30 noiembrie 2008

Blogereala XI

Sa zicem doua vorbe si despre Intalnirea Blogerilor Timisoreni. A fost cam slabuta. Gata, doua vorbe. Deci, in mare, a fost cam asa. Aceeasi locatie - Funky - unde gazdele sunt prietenoase si stau cu noi la masa, insa mult mai putini participanti, si dintre acestia, cativa mai kefless (intre care si subsemnatul). Nush ce-am avut, cert a fost ca imi pierdusem modjo-ul pe la inceput, si m-am tot straduit pana la final sa mi-l regasesc. In a nutshell ar trebui punctat ca: Dan a venit primul(!) si ne-a injurat cateva minute, eu as fi ajuns al doilea dar am fost retinut de sexul opus la puterea a doua; prima bere mi s-a varsat, a doua mi s-a baut, a treia am baut-o de la altcineva; cativa au lipsit, dintre cei veniti, Ovi era abatut, Tudor era cu Bloodie, Radu era bolnav, Ionesta a revenit, Andrea era pe fuga, Daciana ma tachina, Cami ma compatimea, Cris facea poze, Oana pleca la chef, Seicean a venit la inchidere iar ceilalti au fost impacati cu toate astea. Cred ca lumea nu si-a revenit de la ultima paranghelie sau o fi fost frigul de vina. Din Funky am plecat cei mai multi in D'arc (partea cu Komodo nu trebuie amintita ca e prea penibila) iar cativa s-au dus in Taine. Deci grupul s-a scindat. In D'arc au mai venit niste fete (nu ne-am formalizat) si Petre. S-a dansat, s-a baut un pic pana pe la 2, cand n-am mai suportat inghesuiala si ne-am carat acasa.
O lista din memorie ar fi cam asa (pana apare hartia oficiala): Io, Richie voevod, Daciana, Cami, Super Andrea, Dan, Oana, Ovi, Tudor, Anca, Radu, Cristi, Ioana, Daniel, Tita, Neox, Vali, Khris, Seicean, Petre si niste fete care n-au avut sansa sa ma cunoasca ;).
Ps: Pe hartie or sa iasa mai multi, ca s-au semnat si niste oi, si un porc daca imi amintesc bine. Unii au talent la desen, ce sa faci...
Ps2: a aparut si ze list-a.

M-a prins somnul la reclame

Ce ti-e si cu marketingul asta!? Atata reclama i-au facut Noptii Devoratorilor incat te asteptai sa fie cea mai tare chestie a anului. In fapt, n-a fost decat cea mai aglomerata. Stiti capacitatea salii de la Capitol, ei bine ea s-a dublat aseara prin introducerea de numeroase scaune de plastic in orice loc liber, langa randuri, printre randuri, peste tot. In plus, jumatate din etaj era rezervat pentru presa. In fine. Spectacol. La intrare te goleau de sticle de apa si suc, iar inauntru era un singur bufet cu coada pe 3 randuri. Show-ul a inceput un un snow(!) laser, frate... Adica lumini pe pereti. Fara forme. Vorba lui Ovi, asta faceam si noi cu un laser de buzunar. Oricum nu ma asteptam la cine stie ce lasere intr-un spatiu inchis. Apoi, ni s-a promis trupa Deko, dar a venit doar Teo in calitate de prezentator. L-am vazut pentru prima oara, mi-a placut, e spiritual, are glume bune si cateva chiar smart, as fi vrut insa sa vad o trupa intreaga, nu doar cateva gaguri in intermission.
Reclamele au fost impartite in 3 calupuri, dintre care primul foarte ok, cu niste reclame la Audi quatro geniale, al doilea, luuung si plictisitor, cu prea mult fotbal si spirit umanitar. La asta am si atipit de cateva ori (era 2 ceasul, ce naiba) si inainte de al treilea episod, am parasit incinta. Senzatia a fost ca anul trecut m-am simtit mai bine decat anul asta. Chestia e ca am fost la alte evenimente si m-am simtit mai bine tratat (Tres Courts de ex). Iar aici Nopatea m-a dezamagit. Cere dar nu ofera. Se putea oferi macar cafea si apa in contul biletului, doar era un long-night, ca sa nu fii nevoit sa stai la cozile alea.
Dintre blogeri s-au mai prezentat Ovi, Bloo, Roxi, Ama si Dan, Alina, Ionesta si Adeline.

28 noiembrie 2008

Bula misoginului

"Femeia e o virgula, barbatul, un punct. La punct stii unde te afli, la virgula trebuie sa citesti mai departe."

Arthur von Hippel

27 noiembrie 2008

Candidati alegeri parlamentare Timis 2008

Foarte dezamagit de stufaria care inconjoara alegerile astea parlamentare cu vot uninominal, nestiind in ce colegiu am fost repartizat sa votez si nici candidatii din colegiile electorale m-am bagat cu nasul in interneti ca sa le dau de urma. Rezultatul mai jos.

In Timis avem 4 Colegii pentru Senatori si 10 pentru Deputati. Dintre ele, 2 Colegii pentru Senatori si 4 pentru Deputati sunt in Timisoara. Colegiul 1 Senatori cuprinde zonele repartizate Colegiilor 1 si 2 Deputati, iar Colegiul 2 Senatori zonele Colegiilor 3 si 4 Deputati. Deci eu locuind in Plavat votez candidatii din colegiul 2 Senat si colegiul 3 Deputati. Voi ceilalti cautati mai jos dupa strada sau localitate si aflati colegiul in care veti vota.


Introduceti localitatea sau strada unde aveti domiciliul:



Acum candidatii:

SENATORI

Colegiul 1 Senat

BÎRSĂŞTEANU FLORICĂ (PSD-PC)
DIMECA RADU (PNL)
DAVID GHEORGHE (PD-L)
PESCARU VIRGIL (PNG)
MIHAI GHEORGHE (PRM)
ALĂMOREAN POMPILIU (PVE)
OLAH-BOGATHY ZOLTAN (UDMR)

Colegiul 2 Senat

GLĂVAN ŞTEFAN (PSD-PC)
ROBU NICOLAE (PNL)
OANCEA VIOREL (PD-L)
POPESCU NICOLAE (PNG)
NASLEU IOAN (PRM)
STANCIU GHEORGHE VLADIMIR (PVE)
DAROCZI CSABA- LASZLÓ (UDMR)

Colegiile 3 si 4 Senatori sunt in judet si va las sa va descoperiti singuri candidatii aici. Nu mai am rabdare. Daca nu stiti la ce colegiu ati fost repartizati puteti afla aici.

DEPUTATI

COLEGIUL 1 DEPUTATI

ANDEA PETRU (PSD-PC)
CRISTIAN HORIA (PNL)
LAMBRINO RADU (PD-L)
POPESCU ADRIAN (PNG)
PURCELD OCTAVIAN MIRCEA (PRM)
IANCU EUGEN ROMULUS (PVE)
SZÁSZ ENIKŐ (UDMR)

COLEGIUL 2 DEPUTATI

ŢUCU DUMITRU (PSD-PC)
POPESCU LONGIN - GABRIEL (PNL)
DRĂGULESCU IOSIF ŞTEFAN (PD-L)
JISA ION DORIN (PNG)
LUPU CORNEL (PRM)
MĂRGINEAN IOSIF (PVE)
SÜTÖ-UDVARI MAGDALENA-ILEANA (UDMR)

COLEGIUL 3 DEPUTATI

GRAPINI MARIA (PSD-PC)
ANTON ANTON (PNL)
DUGULESCU MARIUS CRISTINEL (PD-L)
DINA CLAUDIU ADRIAN (PNG)
DOMIDE RAUL FLORENTIN (PRM)
FLORESCU VIOREL (PVE)
HALÁSZ FRANCISC (UDMR)

COLEGIUL 4 DEPUTATI

BARNA MARIA EUGENIA (PSD-PC)
BARA DAN - NICOLAE (PNL)
NODIŢI GHEORGHE (PD-L)
DANCE ION (PNG)
PĂŞCUŢĂ ADRIAN (PRM)
HAICA TEOFIL (PVE)
NAGY ARPAD (UDMR)

La fel, restul de 6 colegii cu depuatati sunt pentru cei care locuiesc in judet si lista candidatilor o gasiti aici grupata pe colegii. Iar daca nu stiti din care faceti parte gasiti aici informatii.

Spor la vot!

Multumiri surselor: euroavocatura.ro si infovot.

Tastatura pentru pitzi


Niste simpatici au inventat o tastatura chipurile pentru blonde. Eu n-as fi atat de rautacios, as zice ca mai degraba e pentru pitzipoance, ca mai sunt si blonde care gandesc. Jucaria e reala si se poate face cadou ;) daca o comandati de aici. E amuzant cat de multe taste sunt useless!!!

via makavelis.

