum bine stim, cei mai multi dintre noi judecam gresit oamenii. Pana ii cunoastem.

Ce vreau eu sa spun e ca ar trebui sa fim ai dracu de bucurosi ca suntem români. Da era mai bine sa fim io stiu, nemti, francezi sau olandezi, dar Soarta, D-zeu, Universul si-a dat silinta sa nu ne trimita in China, India, Bangladej sau Africa. Traim intr-o tara la cateva ore de buricul Europei, unde n-avem amenintari de tsunami, pradatori naturali, serpi veninosi in casa, foamete si SIDA pe toate strazile sau canibalism. Am avut o istorie crancena, ne-au tras-o unii si altii prin toate orificiile, am dezamagit si noi si-am mancat amaraciune pentru asta dar acum avem o pagina noua. Sa n-o umplem cu “românii sunt” ci cu “românii fac”.

Timisoara ar putea avea un Turn turistic

Aflu din Adevarul ca edilii nostri mai au cateodata accese de inspiratie si arata un dram de interes pentru dezvoltarea turistica a orasului. Timisoara are spre exemplu doua turnuri de apa vechi de-un secol, unul in Traian si unul in Iosefin. Turnurile nu mai au utilitate de vreo 60 de ani si sunt catalogate ca si monument. Cel din Iosefin e intr-o stare mai buna decat blocurile ANL, cu zidaria originala.

Ceea ce m-a entuziasmat e asta: "Castelul de Apa" din Iosefin aflat in administrarea Aquatim a fost acum lasat pe mana studentilor de la Arhitectura ca sa-si dea frau liber fanteziilor creatoare si sa-l readuca in circuit. Unii il vad drept muzeu, altii cafenea, altii perete de escalada, loc de promenada etc.. Proiectele lor se pot vedea in sediul Aquatim din P-ta 700 (cred ca fac maine o vizita sa vad daca ajung la ele). Ca sa n-o mai lungesc: turnul are 99 de ani, e facut de unguri, se inalta la 52 de metri deasupra solului (Turnul din Pisa are 55, numa zic) si ofera panorama asta: 

sursa foto

Sper ca in maxim 3 ani sa avem unul ca cel din Szeget. Ar fi epic. Poate odata cu el si cu navigarea pe Bega toata zona renaste intr-un mod spectaculos.

Beautiful occupation

Sunt un pic nedumerit de impactul slab pe care il are in blogosfera romaneasca miscarea #occupywallstreet pornita in Statele Unite. Intr-o tara cu atatia pareristi e ce putin bizar ca nimeni nu emite o opinie. Sau nu citesc io pe cine trebe :p. Practic de peste trei saptamani, zilnic, mii de oameni se aduna si blocheaza zona zero a finantelor mondiale, chiar in buricul New York-ului, pe WallStreet, intre sediul bursei si bancile responsabile de criza financiara din 2008. Mi se pare un lucru de neinteles pentru ca miscarea asta a pornit tot pe Internet, pe bloguri, anuntata de acum 2 luni pe situl oficial al Anonymous si s-a promovat tot via retele sociale, ceea ce unii dintre noi mananca pe paine la orice ora a zilei. Cred ca e un caz ce trebuie privit.

#OCCUPYWALLSTREET is a people powered movement for democracy that began in America on September 17 with an encampment in the financial district of New York City. Inspired by the Egyptian Tahrir Square uprising and the Spanish acampadas, we vow to end the monied corruption of our democracy … join us! We're now in DAY 22.

Toata nebunia a inceput la jumatatea lunii septembrie cand mai multe zeci de persoane s-au adunat in fata Bursei new-yorkeze pentru a protesta impotriva coruptiei si lacomiei corporatiste care a cauzat falimentul din 2008, trimitand milioane de oameni in somaj, fara ca cineva sa fie practic tras la raspundere. Ba mai mult, ca o ironie amara, cei vinovati sunt in aceleasi pozitii de forta iar bancherii scosi din rahat pe spinarile contribuabililor realizeaza acum profituri enorme materializate in bonusuri si prime nesimtite.

Celor cateva zeci de oameni pe care initial nimeni nu ii baga in seama li s-au adaugat zilnic tot mai multi nemultumiti pana ce au devenit acum cateva mii de protestatari pasnici uniti de simplul fapt ca s-au saturat de inegalitate. Se considera reprezentanti ai celor 99% din cetateni care muncesc pentru bunastarea singurului procent care a pus mana pe o felie serioasa din finantele mondiale. Sunt oameni de toate felurile, din toate paturile sociale si de toate varstele. Sunt pasnici dar hotarati, dupa traditia perfectata de Gandhi. Si nu au vreun lider sau vreo ierarhie organizatorica. Nici agenda politica. Sunt o comunitate unita intr-un ideal care se gestioneaza singura dupa necesitati. Dorm in aer liber, se hranesc din donatii, isi fac PR si atrag o gramada de atentie in media independenta. Sincer, ii admir. Iar eforturile lor se vad cel putin la nivel de activism social. Miercuri au fost intre 8 si 15 mii pe strazile NY-ului iar miscarea creste zilnic si face pui in tot mai multe orase. Au loc “ocupari” simbolice in Washington, Chicago, LA, Philadelphia etc. Unele sindicate si organizatii si-au anuntat sprijinul, trusturile media incep sa-i ia in serios, Casa Alba la fel, George Soros simpatizeaza cu idealurile lor iar un analist le dadea perfecta dreptate: Wall Street is evil. Pe site-ul OccupyTogether sunt anuntate proteste pe 15 octombrie în multe alte orase din SUA (aprox 70 pana acum) dar si în alte tari din Asia si Europa. Sunt curios ce va urma... Primavara araba inca nu s-a racit.

mai jos un clip interesant

Right Here All Over (Occupy Wall St.) from Alex Mallis on Vimeo.

Rosia Montana, aurul si blogarii

Saptamana trecuta au venit la Timisoara reprezentantii Rosia Montana Gold Corporation, stiti voi, canadienii aia care de 15 ani vor sa ne “fure” aurul strabun. La Timisoara n-au venit insa canadieni ci tot romani neaos, adica ditamai directorul general al RMGC, Dragos Tanase, si omul sau de baza in comunicare, Catalin Hosu, regional communications manager. Timisoara e dupa cat imi dau eu seama, al 4-lea oras in care cei doi domni fac escala pentru a intalni 'cainii de paza' ai democratiei si internetului adica presa si blogarii. (Nu la un loc, sfinte dumnezeule, ca ieşea cu hârjoana). Eu, ca reprezentant de seama (ehem) al blogosferei timisorene, am fost servit cu o citatie care-mi solicita prezenta la intalnirea respectiva si nevrand sa ratez sansa de a pune niste intrebari, m-am dus. Evident, exista si o speranta mica mai tarziu ca sa jucam toti “invarte lingoul”. Ca sa va dati seama ce planuri am eu intr-o joi seara. Dat fiind ca nu ma puteam opune sau ralia unui proiect care nu ma afecteaza direct ma duceam ca sa ma informez...

Intalnirea a fost neasteptat de informala si de informanta, avand ocazia sa pun ce si cate intrebari mi-ar fi nazarit. Desigur ca, nefiind mai priceput in minerit decat Basescu si nici mai ecologist decat un simplu biciclist, intrebarile mele s-au rezumat la niste lamuriri de ordin general legate de patrimoniul istoric, legislatia europeana privind cianurile si garantiile pentru inchiderea minei la capatul exploatarii. Situatia face ca acesti oameni sa fie perfect instruiti si sa-si cunoasca afacerea foarte bine. Dl Tanase a luat-o de la zero facand o prezentare clara a ceea ce inseamna mineritul modern si proiectul de la Rosia Montana. Din explicatiile oferite mie si celorlalti blogari “inchizitori” am concluzionat ca pe hartie proiectul ala arata foarte sigur. Cianura din deseurile de exploatare e la cote de 2 ori mai mici decat normele europene cele mai drastice, digul de siguranta pentru iazul de decantare a fost auditat de institute de specialitate, sunt planuri de investitii masive in comunitate si patrimoniu (unele deja in derulare) si se vrea intr-adevar sa fie totu bine si durabil.