26 noiembrie 2008

Si mi-e dor, mi-e dor, mi-e dor

... de prezentul trecut si de cel viitor.

Leapsa de dor si jale cu raspuns intarziat pentru oaanaa, doar intarziata, nu trecuta cu vederea.

Mi-e dor de lipsa de griji a copilariei, de joaca nevinovata, de prostiile pe care le faceam si satisfactia traita atunci cand scapam nepedepsit.
Mi-e dor de inghetata verde sau roz, mai mult apa decat lapte, cumparata de la cofetaria din giroc. Sau de aia in forma de pachet de unt. Mi-e dor de grisinele Luciano si napolitanele Danut mancate la colt de strada.
De fotbal si remi, de sotron sau 9 pietre, de mersul pe liniile de tramvai sau pe conducte in echilibru, de catarat in copaci sau pe garaje, de tras cu prastia sau cu cornete, de ars brazii de Craciun, de zapada pana la genunchi, de munte si de mare, de scos apa din fantana, de baut lapte proaspat muls, de duminicile dimineata petrecute in pat la televizor.
Mi-e dor de partidele de cruce baieti vs. fete pe care le organizam cu ceva ani in urma. Mi-e dor de vremea cand spuneam bancuri. Acum nu mai stiu doua.
Mi-e dor de dacia mea berlina cu difuzoare de 25.
Mi-e dor de unii colegi de liceu, au trecut 10 ani si nimeni nu a dat un semn.
Mi-e dor de Praga. Si de Bratislava.
Mi-e dor de ieri. As fi facut ceva altfel.
Mi-e dor de maine. Stiu ca va fi altfel.
Si mi-e dor de viitor in general, am senzatia ca mi se pregateste ceva si nu mai am rabdare.

Movieaddicted tie de ce ti-e dor?

Techmospheric


Vineri seara e ceva petrecere in Setup - Techmospheric - adica drumandbass pe structuri tech si atmosferic(!). Numele de pe afis nu-mi spun nimic (afara de Kojok&Rapala, de care am auzit dar nu pot sa le atribui o fata) dar suna suficient de bine ca sa ma intereseze: Azbest sunt din Polonia iar Irritant din UK. Deci, in 28.11 la ora 23. Cine are chef?

25 noiembrie 2008

Nu-i panica daca esti optimist

" - Ştii de ce Satana e tot timpul mânios? Pentru că de fiecare dată când realizează un rău inteligent, Dumnezeu se foloseşte de el pentru a servi scopurilor sale drepte.

- Deci Dumnezeu se foloseşte de oamenii răi ca de nişte unelte.

- Dumnezeu ne dă libertatea să facem mult rău, dacă aşa alegem. Apoi foloseşte propria sa libertate pentru a crea ceva bun din acel rău, pentru că aşa alege El.

- Deci pe termen lung Dumnezeu câştiga întotdeauna.

- Da. "


Cred ca e destul de clar :).

PS. : nu m-am apucat de citit Noul Testament comentat si explicat sau mai stiu eu ce carti religioase. Intelepciunea asta o gasesti si in Umbra lui Ender.

Nerecomandat amatorilor

M-au intrebat aseara niste amici ce filme le mai recomand pe blog si m-au prins cumva cu garda jos. Nu prea stiam ce sa le zic, nu mai vazusem ceva care sa merite pasat mai departe, asa m-am scos cu o nerecomandare. Am fost "nevoit" sa vizionez un film acum 2 zile in ideea de a scrie ceva randuri despre el pt concursul de recenzii de pe filmblog.ro. Ghinionul meu a fost ca mi s-a repartizat Nopti in Rodanthe - un film de dragoste in vremea uraganului. Nici ca se putea mai rau. Filmul asta e la cinema acum si nu sfatuiesc pe nimeni sa mearga la el. Pelicula n-are nici un d-zeu. Il are in schimb pe Richard Gere la 60 de ani si Diane Lane, trecuta de a doua tinerete. El e un doctor acuzat de malpraxis venit la capatu' lumii sa-si prezinte scuzele familiei indoliate, iar ea o casnica/artista care in timpul liber are grija de hanul in care poposeste dom' doctor. Si asa ajung ei doi sa petreaca uraganul acolo la han. El client si ea hangita. Doua vorbe trei minciuni se infiripa idila intre babaciuni. Boooring. Didn't see that comin'... In plus doctorul Aroganta Intruchipata in Aston Martin n-are dram de sensibilitate fata de familia care-l dase in judecata dar e plin de farmec cu sotia separata de barbat si cu copii acasa. Care se indragosteste peste urechi si petrece cu dansul un sejur de vis in casa de pe malul oceanului turbat. Evident ca dimineata fiecare isi vede de-ale lui si continua povestea de amor doar in calitate de penpals cu scrisorele siropele pe care ni le citeste fiecare in gand ca sa stim ce mare iubire traiesc ei la varsta a doua/a treia. Sfarsitul e stupefiant, ca deh e melodrama, si n-are nici o noima. El decedeaza intr-o furtuna tropicala facand pe bunul samaritean intr-o tara subdezvoltata iar ea primeste ultima scrisoare netrimisa din mainile fiului supravietor. Servetele va rog!
Ar mai fi de zis ca pelicula e dupa cartea lui Nicholas Sparks cu acelasi nume. Pe mine m-a lasat rece filmul asta, mi-s cam satul de Richard Gere in roluri romantice. Asa ca voi incheia cu speranta ca Mihai Ceuca n-a fost dezamagit ca l-am lasat balta si n-am mai trimis nimic despre film. Textul n-avea stofa de concurs, ce sa fac...
Cei care mai vreti ceva indicii privind cam ce ar merita vazut si ce nu, inclinati in favoarea filmului de care am scris pe Marele Ecran. Sunteti mai castigati, cred.

Trei piese (g)rele vol 9

N-am mai pus de mult niste muzica pe aici, desi am vb de ea destul, dar azi e momentul perfect. Ma racoresc cu niste indie playlist-uri foarte misto. Am selectat 3 piese din editia de septembrie care ma furnica mai cu foc si le ofer spre auditie nelimitata.

1. Mystery Jets - Half in love with Elizabeth. Indie rock si post-punk din Anglia. Clipul e un must-see, solistul parca e Johnny Depp in Eduard Scissorhands.



2. Pop Levi - Never never love. Tot britanic, dar de data asta pop (sau indie disco pop, cum zice Liz) cu un ritm antrenant, voci "electrizate" si cu un subiect never never dead - dragostea neimpartasita. Nici clipul nu e rau deloc, altfel nu-l mai bagam sa ingreuneze pagina.



3. White Lies - Death. Englezii astia post punk alternative se numeau Fear of Flying pana anu asta si cantau indie pop. Acum cu alt nume si un stil mai intunecat probabil ca au mai mult succes. Oricum piesa asta e de ascultat.

23 noiembrie 2008

A moment to remember


De mult de tot am vazut un film la tv (in vremea cand inca ma uitam la filme la tv), habar n-am despre ce film e vb, ma tot straduiesc de cateva zile sa-mi amintesc, in fine un film "anonim", dar cu o scena ce mi-a ramas intiparita. Era o faza in care un tanar se duce la taica-su sa-i ceara masina imprumut pentru a merge in oras cu o fata, si inainte de a pleca, taica-su la poarta, el se pregatea sa intre in masina si-l intreaba pe batran cum o sa-si dea seama daca fata e suflet de pastrat... Iar tatal sau ii spune: "Fiule, dupa ce ii deschizi portiera sa urce in masina, ocolesti si tragi cu ochiul daca se intinde si ea sa-ti deschida portiera. Daca o face e o tipa speciala!" Intelepciune parinteasca, ce mai. ... Mi-am amintit scena asta cu ceva luni in urma cand, foarte relaxat, am urcat o fata intr-un taxi dupa o plimbare in the city si, in timp ce ocoleam masina, am vazut-o intinzandu-se si deschizandu-mi la randul ei portiera. Instantaneu m-a coplesit faza aia din film, parca traiam o scena supra-realista si urma sa mi se strige "Cut" din spate. Tot drumul m-am gandit oare insemna ceva gestul ala sau acordam importanta unor detalii pentru a justifica ulterior comportamentul meu sau al celor din jur. In fine a fost o chestie unica - pt ca s-a intamplat o singura data si nu s-a mai repetat cu altcineva. Iar viata a dus-o departe de mine ... deci n-o sa stiu niciodata. Oricum, ideea e ca si barbatii observa detaliile care fac diferenta. Na ... si chiar acum o inceput sa ninga de exemplu. A venit iarna finally...