Problema e ca “firma” e un brand controversat si e cam sifonata de-un razboi istoric cu ong-urile ecologiste si cu o parte a oamenilor din zona care tin la casele lor. Cca 20 % din proprietarii caselor de pe harta exploatarii inca nu s-au lasat convinsi. E dreptul lor si nu cred ca cineva poate fi fortat sa se mute de pe peticul lui de pamant. Dar poate ca orice om isi are pretul.. Insa din punct de vedere ecologic fosta mina Rosia e in momentul asta o problema... toxica. Iar asta-i rezultatul muncii statului de care zicem ca uite nu-i in stare sa-si sape singur curtea si sa culeaga aurul ca sa ni-l bage-n visterie. Intr-o lume ideala statul ar face totul cum trebuie. Intr-o lume ca a noastra el face aproape totul cum nu trebuie. Chiar si sa-i lase pe altii sa culeaga aurul si el sa primeasca laurul... Un laur de 1.8 miliarde $.. Mult, putin mi-e indiferent. Arunca UE cu bani spre noi si nu suntem in stare sa-i “absorbim”. Pe asta-l absorbim fara sa ne chinuim..1.8 miliarde pe o durata de vreo 15 ani de exploatare e asa.. o alocatie.

Cred ca cel mai mare castig pentru tara asta e reabilitarea zonei care se promite ca incepe inca din anu 1 de exploatare si continua pe toata durata ei in ritmul epuizarii zacamintelor si inchiderii minei. Nu trebuie ignorat castigul de patrimoniu istoric, “arheologizarea” zonei, daca vreti. Imi auzira urechile ceva de genu 15 mil $ investiti pana acum, descoperiri de situri interesante, fundatii, necropole, amenajarea unui muzeu, o galerie romana deschisa publicului curios de acel El Dorado al antichitatii numit Alburnus Maior.. chiar nu pot sa ignor. Astea sunt realitati. Sunt acolo. O sa ma duc sa le vad cu ochii mei candva. Nu-s un prieten al corporatiilor insa de bine de rau traim intr-o lume oarecum dominata de ele. Sunt entitati fara emotii fixate pe o singura chestiune: maximizarea profitului. Daca-si doresc cu adevarat ceva intr-un final vor gasi portita pe care sa-l ia. Important e ca atunci cand o gasesc s-o inchidem in urma lor si sa nu-i lasam sa plece fara sa dea ceva pentru deranj.

Proiectul asta are si o componenta esentiala dupa mine. Un project watch alcatuit din societatea civila si experti care sa-l vegheze pe exploatator in derularea acestei trebi, asa incat tot ce s-a promis acolo pe hartie sa fie asa si savarsit. Precum in Plan asa si pe pamant. ONG-urile cred ca acolo ar trebui sa se infiga. Fobia asta tipica drobului de sare...nu stiu de ce dar incepe sa-mi explice de ce in Romania nu se intampla nimic. Pur si simplu ne temem sa gandim “mare”. Ca daca... nu stiu ce... Orice mega proiect comporta riscuri. De asta exista statisticieni si tot felul de specialisti si ingineri, ca sa ia toate masurile pentru minimalizarea lor... Chinezii au niste proiecte care ar face “mediul” sa-si stranga jucariile si sa se mute pe Marte. Dar cine-i cea mai infierbantata superputere din lume? Si mai admirata? Nu se pune problema daca e “folositor” Proiectul Rosia Montana. E clar ca e si are o miza enorma pentru industria miniera. Problema e cum sa-l facem sa fie cat mai profitabil si mai sigur iar oamenii afectati sa-si poata continua viata intr-un mod cel putin la fel de fericit (asta in situatia in care multi sunt mineri.. someri).

N-as vrea ca proiectul asta sa treaca fluierand. Dar nici nu cred ca-i in regula sa se piarda o asemenea oportunitate (repet, nu vad cum Guvernul ar investi vreodata 100 si de milioane ca sa “repare” Rosia de acum si s-o faca turistica) doar pentru ca “nu stiu, toata treaba asta cu cianura nu-mi miroase bine”. Vreau un raspuns la “ce nu miroase bine si de ce nu se poate schimba mirosul asa incat sa fie ca-n Finlanda?” Imi pare nespus de rau ca echipa adversa nu are si ea o coeziune si o forta de comunicare si informare cel putin normala.. sa stim o treaba.

Pentru o privire mai clara asupra aspectelor economice ale proiectului va indemn sa cititi articolul de pe businessday.ro. A fost la intalnire.

Ridicarea valului

O compilatie foarte reusita de interviuri si filmari care diseaca societatea americana actuala si mai ales administratia Obama, indepartand valul ipocriziei ridicat de complexul elitist economico-politico-militar peste ochii fraierilor ademeniti de visul american. Sper sa vedeti filmul. Nu trebuie sa fii fan al teoriilor conspirationiste ca sa recunosti eroziunea libertatii si imensa disproportie de clasa intr-un stat care inca ne flutura prin filme notiuni ca "land of the free" si "cea mai democratica tara". Documentarul lui Scott Noble cuprinde interviuri originale cu Noam Chomsky, Michael Parenti, Michael Albert, John Stauber (PR Watch), Sharon Smith (istoric), William I. Robinson (editor, Critical Globalization Studies), Morris Berman (scriitor, Dark Ages America) si faimosul membru al partidului "Panterelor Negre", Larry Pinkney, la care se adauga prezentari si filmari cu multe alte personalitati politice sau jurnalistice.

Manipularea in masa

Hai sa reflectam un pic la ce spune Noam Chomsky despre strategiile de manipulare in masa, acele tehnici de diversiune sau spalare a creierului care fara sa ne dam seama au ajuns sa ne transforme in carcotasi de canapea.

Deci, strategii:

1. Distragerea in permanenta a atentiei publicului de la problemele sociale asaltandu-l si captivandu-l cu subiecte fara importanta (lolcats in jurnal!), care sa-l tina ocupat si sa nu-i dea timp de gandire. Campioni la asta sunt televiziunile. 24 h din 24.

2. Cauzarea de probleme pentru a oferi solutii deja pregatite. E foarte simplu ca niste autoritati, daca nu se ocupa singure de "montarea" unei crize, cel putin sa tolereze o situatie precara pana in punctul critic si apoi sa ofere raspunsul pe care-l pregateau. Cele mai evidente cazuri: violenta urbana si terorismul.

3. Strategia masurilor "in degradeu". Pentru ca publicul sa accepte o masura inacceptabila, este de ajuns sa fie aplicata in mod progresiv, in ”degradeu”, pe o durata de zece ani.

4. Strategia actiunii cu date diferite. Legata oarecum de punctul 3 si strategia asta manipuleaza destept pentru guvernarea prezenta lasandu-i sa scape cu hotarari nepopulare de genul "dureroase dar necesare" care se vor aplica undeva in viitor.

5. Adresarea publicului ca unor copii mici. Campioni sunt marketerii. 

6. Apelarea partii emotionale in locul celei intelectuale. Se poate observa in orice jurnal de stiri.

7. Mentinerea poporului in nestiinta si prostie. Pana la urma totul se reduce la calitatea actului educational.

8. Incurajarea publicului in a se complace in mediocritate. E ok sa fii prost, vulgar si incult dar sa te descurci. Corect? Si sa-i dai cat mai multe seriale banale si reality show-uri ca sa-l faci leguma.

9. Inlocuirea revoltei cu invinovatirea. Asta-i preferata romanilor. "Asa ne trebuie" e lozinca blazarii. "N-ai cu cine." "Singuri ne-am facut-o" sunt bune de atarnat la gat ..

10. Preferata mea, sa cunosti oamenii mai bine decat se cunosc ei insisi. Nu-i de-ajuns secole de cercetari biologice, neurologice, psihologice, mii de analisti si specialisti in studii comportamentale care ne cunosc pana si cele mai ascunse secrete doar pe baza unui patern individual prestabilit.. mai trebe sa intram si in retele sociale ca sa spunem tot ce ne vine pe gura... Singuri de bagam gatul in lat.