22 noiembrie 2008

Concerte 2009

Deocamdata:

10 februarie - Sting
21 februarie - James Blunt
16 mai - Depeche Mode. :D

Anyone interested? La Depeche am de gand sa merg neaparat cu cazare, mancare si bilet de "tratament" luat din timp ca sa fiu sigur ca nu dau inapoi :).

Last minute! Numere pentru biciclete!

Azi, 22 noiembrie, se impart numere pentru cei care au participat la campania Verde pentru biciclete in 25 octombrie si nu au mai prins atunci. Intre orele 13 si 18 puteti gasi echipele Verde pentru biciclete in urmatoarele locatii: Intersectia UPT, Michelangelo, Gara de Nord, str Cluj la McDonald's, respectiv Centrul Bancar. Tot de la ei primiti materiale informative privind circulatia corecta cu bicicleta si masuri de siguranta in trafic. Ar fi fain sa pastrati numerele atasate de biciclete astfel ca atunci cand ne intalnim in trafic sa stim ca "am fost acolo!"

Un porc inutil

Stiu ca toata lumea e incantata de ultima gaselnita a lui Tudor, aceea cu porcul parlamentar, dar mie nu mi se pare decat o risipa inutila de efort intelectual. Ideea de a arata ca nu exista vreo diferenta intre un parlamentar si un porc e cel putin desueta. Dupa 20 de ani de democratie originala poporul roman stie mult prea bine cu cine are de-a face. Apoi, stimatii parlamentari si-au batucit pielea pe holurile Palatului in tot acest timp incat nu-i mai sensibilizeaza nici macar remarcile evidente privind competenta si onerabilitatea dansilor. Ba chiar zambesc pe sub mustati. Gluma lui Tudor e amuzanta dar numai atat. E o joaca, e perfecta pt campania electorala, e un bun mijloc de promovare a albumului Vamei, dar nu vad o utilitate practica acestui efort intelectual. Indemnul de a vota porcul mi se pare un indemn la mentinerea starii de fapt si nu schimba nimic. O fi purcelusul ala simpatic dar in sinea lui nu-i decat imaginea unei clase politice corupte si nesimtite. As fi rezonat eventual cu taiatul porcului in piata constitutiei. Simbolica, nu sunt un avid de sange. Sau arderea unei efigii de paie, in sensul eradicarii si purificarii. Dar asa, hai sa ne jucam cu Ghita Lica, e pueril si indulgent fata de situatia reala. Nu cred ca mai e momentul de subtilitati.

Ps: opinia mea nu are nimic personal cu Tudor Chirila, chiar daca am citit prin ziare ca-i plac minorele, chestie pt care ii dau o bila neagra. La fel, respect opinia celor incantati de ideea sa si voteaza porcul. Sa ii mearga bine!

21 noiembrie 2008

Zeitgeist: Addendum

Termenul de origine latina "addendum" era folosit initial in literatura cu sensul de apendix sau adaos, o completare suplimentara la un text anterior publicat, in principal cu scopul de a aduce lamuriri sau explicatii noi ori a corecta eventuale erori. Acelasi sens pare sa-l fi imprumutat si filmografia, cel putin in cazul noului documentar al lui Peter Joseph, si pe buna dreptate, intrucat primul film despre "Spiritul Epocii" a fost destul de brut in conceptie, propunand niste ipoteze disturbante pentru multi si avand iz de teorie a conspiratie. Al doilea Zeitgeist insa e mult mai fluent, mai bine realizat, documentat si explicat. E mai clar si ceva mai convingator. Nu va speriati, nu va spala creierele, ci are acelasi scop ca si primul, sa trezeasca spiritul critic si sa va faca sa va puneti intrebari cu privire la lumea in care traim.

Zeitgeist Addendum a venit exact la momentul oportun, exact cand a explodat balonul financiar umflat de un deceniu de cresteri economice pe plan international si de o destrabalare consumerista fara precedent. Poate chiar de aia documentarul incepe exact cu chestiunea financiara din US. Inca de la inceput avem explicat ca pentru to(n)ti ce inseamna sistemul rezervei fractionale si cum se fac bani din nimic. Odata ce s-a renuntat la etalonul aurului Rezerva Federala (si implicit toate bancile nationale) poate tipari cate bancnote doreste in functie de puterea de cumparare a monedei. Procesul e in felul urmator: guvernul vrea 10 miliarde, cere RF sa tipareasca banii si ii da in schimb aceeasi valoare in obligatiuni guvernamentale, prin care se obliga sa restituie suma. Deci din start banii se creaza prin indatorare. Guvernul ii pune intr-un cont la banca. Banca e obligata sa pastreze doar 10 la suta din suma iar restul ii poate imprumuta. Deci 9 miliarde. Totusi banii astia nu e obligata sa-i ia din suma deja depusa ci poate sa-i creeze automat prin simplul fapt ca e nevoie de ei, deci bani virtuali. Acesti bani nou creati pot fi imprumutati la randul lor in schimbul unui contract. Tu care ii primesti nu faci decat sa te obligi sa restitui niste bani care nu existau niciunde, ci au fost creati pentru a-ti fi dati tie. Iar de la tine ajung intr-un alt cont si tot asa pe principiul rezervei fractionale, de la 10 miliarde se creaza de 9 ori mai multi bani. Iar banii astia virtuali sunt aruncati pe piata unde trag din valoarea banilor deja existenti depreciand moneda si creand inflatie, deci cerere pt alti bani. Plus ca banii trebuie returnati cu dobanda, adica mai mult decat au fost creati din start, rezulta o si mai mare nevoie de moneda noua. Cu cat sunt mai multi bani cu atat sunt mai multe datorii si asta duce la o mai mare nevoie de bani. E un cerc vicios care are ca rezultat o situatie stupefianta: doar 3% din bani exista in forma materiala in US si fiecare dolar aflat in pormoneul meu e datorat de cineva altcuiva. Deci daca toti ar vrea sa-si scoata banii din banci ce naiba s-ar intampla? Si uite asa ajungem sclavii bancilor.

A doua parte a documentarului cuprinde un interviu cu John Perkins, autorul unei carti numite "Confesiunile unui asasin economic" si explica cum organismele finaciare internationale, FMI-ul si Banca Mondiala, conduc o politica de asasinare economica si indatorare a statelor slab dezvoltate in scopul de a le seca de resurse. Asasinul economic are rolul de a convinge oficialitatile unor state emergente sa accepte imprumuturi uriase pe care nu vor putea sa le restituie urmand ca in schimb sa faca tot felul de concesii: privatizari sub valoarea reala, oferirea de contracte avantajoase, etc totul in ideea maximizarii profitului prin orice mijloc posibil in favoarea unei oligarhii corporatiste din varful piramidei. Exemplele pornesc din Iran pana in America Latina.

O a treia parte e tot sub forma unui interviu insa cu un tip pe nume Jacques Fresco, autor al Proiectului Venus, o viziune utopica a unei societati umane eliberata de catusele sistemului monetar si dedicata in totalmente unui sistem bazat pe managementul inteligent al resurselor naturale. Tipul considera ca toate sistemele sociale de pana acum: socialist, comunist, fascist sau capitalist erau corupte in esenta lor urmarind doar pastrarea starii de fapt si supravietuirea cu orice pret. De aceea propune un nou tip de societate bazata pe tehnologie (singura responsabila pentru imbunatatirea vietii umane) in care omul sa fie eliberat de sclavia moderna a muncii si sa se dedice exclusiv evolutiei sale intr-o lume ce se autosustine multumita enerigiilor gratuite si inepuizabile pe care le enumera mai incolo: solara, eoliana, mareica sau geotermala. Un vis frumos ce-i drept dar nu vad cum ar fi realizabil atata vreme cat nu exista consens in chestiuni mai putin dificile.

Documentarul are vreo 2 ore si merita vazut chiar si numai pentru cultura generala. Daca lucrurile spuse sunt fabulatii nu ati pierdut prea mult timp insa daca in realitate lucrurile stau asa cum crede tipul asta si altii ca el, ar trebui sa deschidem ochii mai bine. Daca sunteti curiosi e disponibil pentru descarcare oriunde pe net sau poate fi urmarit aici cu subtitrare in romana.
Aici mai e un text foarte interesant despre problema banilor-datorie.

Ooo happy daay!!

Azi e o zi faina. De ce e o zi faina? Pentru ca la ora 7:30, fiind la lucru, dupa ce am verificat readerul, am intrat pe torrente si mi-a sarit in ochi "The Killers - Day & Age 2008". Pe bune, nu mai asteptati pana in 24, data oficiala de lansare, noul album criminal e deja piratat si ascultat. Desi porturile imi erau blocate am reusit sa-l primesc si eu cu ajutorul unei d-re cu conexiune buna si amabilitate nemasurata si de cateva ore ascult incontinuu. Join Me!!! Are we human, or are we denser?:D

Fringe

Ce inseamna fringe? Ei bine termenul inseamna multe - franj, ciucure, margine, breton - dar sensul care ne intereseaza aici e cel din sintagma "fringe science", adica un anume tip de cercetare stiintifica aflat la granita dintre stiinta experimentala si pseudostiinta (voodoo & mambo jumbo stuff). Cercetatorii care se ocupa cu asta au tot felul de teorii nedemonstrate si speculatii, insa rationamentul lor e corect, doar ca ceea ce sustin ei e foarte improbabil sa se produca.
Cu ideea asta a plecat JJ Abrams (creatorul Lost, Alias si regizorul StarTrek XI) cand a lansat noua productie Fringe, un thriler politist cu subiecte de la granita stiintei si paranormalului. A inceput prin toamna ce-i drept dar am asteptat sa treaca ceva vreme ca sa vad cum e inainte de a vorbi de el.
Ideea centrala a serialului e ca in lume se petrec o serie de evenimente inexplicabile, de "experimente colective" care toate par a avea legatura cu The Pattern, deci urmeaza un anume tipar. Ei bine Tiparul asta nimeni nu zice ce e doar ca de el sunt interesati niste organizatii oculte, o corporatie numita Massive Dynamic - un gigant tehnologic - si FBI-ul care le investigheaza si pare ca stie mai multe decat zice. Cireasa de pe tortul asta complicat e Observatorul, un nene cu chelie, cu gusturi ciudate in ce priveste mancarea si care se pare ca vine din viitor, isi face aparitia la fiecare eveniment ciudat si apoi dispare. Aa .. si are obiceiul de a-ti lua vorba din gura terminandu-ti frazele.


Am zis ca e vorba de un serial FBI-ist deci cu investigatii si urmariri si asa e. De investigatii se ocupa un om de stiinta cam nebun, Walter (John Noble) care dupa ce demult de tot lucrase pt guvern in domeniul stiintei fringe, a fost bagat vreo 20 de ani la sanatoriu, pentru a fi scos acum si incredintat sub tutela "fiului risipitor" Peter (Joshua Jackson). Cei doi lucreaza intr-un laborator la Harvard sub autoritatea Oliviei Dunham (Anna Torv), agenta FBI care se ocupa de urmaririle periculoase. Cel care face toti banii e savantul institutionalizat si eliberat, o combinatie de Frankenstein si Albert Einstein, care gasete cate-o explicatie pt fiecare eveniment inexplicabil (piele translucida, capete explodate, comunicare telepatica) iar contrele cu fiul sau pragmatic, obligat sa-i poarte de grija, sunt amuzante.
Dupa 8 episoade pot zice ca imi place serialul asta si o sa-l urmaresc atent. Imi aminteste de Dosarele X, care a fost un serial de suflet pentru mine. In plus agenta FBI e o bunaciune si e un pic de chimie intre ea si fiul savantului. Trebuie sa-l incercati. O sa va prinda imediat.
Trailer:

20 noiembrie 2008

Leapsa cu tigari

Un politist de frontiera e oprit de un politist de circulatie la 1 km de vama Moravita. In masina avea 750 de pachete de tigari. Vamesul zice ca le-a gasit aruncate pe marginea drumului. Mai tarziu apare si tipu care cica(!) le-a aruncat ca sa-si revendice marfa :)). "Baaa...ale cuie tigarile alea!!!!" ar zice Bula. Ca sa fie clar pt nestiutori: in frontiera se dau in gat unii pe altii si se platesc polite.
Contrabandistul merge la Moravita la freeshop si cumpara tigari. Multe. Zeci de cartuse daca poate. Sute. Cu 5-6 euro cartusul. Da spaga la vanzator. Da spaga la vames. Pleaca cu ele spre o alta vama unde sa le scoata din tara. Acolo alta spaga la vamesi si apoi e in drum spre UE unde pachetul costa vreo 3 euro. Pai intre atatea spagi e sansa mare ca unu sa se infoaie si sa puna mana pe telefon. Baietii asteapta la filtru si imediat esti oprit. Fie nu i-a placut fata ta, fie mai tre sa aibe si ei rezultate, fie nu ai dat destul sau ai facut pe cocosul. La atatea posibilitati de a o sfecli e imposibil sa te bagi in rahat fara sa te asiguri. Iar daca tot intri e clar ca cineva ti-a copt-o si tu ai muscat ca fraeru.

Evolutia mea muzicala [Leapsa]

De pe blogul care merge In reluare mi-a parvenit o leapsa cu istorie si muzica. Sa fac un trackback pana la prima caseta(!) sau vinil ascultat in copilarie si sa urc de-acolo pana in prezent cu gusturile mele muzicale. Pe principiul esti ceea ce asculti... Ok, sa vedem.

A fost odata ca niciodata, cu mult timp inainte de tube & trilulilu, o vreme in care oamenii ascultau casete. De atunci dateaza si primele mele amintiri muzicale. Prima caseta pe care mi-am cumparat-o si de care eram indragostit (de caseta nu de artist) a fost Dangerous - Michael Jackson. Era prin 91 cred, deci aveam 12 ani atunci. Black or White, Give into me, Remember the time...numai piese beton, le stiam pe de rost. Evident ca mi-am facut rost si de Bad si Thriller si cu asta am incheiat trilogia regelui pop. Aveam cele mai tari albume ale MJ-ului.
Alte vechituri: Queen - Greatest Hits 2 (Radio Gaga si Under Pressure), Roxette - Joyride, Ace of Base - Happy Nation, Modern Talking.

Ce mai ascultam? Da, prin 94 cand terminam generala si faceam reuniuni, imi placeau baladele alea rock de la Guns, Jon bon Jovi, Brian Addams.

In liceu am ascultat de toate de la Dr Alban la E-rotic si de la 2Unlimited la orice alta trupa pop-dance. Evident ca am fost si mare fan de hip hop dinala cu Nana, Down Low si C-Block. Pana la ei insa am trecut prin perioada mea de rave. Marusha, Dune si RMB - o triada de basi distorsionati la un bpm super-rapid care scotea lumea din casa. Eram extatic. Si acum le mai ascult cand ma prinde nostalgia si simt nevoia sa mi se ridice paru-n cap: Hardcore Vibes, Somewhere over the rainbow, I can't stop raving, Redemption, Spring (isi mai aminteste cneva Spring - omg ce piesa) etc.

Enigma a avut un mare impact asupra mea. MCMXC a.D e un album perfect si m-a prins din prima. The Principle of Lust ... ;). Am facut o pasiune pentru sound-ul gregorian si mi-am mai achizitionat ceva albume in genul ala. Apoi Era, Mike Oldfield, Vangelis si alti instrumentisti de renume.

Hip-hopu a dominat liceul: Puff Daddy, Snoop, Dr Dre, X-zibit, Nas, Fugees tot ce aparea cumparam, era perioada cu cd-urile pirat din piata. Saptamanal luam cateva noi, acum am vreo 200 acasa. Rap-ul romanesc a fost o alta distractie. I-am prins pe BUG de la inceput, de la albumul unu. Tocmai la munte unde dupa o saptamana il stiam pe de rost. Albumul 2 la mare, in 97 parca, cu o fata agatata dintr-o tabara. Ea avea walk-man eu am cumparat caseta si nu aveam cum s-o ascult. Asa ca stateam ca doi gugustiuci, fiecare cu cate un dop in ureche, ascultand cum si-o bagau mafiotii. Romantic, pe bune...fetei chiar ii placeau. Desigur ca au urmat toti hip-hoperii romani mai rasariti: Parazitii, Racla, La familia, Ghetto Dacii, Morometzii etc.

Sa nu uit de muzica freestyle si de breakdance. Asta e ceva deosebit, majoritatea au auzit de Music Instructor si Flying Steps, aveau niste videoclipuri cu dansuri de ramaneai masca. Miscarea a prins si la noi in tara. Simplu sunt cel mai cunoscut caz, dar drumul lor a fost lung. Inainte de a fi ceva serios era o joaca, trupe de cartier, gasti de prieteni care se adunau si dansau. Eram si eu prieten cu o trupa din TM - Moonwalkers - mergeam cu ei la antrenamente, ii sustineam pe la diverse show-uri si schimbam muzica cu ei. Era destul de greu sa faci rost de muzica asta, nu se gasea pe toate gardurile, vorba aia. Freestyle Project, Pandera, Rockell, Bomfunk Mc's, Freestylers, etc erau genul de formatii pe care nu le gaseai decat pe compilatii obscure. This was before Google.