Empire State Rebellion

Se pare ca tot mai multi iau in serios documentarele Zeitgeist si celelalte apropouri conspirationiste la adresa Statului Imperiu American si a felului in care-si manipuleaza cetatenii. Grupul hackeresc Anonymous i-au cerut acum 3 luni sefului Rezervei Federale demisia. Evident ca asta nu s-a intamplat. Daca va intereseaza detaliile pentru care Ben Bernanke ar trebui sa-si dea demisia ar trebui sa vedeti documentarul Inside Job in care e prezentata elita finaciara din USA in aceasi pozitie de forta ca si inainte de criza pe care au declansat-o in 2008. Ieri s-a implinit termenul de gratie iar Anonymous au "declansat" rebeliunea. La prima vedere "ocuparea unui spatiu intr-o cladire publica si cererea demisiei lui Bernanke" pare o chestie patetica. Cred ca e doar praf in ochi. Represaliile vor veni probabil in zilele sau saptamanile urmatoare pe cale electronica. Si-asa cu cateva zile in urma cineva a hackuit FMI-ul si-a plecat cu niste informatii grave de-acolo. Poate ca anonimii n-au nimic de-a face cu asta, dar fapta dovedeste vulnerabilitatea organizatiilor internationale so.. cyberwarfare-ul e o realitate.

Curvelor, cu drag...

nu ne frecventam, dar eu va stiu secretul: voua chiar va place sexul. Mult. Si nu va deranjeaza sa primiti bani pentru asta. E ok, serios...daca i-ati si declara ar fi perfect.

Avem tendinta sa le vedem pe fetite drept o categorie defavorizata, gen oropsitele sortii cu minte ioc, muncitoare necalificate care au descoperit ca daca ai stomacul tare si stima de sine redusa poti sa-ti folosesti trupul asa cum ti l-a dat D-zeu, gol si neinfranat in instincte, si astfel sa-ti castigi painea. De acord ca sunt si cazuri triste, fiinte aflate la limita subzistentei care fac trotuarul pentru cativa lei si ceva cald in gura. Bun, dar vedeti in asta prostitutie sau supravietuire? Disperare? E un mod de viata intr-o lume extrem de competitiva si nedreapta in care egalitatea de sanse e un miraj. Daca asta poate fi numita viata.. in care c-o mana mangai un spate paros si transpirat iar cu cealalta zgaltai covata cu pruncu. In cazul asta viata bate filmul.

Alaturi insa sunt fetele de conditie buna si ele nu-s deloc putine. Pe astea cine le-o inpins in meseria asta? Sa privim lucrurile cu luciditate. Vorbim de sex si de bani. O activitate de prestat si un bun de posedat, fiecare din cele doua egale in ceea ce priveste satisfactia personala. Uneste-le si dublezi satisfactia. Simplu. E atat de greu pentru noi sa intelegem ca SI femeilor le place sexul? Chiar mult? Cred ca ne e greu.. altfel nu s-ar spune ca barbatul care umbla dupa femei e afemeiat iar femeia care umbla dupa barbati e nimfomana, deci "anormala". Vechile cutume mor dar nu se predau iar emanciparea femeii inca tot nu ne-a lamurit asupra acestui aspect. Ce ne-om face cand ele vor deveni suficient de independente financiar si detasate emotional ca sa plateasca pentru un 'masaj cu finalizare'?

Anyway, revenind la aspectul tragic, chestia e ca intr-un oras, pentru fiecare din cele 10-15 traseiste pe care le aduna garda o data pe luna si le amendeaza, exista macar inca vreo 5-10 care se invart in cercuri din ce in ce mai inalte. Sunt cele care dau anuturi in ziare, care frecventeza cluburile de fitze si hotelurile de lux, care lucreaza in night-uri si saloane de masaj. Nu-i ca si cand n-au primit oferte din alte parti si asta-i "as good as it gets". Au ales asta fie din 'pasiune' fie din dorinta de a castiga usor (aici ar fi o intreaga discutie privind aspectul 'usor' intr-o noapte lunga) fie de dragul unui second job. Punctul meu de vedere se refera tocmai la faptul ca, in cele mai multe cazuri, nu exista constrangere (exceptand traficul de carne vie evident). E o alegere lucida in care morala nu are ce cauta, mai ales intr-o tara in care spaga e institutionalizata si inradacinata. Morala a fost maturata frumos sub presul economiei de piata de catre cerberii capitalismului, fiind scoasa doar cand primim ipocrizia in vizita.