In faculta cred ca a dominat muzica house si trance si bineinteles Prodigy. Nu frecventam cluburi aproape deloc, doar cumparam compilatiile Trance Nation si Future Trance in fiecare luna. Era arhi-suficinet. ATB, Blank and Jones, Paul von Dyk si altii ca ei m-au contaminat vreme de cativa ani buni.

Dupa faculta, cum am zis si aici, am trecut pe alternativ rock si indie. Linkin Park - Hybrid Theory un super album, Meteora la fel, Evanescence - Fallen absolut mirific. Vorbesc de albume pentru ca sunt absolut complete si nu le ascult altfel decat integral. Coldplay, Damien Rice, Killers, Travis, Keane, Snow Patrol etc ii stiti si voi pe toti.

Am o slabiciune pentru muzica electronica si trip-hop: Faithless, Massive Attack, Portishead, Wax Tailor, Morcheeba si in ulimii 2 ani ascult drum si bass cat cuprinde: Pendulum, High Contrast, Aphrodite, Concord Dawn, Ben Sage.

Cam asta e istoria muzicala din spatele meu. Sa zica si seiceanu care e a lui. Si Alice daca binevoieste.

Noaptea Devoratorilor e scumpa

Cea mai lunga pauza publicitara se scumpeste de la an la an. 400 de reclame din 60 de tari, glume cu trupa Deko, show de lasere - indoor(!) - concursuri cu premii, bla, bla, totul cu numai 40 de ron (30 pt studenti). ...Poftim? Cat?... Parca anul trecut era 25ron, nu mai stiu exact, oricum mai putin. Ce-i cu saltul asta brusc. Dl. Chisu nu stie ca e criza de finante? Pana mea ... In fine, ND incepe la Filarmonica in 29 noiembrie ora 22. Procurati-va bilete din timp ca presimt ca va fi coada.

Later Edit: tipa de pe afis e un pornostar, nu ma intrebati de unde stiu (am memorie vizuala) intrebati-va cum de a aparut acolo? Vreo fantezie a realizatorilor?

19 noiembrie 2008

Cultura bicicletei

Cum v-ar placea sa traiti intr-o tara in care o treime din populatie circula cu bitza? Sau intr-un oras in care jumatate din locuitori sunt biciclisti? Stiati ca sunt orase in care intreaga infrastructura a fost creata pentru a sprijini nevoile celor ce se deplaseaza pe 2 roti? De ce administratiile locale de la noi au nevoie de dovezi ca lumea circula cu bicicleta pentru a veni in sprijinul lor in loc sa ia masurile necesare din proprie initiative pentru a indemna lumea sa circule astfel? Nu cred ca aglomeratiile se datoreza strazilor insuficient de largi ci tocmai faptului ca prea multi oameni circula cu masina in acelasi timp. Filmul de mai jos e un mini documentar despre cateva orase prietenoase biciclistilor si daca de Amsterdam sau Copenhaga a auzit toata lumea, Bogota e o placuta surpriza. Da, capitala Columbiei, un oras cu 8 milioane de locuitori, a realizat in ultimii ani peste 300 de km de pista pentru biciclete, incurajand populatia sa le foloseasca si decongestionand traficul.


18 noiembrie 2008

Nu am chef

sa scriu, sa citesc, sa privesc, sa ascult, sa vorbesc, sa muncesc. Nu am chef de nimic. Azi. Nici de blog. Ma uit la el tamp si realizez ca sunt la al 500-lea articol intr-un an jumate de blogereala. Daca as fi asteptat de la el sa-mi schimbe viata as fi fost tare dezamagit, pentru ca in afara faptului ca sunt ceva mai ocupat (adica am o gasca mai mare cu care sa merg la beute) nu s-a schimbat mai nimic. De fapt, nu am facut nimic care sa conteze. Deci, intr-un fel, am fost la fel de inutil ca pana acum. So, hooraay for Richie's Day. Poate urmatoarele 500 vor conta mai mult.

17 noiembrie 2008

Vestul Salbatic


Undeva in Timisoara prin zona Plavat 2 se afla intrarea blocului din poza de mai sus. Oamenii au avut ceva imaginatie cand s-au gandit sa-si decoreze blocul cu 2 usi batante de crasma americana din sec XIX. Din clipa in clipa tre sa iasa un cowboy modern sa-si incalece naravasul motorizat din fata.

16 noiembrie 2008

Tonight's favorite movie lines (4)

- You are going to die young because you smoked 30 cigarettes a day since you were 15... and you're going to go to hell because of the life you took..... You're fucked!


- I guess God has a plan for all of us.
- God's a kid with an ant farm, lady. He's not planning anything.


- Tell me this isn't about the girl!
- Definitely, mostly not about the girl.

15 noiembrie 2008

Stiati ca?

...in prezent pregatim studenti pentru slujbe care nu exista inca, folosind tehnologii care n-au fost inventate inca pentru a rezolva probleme despre care nu stim ca sunt probleme.

We are living exponential times.

Cantitatea de informatie tehnologica se dubleaza la fiecare 2 ani asa ca pentru un student la poli jumatate din ce a invatat in primul an va fi depasit in anul 3.

Think about it!



via makavelis.

14 noiembrie 2008

Marele Ecran

O noutate pentru cititorii cinefili de aici... Am pornit inca un blogulet destinat in principal doar filmelor "anonime", rare sau de autor, europene sau asiatice, uneori si americane cu unica conditie sa nu fi fost mega-promovate. Filme nestiute deci, dar care merita Marele Ecran prin faptul ca urmaresc mai mult arta decat banu. Simplu. Veti gasi acolo doar filme vazute si pe care le recomand cu caldura in dauna unor blockbustere pe care se straduiesc toti sa le vada doar pentru ca marketingul functioneaza. Deocamdata sunt niste cronici care au fost si pe Richie's Day insa vor urma si mai noi. Prima abia am postat-o si are ca subiect filmul Gerry. Nu stiti cine e Gerry? Poftiti pe Marele Ecran si vedeti despre ce e vorba.

Leapsa cu carti

Zi de leapsa. Sefa care-o imparte e nopol revenind pe blog cu un set de 30 de intrebari literare. Sper ca raspunsurile sunt satisfacatoare.

1. Ce carte nu ai imprumuta şi de ce?

Biblia. Daca vrei s-o citesti e mai bine sa ti-o achizitionezi singur.

2. Ce carte nu ai recomanda si de ce?

Teorema lui Pasolini. E destul de grea si ciudata si poti trai si fara sa o citesti.

3. Ce carte nu ai cumpara si de ce?

O carte de genul "Calea spre fericire". Nu dau banii pe lectii de genul asta.

4. Ce carti nu ai citi niciodata si de ce?

E una care se cheama "N-o citi daca esti prost"! N-as citi-o cu riscul de a fi considerat un prost.

5. Ce carte nu ai scrie niciodata si de ce?

Una de bucate. Nu ma prea stiu pe la bucatarie cat sa dau lectii altora.

6. Care-ar fi prima carte pe care ai da-o, intru citire, copiilor tăi?

Povesti Nemuritoare.

7. Care a fost cartea copilariei tale?

Au fost mai multe: Povestile nemuritoare, Amintirile lui Creanga, Basmele lui Ispirescu.

8. Cartea pe care ai făcut-o cadou ultima dată, ai citit-o?

Nu am citit-o. Am cumparat-o pentru un prieten, era "Recviem pentru un vis" si astept s-o citeasca pentru a mi-o imprumuta si mie.

9. Ce carte ti-a marcat felul de a fi?

Niste carti de Zacharia Sitchin si Graham Hancock citite prin liceu m-au facut cam sceptic la istoria si religia pe care o stiam. Conceptia cea mai raspandita nu e neaparat si cea corecta. La fel si cartile lui Verne si Dumas care preamaresc eroismul si firea nobila cred ca m-au influentat.

10. Ce carte pe care ai citit-o ai lua-o cu tine pe o insulă pustie?

"Napoleon Bonaparte" de Andre Castelot.

11. Ce carte pe care n-ai citit-o, ai risca să o iei cu tine pe o insulă pustie?

"Razboi si Pace" - Tolstoi. N-as vrea sa ies din lume fara sa o fi citit.

12. Cum se numeste cartea pe care ai citit-o de cele mai multe ori?

Legendele Olimpului le-am citit de 10 ori pe putin :)), dar in copilarie si adolescenta. Acum as putea zice ca singura citita de 2 ori e "Musashi" de Eiji Yoshikawa.

13. Numeste o carte plictisitoare.

Codul Juristului. Numai articole acolo. F plictisitor.