Da, prostitutia e ilegala si riscanta (inca), e degradanta pentru statutul social al practicantelor, e rusinoasa pentru clienti si sporeste tendinta de obiectificare a femeii. Dar e in acelasi timp un vechi mijloc de netezit tensiuni si frustrari si poate, in mainile potrivite, chiar 'educativ', iar reputatia actuala e in ton cu aspectul general erodat al societatii contemporane. Nu trebuie sa te uiti decat cu niste sute de ani in urma, cand aceasta meserie era parte integranta de mare cinste in realitatile socio-culturale ale vechilor state. Geishele japoneze sau chineze ori rivalele lor europene, curtezanele, depasisera cu mult eticheta de simple companioane sexuale, rafinand prostitutia pana la rangul de ritual sau arma politica, combinand erotismul cu filosofia si arta. Acum, in secolul vitezei, sunt reduse la categoria "consumabile" ca telefoanele mobile, bateriile sau servetelele umede.

Faptul ca le pledez cauza nu inseamna ca sunt de acord cu frecventarea lor de catre barbatii cu neveste si copii acasa. Personal, ma dezgusta infidelitatea. Uneori chiar ma deprima, dar asta-s eu.. Insa nu cred ca le este lor, fetelor adica, imputabila. Atat. Nu le plang de mila. Fiecare doarme asa cum isi aseaza. Luate individual, bucatica cu bucatica, fiecare curva poate ca are o poveste trista. Asta nu inseamna ca sunt singurele vitregite de soarta. Plus ca pentru fiecare napastuita exista si versiunea de succes in persoana unei 'studente' trimise de parinti la oras care descopera cum sa se intoarca noaptea acasa cu mai multi bani decat a plecat. Si le inteleg perfect. Sexul e adictiv, banul seduce si se duce, ce mai atata vorba, te folosesti de unul ca sa-l ai pe celalalt. Asta e. Atata vreme cat inghit, felicitari si asigurari de sanatate. Si in incheiere, un mesaj de la Chirila, care pesemne nu l-a intentionat in acest context dar care tot imi sare-n ochi cand deschid messu: "Mii de oameni fac aceleaşi lucruri, în acelaşi timp, seară de seară, în aceleaşi case mici". Acum, ce sa-i faci daca unii mai sunt si platiti pentru asta...

Ps: probabil o parere doar un pic mai avizata decat a lui Raka :)) pe fondul unor interviuri mai la obiect decat al Nebuloasei si dintr-un unghi opus fata de cel trasat de dojo.

V-ati directionat impozitu'?

M-a surprins o reclama misto la tv care mi-a amintit treaba cu directionarea acelei cote de 2% din impozit unei entitati non-profit. Acum am aflat ca mai sunt doar cateva zile in care pot face asta, pana in 15 mai, asa ca in loc sa las tot guvernul nostru pervers sa faca si sa dreaga parca as lua atitudine stabilind singur sorocu celor cativa banuti. Am gasit si cateva destinatii carora cred ca le-ar prinde bine mai multe fonduri.

1. WWF, ce-i care m-or responsabilizat prin reclama lor "Salvati Ursul Carpatin". E o organizatie internationala independenta care deruleaza proiecte de conservare a naturii si in Romania. Cred ca sunt bine intentionati si fac treaba ca lumea. Iar eu sunt fascinat de ursi!

2. SMURD si Crucea Rosie. Nu cred ca e nevoie de explicatii, cum si de ce-uri. Activitatea lor vorbeste de la sine.

3. Salvati copiii. "In cadrul campaniei 2% din 2009, derulata sub sloganul “Iti multumesc pentru ca ti-ai coborat privirea”, Salvati Copiii Romania a reusit sa stranga 134.596 euro, fonduri care au fost utilizate pentru a asigura sansa la educatie pentru 520 de copii saraci." Buna treaba.

4. Festivalul Plai. E al nostru, al timisorenilor, e frumos si ne mandrim cu el. Cred ca trebuie sa-l crestem.

5. Liternet. Portal cultural unde am citit foarte multe articole interesante de unde mi-am descarcat carti si in general un loc unde mi-am imbogatit cultura.

6. Verde pentru Biciclete. Va place ideea, o sustineti, pedalati pentru ea, daca vreti sa-i sustineti si altfel puteti contribui.

Evident ca suntem liberi sa facem ce vrem cu aia 2%, chiar si sa-i ignoram, dar asta e ceea ce asteapta guvernul, sa-i cedam lui controlul 100% pentru tot ce incaseaza. Faceti cum credeti dar mai sunt putine zile pentru a lua o decizie. nu trebuie de completat decat un formular de pe oricare din siturile ong-urilor respective.

Vot in alb? Inca nu.

Auzim prin presa din 2008 incoace vorbindu-se de votul in alb, acel procedeu democratic care intr-un stat de drept legitimeaza protestul electoral. Si ca daca recurgem la acest "artificiu" dam o palma binemeritata candidatilor care ne-au dezamagit pe parcursul guvernarii sau in campania electorala. Ei bine, palma asta nu e decat o mica adiere pe care politicienii o vor incasa pleostiti, cu o mina serioasa si reprosand-o proastei guvernari de pana-acum sau opozitiei care n-a facut decat sa puna bete-n roate: "Dupa cum vedeti poporul a taxat nesimtire lor!" Si in afara camerelor de filmat vor zambi pe sub mustata stiind ca mica cruciada a "albilor" nu i-a amenintat nici un pic intrucat legea e de partea lor. De ce? Pai:

Legea 35/2008 art.45 al. 13 stabileste ca “Sunt voturi albe buletinele care nu au aplicată ştampila „VOTAT”. Aceste buletine nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.” chiar daca ele sunt contorizate pentru a avea o imagine clara asupra prezentei la vot. Nici macar n-am sa insist pe riscul de fraudare a unor buletine albe ca neaua fiind probabil sa fie patate dupa perdea cu cerneala murdara a unui Geoana, Base, Vadim sau Crin. E la mintea oricui ca nu poti avea incredere in nici un presedinte de sectie de votare sau observatori intrucat toti care merg acolo o fac pentru bani.

Ineficienta procedeului actual iti este insa relevata daca studiezi un pic aplicarea votului de protest in tari mai civilizate. Logic: exprimarea unui consimtamant valabil se poate face doar in masura in care iti este permisa si exprimarea unei abtineri, iar asta in mod expres nu tacit. Neprezentarea la vot nu e o abtinere expresa, poate ai avut ceva mai bun de facut si ai ramas acasa, poate ai uitat, se mai intampla. E ca si cand lipsesti din sala la vot, nu te-ai abtinut, ci ai lipsit (bine exista si varianta de protest prin retragere din sala dar asta e doar o abtinere teatrala). Deci te prezinti la urne iar pe buletinul de vot e nevoie sa se specifice si optiunea de protest: ma abtin, nu votez nici unul, sunt impotriva tuturor celor de mai sus! Franta, Spania, Ucraina au casute dedicate acestei optiuni. Si da, atunci abtinerea mea este expresa, valabila si conteaza procentual, acolo unde-i doare pe candidati. Nu e doar statistica. Votul in alb are o forta acolo. La noi e risipa de hartie care transmite la fel de multa nemultumire ca un sondaj electoral.

Surse: wiki, apd

Votezi televizorul?

Cum bine zice si Radu, in sfarsit o replica. Imi place. A nu se intelege ca o sa votez cu Basescu sau ca ii sustin campania, din punctul meud e vedere, prezenta lui la putere a facut mult rau, dar nici nu pot trece cu vederea ca mult mai usor e sa fii manipulat prin televizor. Chiar daca ideea din spot (ca pana si ploia i se poate imputa d-lui presedinte) e cam fortata, nimeni nu i-a imputat lu Base faptul ca fortele naturii isi fac de cap, ci faptul ca guvernantii nostri nu-s in stare sa le astepte pregatiti, metafora e binevenita si starneste un zambet. De mult n-am mai ras cu Mircea Badea. Ei acum rad, dar nici macar nu-i el de vina, ci sosia lui. Nice one. Si subtil sloganul.

Ne meritam locul?