14. Numeşte-ne o carte pe care ai început-o, dar nu ai terminat-o.

"A doua invazie a martienilor" de Fratii Strugatki. Am citit mai putin de 100 de pagini si am lasat-o balta.

15. Povesteşte-ne cum cumperi o carte.

Intru in librarie sa mai vad ce e nou si daca imi pica ochii pe ceva cu reducere o iau imediat. Sau daca aflu ca a aparut o carte interesanta, ma duc a doua zi si o iau.

16. La ce renunţi ca să cumperi o carte?

La o shaworma....si asta inseamna mult, dar uneori foamea spiritului e mai mare decat cea a trupului.

17. La ce nu renunţi ca să cumperi o carte?

Hmm...nu s-a intamplat sa ma opreasca ceva.

18. Cărţile cărei edituri îţi plac cel mai mult?

In general Nemira si Rao.

19. Cât timp a trecut de cand nu ţi-ai mai cumpărat o carte? Cum se numeşte acea ultimă carte cumpărată?

O zi. Ieri am cumparat "Lumea Fluviului" de Philip Jose Farmer. Abia astept s-o citesc, e prima dintr-o serie de 5 si e SF evident.

20. Ce carte/cărţi ai împrumutat ultima dată?

"Copilul Divin" de Pascal Bruckner. Am dat-o la Schimb de Carti.

21. Câţi ţărani au participat la răscoala din o mie nouă sute şapte?

Nu mai imi amintesc. 1907?

22. Care este scriitorul român preferat?

Eminescu.

23.Care este scriitorul străin preferat?

Frank Herbert deocamdata. Dar Henry Miller e la mica distanta.

24. Ecranizarea cărei cărţi ai dori să o vezi?

Oooo muulte le-as dori ecranizate. Dar cel mai mult Roata Timpului (fantasy) si Fundatia (SF). Si sunt sigur ca se va intampla destul de curand. Sper sa fie un rezultat satisfacator.

25. Numeşte o carte a cărei ecranizare ţi-a plăcut mai mult decât romanul în sine.

Stapanul Inelelor mi-a placut foarte mult. Atat de mult ca mi-am cumparat cartile si le-am citit imediat.

26. Numeşte o carte bună cu o ecranizare proastă.

Cred ca "Luminile Nordului" a lui Philip Pullman putea sa fie mai bine ecranizata decat ce-a iesit in Golden Compass. Totusi n-am citit inca cartea ca sa stiu cat e de buna.

28. Numeşte un blogger pe care ai vrea să-l cunoşti.

Pe multi dintre cei cititi ii cunosc deja. Dar ar mai fi de cunoscut: movieaddict, krossfire si Liz.

29. Ce cântăreţ/trupă ţi-ar plăcea să concerteze în România?

Linkin Park. U2. The Raveonettes.

30. Numeşte întrebarea care-ţi place cel mai mult — nu dintre acestea, ci, în general.

Ba, mai traiesti? :p

Leapsa este invitata sa se lipeasca de Radu, Tomata, Andrea, Cami, movieaddicted, Liz, si binenteles Bloodie, toti cititori de seama si intr-o pozitie care le permite s-o raspandeasca repede in toate partile blogosferei.

13 noiembrie 2008

Masina de spalat mananca ciorapi de bumbac


E un lucru constatat, observat si analizat in mod repetat. Masina de spalat imi mananca ciorapii cu o precizie de invidiat. La sfarsitul fiecarei luni fac prezenta ciorapilor si cel putin unul lipseste de fiecare data iar perechea lui habar n-are de asta. E frustrant, oricate perechi de ciorapi as adauga, numarul lor ramane neschimbat, o forta superioara, o masina precisa si fara emotii ii retrage din circulatie pe cei mai neatenti. E singura explicatie la naiba. Eu nu-i arunc, asta e clar. Din picioare nu-i pierd, ca i-as simti doar. De uitat acasa la diverse neveste disperate nu i-am uitat... ca nu sunt genu'. Sunt nedumerit. Singura explicatie e in momentul in care ii dau la spalat. Masina care se ocupa cu acest procedeu in scopul dezodorizarii mirosurilor neplacute de pe strampi e cea care poarta vina. Nedovedita ce-i drept. Nu am putut sa o prind in fapt nefiind langa dansa in clipa cand ii "retrage". Uneori nici nu ma gandesc la asta, dar imi amintesc ca ciorapul pe care il trag pe stangul mai avea un prieten de aceeasi culoare care merge pe dreptul. Mergeau impreuna. Doar ca dreptul lipseste si asta e enervant, mai ales cand ti se intampla de 2 ori pe luna. Nici nu le mai tii evidenta. Scoti alta pereche de bumbac nou-nouta din dulap, le tai eticheta si ii incalti zambind. Apoi realizezi ca le-ai semnat condamnarea la "moarte" (sau disparitie) pentru ca sansa ca unul din ei sa mai prinda o luna e de 50%. O fi ordinea universului: oricati ciorapi ai aduna in dulap, numarul lor total ramane constant. Iar masina de spalat o fi in slujba unei autoritati mai mari decat a operatorului ei, in speta eu. Singura solutie e sa ma intorc la spalatul de mana.

Sursa foto

12 noiembrie 2008

Umbra lui Ender - O.S. Card

Andrew "Ender" Wiggin, personajul principal din Jocul lui Ender (recenzie aici), e un nume tot atat de cunoscut in lumea SF ca si Paul "Muad'hib" Atreides, figura centrala in jurul careia se invarte universul Dune creat de Frank Herbert. Vorbesc strict de notorietatea pe care o au aceste personaje in memoria impatimitilor acestui gen de literatura, nu incerc sa fac o paralela intre ei. Ender, nume foarte sugestiv pentru deznodamantul cartii care-l poarta, semnifica pur si simplu "Cel care sfarseste" iar Jocul sau este in fapt lupta umanitatii impotriva extinctiei vazuta prin ochii unui copil-geniu. E cartea pe care am citit-o atunci cand aveam exact varsta potrivita pentru a indragi o astfel de carte, perioada adolescentei. Nu despre ea vreau insa sa scriu ci despre o alta, care chiar daca prezinta in linii mari aceeasi poveste, o face dintr-o alta perspectiva si are in centrul ei o alta figura, aparent identica sclipitorului Ender, dar in realitate fundamental diferita. Exact ca o umbra. La 14 ani dupa ce Orson Scott Card publica Jocul, recompensat cu cele mai mari premii din lumea SF - Hugo si Nebula - autorul regaseste pofta de a scrie inca o data aceasi poveste dar altfel. O provocare remarcabila as zice. Cum sa-mi trezeasca interesul cu o carte care spune acelasi lucru. Ei bine a reusit, pentru ca defapt nu spune aceasi poveste ci una complet noua, povestea paralela a lui Bean, cel care va deveni Umbra lui Ender.

Bean este un copil al strazii, ratacit prin ghetourile din Rotterdam, incercand sa supravietuiasca foamei si batausilor. La 4 ani arata ca unul de 2 ani, mic si pricajit, si singurul lucru care-l ajutase in cei trei ani de "boschetarie" a fost intelectul sau precoce. Necunoscandu-si originea realizeaza ca pentru a supravietui mai departe are nevoie de protectia unei gasti. Cea care-i intinde mana, de fapt un pumn cu alune mucegaite, e Poke, o tanara baietoasa, sefa unui grup de copii aciuiti in preajma unui adapost unde primeau supa. Cu istetime o convinge pe Poke sa atraga un huligan in capcana si sa-l determine sa li se alature in schimbul pastrarii vietii, asigurand astfel protectie intregului grup. Mogaldeata nu se opreste aici. Sfaturile sale de o logica foarte exacta determina o organizare stricta la nivelul strazii pe un sistem familial format dintr-un huligan si o gloata de copii carora le asigura protectie, impreuna beneficiind de mesele gratuite de la adapost fara pericolul de a fi batuti.

Geniul sau incipient atrage atentia unei calugarite care recruta copii cu un intelect iesit din cumun in vederea testarii aptitudinilor lor pentru a-i recomanda spre Scoala de Lupta. Aceeasi scoala in care sosise Ender in prima carte de care vorbeam, locul in care erau antrenati comandantii destinati a conduce Flota Internationala in lupta finala cu Gandacii, specia insectoida care ameninta existenta umanitatii cu un al treilea atac devastator.

Piciul evident ca intra la Scoala de Lupta, chiar cu cel mai mare scor din istorie, depasind pana si recordul lui Ender, dar statura sa minuscula il va face victima tuturor ironiilor tipice. Colegii il tachineaza si-l invidiaza iar profesorii il studiaza, nedumeriti de puterea sa de analiza, de reticenta lui la conformismul militaresc al Scolii. El nu se joaca, el studiaza. Nu vorbeste, asculta. Nu divulga ceea ce stie, dar memoreaza totul. E siret, afla tot ce i se ascunde, de cele mai multe ori folosind logica si puterea analizei pornind de premise insuficiente pentru un om normal. Profesorii insa il studiaza si ei si, treptat, se concretizeaza faptul ca cei mai buni potentiali conducatori vor fi Ender si Bean. Ender insa avea prima sansa fiind mai uman in viziunea profesorilor, Bean neputand fi clasificat, existenta sa fiind un miracol divin sau un accident genetic. Inclusiv piciul dezvolta o obsesie pentru Ender a carui situatie la sosirea in scoala o traieste la randul sau.

Cei doi eroi ai cartilor paralele se cunosc in sala de lupta unde Bean ajunge sub comanda lui Ender in cadrul Armatei Dragonilor. La inceput este frustrat de asa-zisa obtuzitate a comandantului sau, care pare sa nu-i recunoasca abilitatile intelectuale, insa aceeasi putere de analiza ii dezvaluie ca in marea schema a lucrurilor, Ender a fost ales sa conduca pentru aptitudinile sale, dar mai ales pentru ca oamenii il urmeaza, iar rostul sau e acela de a-l ajuta sa castige cu orice pret, oferindu-i sprijin tactic si astfel facandu-se remarcat. Scopul final e acela de a fi pregatiti pentru lupta cu Gandacii, unde nu se accepta jumatati de masura sau ezitari, si nu adunarea de puncte intr-un clasament ca urmare a victoriilor din sala de antrenamente. Umbra lui Ender e in mare parte o introspectie a lui Bean, o analiza logica a rolului sau in Jocul respectiv, a rostului sau in marea schema, a planurilor profesorilor extrem de atenti cu orice scurgere de informatii. E si o carte despre transformarea lui Bean dintr-un copil al strazii ce lupta pentru supravietuire intr-un soldat-copil, comandant si analist militar capabil sa dezvolte niste strategii care sa conduca la victorie pe cei de sub comanda lui, dintr-un piticut sicanat de toti ceilalti pentru prapastia existenta intre statura si inteligenta sa, intr-un membru de valoare al armatei de copii, respectat, chiar daca nu si iubit, in acel dispozitiv fail-safe atat de necesar in cazul in care Ender nu ar fi implinit asteptarile. In acelasi timp cartea e si o lectie despre eroism si sacrificiu predata unor minori netrecuti inca de pubertate.

Umbra lui Ender e prima dintr-o noua serie de romane, 4 la numar, care continua cu Umbra Hegemonului, Umbra Marionetelor si Umbra Uriasului si a caror actiune se situeaza cronologic in perioada dintre Jocul lui Ender si continuarile sale firesti, Vorbitor in numele mortilor, Xenocid si Copiii Mintii.

Si s-a facut lumina


La 12 noiembrie 1884 in Timisoara s-au pus in functiune 731 de lampi incandescente cu filament de carbune pe o lungime de 59 de km devenin astfel primul oras european cu strazile iluminate electric. Deci acum 124 de ani lumina se aprindea de la Timisoara. E asta un semn de civilizatie sau nu? Evident ca da. Si mai sunt si alte premiere din trecut. Problema e ca ne-am cam lancezit in ultima vreme :( si abia reusim sa-i prindem pe altii din urma, ca sa nu mai zic de premiere. Poate dupa ce dragheaza autoritatile Bega o sa se mai gandeasca la ideea cu un rau navigabil in oras. Poate si o linie de transport in comun :). Asta ar fi o premiera in Romania, ce ziceti?

Si ca tot am zis de dragare, ati aflat ultimul mit urban? Cica au scos baietii din albia raului o Dacie 1100 veche de 40 de ani si cu motorul in stare de functionare :)))

Legi ciudate despre sex


Citeam azi un articol din Banateanu si mi-au atras atentia si amuzat teribil niste legi faimoase si ciudate in acelasi timp cu privire la activitatile sexuale practicate in alte natiuni. Printre ele:

  • In Liban barbatii au voie sa aibe sex cu animalele, dar numai daca acestea sunt de sex feminin. Pedeapsa pentru sex cu un animal mascul este moartea.
  • Majoritatea statelor islamice recunosc legea care spune ca poti face sex cu o oaie, dar nu ii poti manca apoi carnea.
  • Pedeapsa pentru masturbare in Indonezia este decapitarea.
  • In Hong Kong o femeie inselata are voie sa isi omoare sotul infidel... insa doar cu mainile goale.
Restul legilor, un top 10 cum s-ar spune, le gasiti aici.


Foto credit

11 noiembrie 2008

Party Animal

Na, am plecat si eu la chef. DeCe-ul tine petrecere mare la el in blog. Si-a renovat apartamentul si i-a invitat pe blogeri sa se destrabaleze. Bine, eu nu am fost chemat, dar ma duc autoinvitat sa vad cum si-a pus faianta in baie! Iau cu mine o sticla de Ram si una de Techila. Hai noroc.

10 noiembrie 2008

Nostalgia Hush-ului

De cateva zile am inceput sa reascult niste piese "vechi" de prin vremea cand faceam eu cunostinta cu alternativa rock, indie, garage si post-punk revival si alte genuri de-astea sofisticate. Se intampla prin 2004, cand frecventam Hush-ul. Asta devenise clubul meu de suflet si acolo se incingeau cele mai zdravene petreceri. Acolo auzeam o muzica total noua pentru urechile mele de houser inrait si eram realmente anesteziat pe masura ce acordurile british puse de DJ Craciun ma patrundeau prin toti porii. Ele si berea Tuborg. Acolo i-am auzit in premiera pe Killers, Strokes, Stills, Von Bondies si altii ca ei, acolo am indragit muzica lu Depeche si New Order si acolo dansam pana dimineata de 2 ori pe saptamana, uneori parasind clubu cu o ora inainte de a pleca la servici. Iar pe atunci job-ul implica deva mai mult decat statul intr-un fotoliu :). Ce mai inspectie vizuala faceam dupa o noapte de destrabalare in Hush :D.
Dap, Hush-ul de pe vremuri era mama cluburilor de prin TM punand pe primul loc muzica nu fitele. Dupa o vreme s-a sfarsit si minunea asta, ca orice minune, si a suferit o transformare kitchoasa, apoi un revival (Fostu Hush) iar in prezent o reinventare sub numele de Taine regasindu-si o noua identitate si devenind din nou placut melomanului din mine.
In amintirea fostului Hush am gandit si eu un playlist foarte addictiv cu hit-urile de atunci:

1. The Killers - Smile like you mean it. :D Primul album al "criminalilor" m-a omorat. De atunci au mai scos doua si al patrulea e pe teava.






2. The Strokes - Last Nite. Rock de garaj direct din NY de la niste baieti cu 3 albume la activ, dintre care doua aproape identice ca stil: Is this it si Room on fire. Actualmente sunt in pauza de refacere ;) dar promit sa revina la anu cu ceva nou. Piesa suporta fredonari repetate....





3. The Stills - Still in love. Alti baieti de garaj, de data asta din Canada, cu 3 albume indie rock la activ, dintre care ultimul, Oceans Will Rise a aparut anul asta si e realmente genial.




4. The Von Bondies - C'mon C'mon. Just repeat la infinit.




5. Morningwood - Take off your clothes. Sugestiv. Tot din NY si tot altternative dar cu o vocalista in schimb. She never takes off her clothes though...




6. Iggy Pop - The Passenger. Un clasic ce mai.




09 noiembrie 2008

Televiziune cu (dez)gust de kanal

Imaginati-va o emisiune de dupa-amiaza pe un Kanal D televiziune, cu o moderatoare in persoana ciudatului specimen cum nume de Bahmuteanu, avand ca invitati o trupa manelistica netiganeasca, unul din solisti parand un Smiley cu 30 de kile in plus si interpretand o melodie cu "nu am bani" in timp ce pe ecran scrie frumos playback! Iar publicul pre-platit batand frumos din palme si unduindu-si trupul pe ritmul muzicii, ba chiar iesind in evidenta mai mult decat solistii. Iar Bahmuteanca mormaie intr-un colt cuvintele penibil de distorsionate electronic(!) si priveste cu satisfactie la scalambaielile unui aplaudac de 50 de ani, model George din Seinfeld, dar fara ochelari, care danseaza in randul intai dupa metoda clasica picior rasucit stanga-dreapta a la rock-n-roll. Priceless!!! Adica gratis, baga-mi-as... Chestiile astea ar trebui sa fie pay per view la naiba, doar pentru masochisti si retarzi cu prea multi bani. Ma simt violat vizual... Oooff ce duminica de toata jena :(.

08 noiembrie 2008

Pentru cine?