Din nou Timisoara apare intr-un top al oraselor din Romania pe primul loc dupa capitala, ca loc in care merita sa traiesti. Ok, asta e un lucru cu care ma mandresc. Dar nu pot sa trec peste gandul ca de anul trecut pana acum nu s-a schimbat nimic, absolut nimic nu s-a imbunatatatit. Iar asta e deprimant, daca tot suntem in frunte inseamna ca celelalte orase o duc si mai rau, nici acolo nu s-a schimbat mai nimic. Evident ca ne asteptam cu totii ca orasele din Transilvania sa duca trena alaturi de Bucuresti, dar asta ar trebui sa se simta de la un an la altul. Aici insa parca timpul a stat in loc. Avem aceleasi strazi groaznice in oras care n-au cunoscut asfaltul dupa 89, avem acelasi oras lipsit de centura si autostrada, aceeasi birocratie stufoasa la primarie si aceleasi Finante situate la mama naibii. Portile de intrare in oras sunt la fel de pline de gunoaie, economia se zbate sa scape din ghearele crizei iar o multime de lume sta pe siturile de oferte cu slujbe prost platite. Nu e locul ideal in care sa-ti doresti sa vii dar daca "specialistii: il recomanda inseamna ca restul oraselor o duc mult mai rau. Nush ce sa zic, nici sa ma bucur n-am chef...

A-nceput de ieri sa cada cate-un tren

Abia acum mi-a venit netu asa ca pot sa zic si eu doua vorbe de evenimentul zilei. Deci ma scol dimineata ca boieru pe la 10, imi pun castronul cu cereale in fata si ma holbez la tv: un tren a deraiat cu 110 km la ora in Oltenia. Mana Criminala. Nasol frate, da nu e nici un mort. Ok. Ma duc prin oras, beau o cafa, o apa si o limonada, ca n-am griji sau calatorii planificate si ma inotorc acasa la stiri: un tren a deraiat in Cluj! WTF. Americanii ar zice ca unu e coincidenta, dar doua e atentat! Ok, ma pun la un film, mai lejeresc, vine netu si aflu de pe twitter: trei trenuri deraiate!! No ce cacat?! Cineva se distreaza cu CFR-ul? CFR-ul se distreaza cu noi? Sa ma mai uit la stiri? Si cea mai importanta intrebare e pentru voi: cate trenuri vor mai cadea pan' la sfarsitul zilei?

Ps: dupa prima deraiere au aparut imediat si informatiile cu mana criminala si cercul de suspecti din interiorul regiei! Nu e cam suspect ca deja au suspecti? Oare au fost dinainte amenintati cu ceva razbunari de niste "maini criminale" care acum s-au concretizat, ceea ce ar fi naspa, sau avem pur si simplu de-a face cu niste neglijente criminale foarte usor de dibuit!

Cinematograful: o afacere imobiliara

Pe mine si pe Lucian ne intereseaza fenomenul cinematografiei mai mult decat la nivel de sezut in pat prvind filmele de pe PC. Noi mai mergem si la cinema-urile vechi si ponosite, mai intram in vorba cu lumea, angajatii etc. Si uite asa am pus-o de un interviu cu o persoana care cunoaste mult mai bine decat noi starea actuala. Daca sunteti macar un pic curiosi v-as recomanda sa cititi articolul realizat de colegul Lucian:

Maria si Mafia

Zilele trecute, cineva întreba: "Mai există Studio?" Bună întrebare. Poate aţi observat că cinematografele astea...nu se mai observă. Mor încet, ca nişte bătrîni abandonaţi la azil. Multă vreme am crezut că lumea chiar nu mai merge la cinema. Să fi fost televizorul de vină? Netul? Dar uite că a apărut Cinema City şi brusc aflăm că lumea mai merge la film. Atunci am realizat că poate e altceva la mijloc. Ceva ce ne stătea multora pe limbă: cineva nu vrea să venim la cinematografele "de stat". Acum avem confirmarea. Aveţi puţintică răbdare şi urmăriţi această mini-investigaţie în care dezvăluim, dacă mai era nevoie, ce au ajuns cinematografele româneşti: o afacere imobiliară. continua aici