Pentru cine sa ma duc pe stadion? Pentru niste ratati? Nu mai bine stau acasa? Pentru ce sa-mi misc curul alaturi de alti 30000 de fraieri, ca sa injur 11 dinamovisti, cand de fapt ceea ce simt e sa-i injur pe violetii nostri pentru ca sunt indolenti si fara viziune, joaca la disperare si nu-mi aduc decat amaraciune. Deci, pentru ce sa stau in frig 2 ore sa cant si sa strig "Timisoara" cand timisorenii din teren nu-s in stare nici macar de un sut pe poarta. Nu d-le, pot sta linistit si acasa, in fata unui tv, la caldura, cu un pahar de bere in fata si sa urmeresc meciul ca pe o forma de divertisment. Jucatorii aia nu joaca pentru mine sau pentru tine sau oricare din voi, ei joaca pentru un salar ca orice om. E meseria lor si daca felul cum o fac e distractiv pentru mine atunci e divertisment. De ce sa nasc pasiuni si sa fac eu sacrificii cand efectul lor nu se vede niciunde pe teren. Pentru ca sa inghit in sec la 3-0 si sa plec cu capul plecat de pe stadion? De ce sa simt eu rusinea lor. E nedrept.

W. - viata lui Bush Jr.

Au trecut alegerile din State, republicanii sunt invinsi, Obama is va lua in curand locul la Casa Alba incercand sa faca imposibilul, iar George W. Bush e aproape de a-si preda fotoliul. In aceasta conjunctura cel mai bun lucru de facut e sa urmariti filmu W. realizat de Oliver Stone (stiti cine e, nu mai necesita prezentari). S-a lansat luna trecuta, probabil va veni si la noi in curand, si nu este nimic altceva decat o cronica a vietii si a presedentiei Juniorului care 8 ani a fost "cel mai puternic om de pe planeta". Si cel mai batjocurit, dispretuit sau nepotrivit, cum vreti sa-i spuneti.

06 noiembrie 2008

Necrolog

Pe 4 noiembrie 2008 a incetat din viata un mare scriitor: Michael Crichton, cel care ne-a dat carti ca Germenul Andromeda (cea mai buna dupa mine), Jurasic Park sau Sfera toate ecranizate si arhicunoscute in lumea science-fiction-ului. Pe langa activitatea de scriitor, tipul a mai si regizat filme si a produs seriale de televiziune (ER). In plus era si medic, absolvind in prealabil Harvard-ul. Cartile sale, in special Andromeda si Jurasic Park, mi-au marcat copilaria, fiind printre primele SF-uri citite. Asta intr-o vreme cand ma delectam cu Jules Verne si Al. Dumas. Moartea lui in afara ca ma intristeaza, imi si atrage atentia asupra ultimelor sale carti, Next si Prey, pe care as fi curios sa le citesc. RIP.

O poveste amuzanta am citit pe wiki. Cica, pe vremea cand era student la Harvard, Michael Crichton il suspecta pe un profesor ca-l nedreptateste intentionat dandu-i note mici la lucrari. In replica, cu complicitatea altui prof, a plagiat o lucrare de-a lui George Orwell si a pretins ca-i apartine. Experimentul i-a reusit, proful pacalit dandu-i un B- marelui scriitor.

Altfel

Pentru ca cel putin o data unii s-au simtit altfel, e bine sa stie ca nu sunt singuri, iar daca se mai pierd vreodata, se pot regasi aici.

“Eu sunt distrus sau cel puţin transformat
până la a nu mă recunoaşte, pentru că în mine
s-a distrus legea, care,
până în acel moment,
m-a facut fratele celorlalţi:
un băiat normal, sau cel puţin anormal,
sau anormal ca toţi ceilalţi…
Chiar dacă (e nevoie s-o mai spun?) plin
de toate greşelile pe care clasa mea
şi nivelul meu social
le poartă cu sine – şi pe care, oricum, privilegiul le compensează.
În ciuda acestui lucru,
eu, înainte ca tu să intri în viata mea –
readucând-o în discuţie
Şi transformând-o într-o grămadă de dărămături - ,
eram ca toţi tovarăşii mei.
Şi prin distrugerea, aşadar, a tot ceea ce
ma făcea egal cu ceilalţi,
eu devin –
lucru nemaivăzut şi inacceptabil – un ALTFEL.”

Pasolini, Teorema

Un regizor care atunci cand nu filmeaza, scrie.

05 noiembrie 2008

Diesel XXX Party

Un clip viral foarte misto pentru promovarea unei petreceri organizate de Diesel (marca de imbracaminti) sarbatorind 30 de ani. De observat tipa care canta la "muzicuta" :))



null - Watch more free videos

via Patrash.

Black supremacy


Obama a castigat asnoapte cu 68% din voturile colegiilor de electori. Destul de mult as zice. Al 44-lea presedinte american face istorie deja.

04 noiembrie 2008

DocumFest 2008

A inceput DocumFest-ul 2008 la Timisoara. Chiar daca oficial data startului e de 6 noiembrie, amatorii de documentare pot viziona incepand de azi o selectie speciala de 3 documentare premiate la FESTIVAL DES FESTIVALS 2007 / MÂNĂ LIBERĂ FID MARSEILLE in Aula Magna de la Universitatea de Vest Timisoara de la ora 17:
Cène (Cina cea de taină), de Andy GUERIF
2006, 30 min
Subtitrat în engleză
Les Hommes (Oamenii), de Ariane MICHEL
2006, 95 min
Subtitrat în franceză
Nos lieux interdits (Locuri interzise), de Leila KILANI
2005, 102 min
Subtitrat în engleză
Competitia propriu-zisa incepe joi, 6 noiembrie si dureaza 3 zile. Locatia este Centrul Regional de Afaceri Timisoara (CRAFT) iar intrarea dupa cate stiu e libera. Programul festivalului e aici.

Fata de la pagina 5

Urmeaza un post la adresa lui Mircea Badea acel mare formator de opinie la miez de noapte. Tot spunea el ca blogerii il injura, ei bine o sa-i dau apa la moara. Desi reactia mea nu e una de bloger frustrat ci una de barbat jenat de prezenta in tagma lui a unui alt barbat un pic "deranjat" nu am unde sa mi-o exprim decat pe blogul meu personal, pe care sincer cand l-am facut nu ma gandeam ca o sa-l folosesc in felul asta.
Deci Mirciulica tata, eu te inteleg, si simpatizez sincer cu tine cand tuni si fulgeri impotriva politicienilor de rahat, mincinosi si ipocriti, impotriva divelor de 2 lei din showbizz-ul autohton, impotriva cocalarilor si manelistilor si toturor celor care iti strica tie ziua. Dar nu inteleg cum poti tu, deontologu lu peste sa iei in mana ziarul ala Libertatea si sa incepi s-o balacaresti pe o fata anonima de la pagina 5. Ce fel de barbat esti tu Mircea? Fata aia chiar nu-ti facuse nimic. Trimisese si ea niste poze la un ziar in cautare de afirmare sau cine stie ce, poate o vedea cineva si-i schimba norocul. Era o tipa normala, obisnuita, fara pretentii de nush ce diva. E drept ca toti avem gusturile noastre in materie de femei, dar ni le rezervam pentru o discutie la un pahar cu amicii, nu in fata natiunii bai frate. E de porc sa zbieri in gura mare ca e naspa una si arata de 40 desi are 22 sau ca raspunde sec la intrebarile alea stupide din categoria "Ce hobbiuri ai?" si sa-i dai numele pe post. Nu era o persoana publica omule, nu ne interesa parerea ta personala de reprezentant al sexului tare si nesimtit. Ai fost josnic bre Mirceo, sa fiu al naibii, una e sa comentezi in culise, dar altceva e sa arunci cu rahat intr-o necunoscuta doar pentru satisfacia retarzilor aia care se excita la orice divagatie a ta. Sunt si oameni cu scaun la cap si coloana vertebrala care te urmaresc atent cand le zici de problemele reale si ma indoiesc ca sunt curiosi de cat de bine te pricepi sa stergi pe jos cu o femeie.
Ps. cei care nu pierd nicio emisiune a lui Badea sunt invitati sa-si exprime opinia.

Comentarii naspa

Aveam ceva probleme cu casuta de comentat integrata in post asa ca am revenit la pop-up pentru o vreme. Sper ca echipa blogspot sa-si rezolve problemele.

03 noiembrie 2008

Sa cresti mare!

De la munca ma opresc si-mi iau un ragaz sa-i spun La multi ani Alexandrei/Bloo si sa-i dedic o melodie asa cum i-am promis :). Deci Ale, asta e pentru tine. Sa fii iubita...




The Raveonettes - Aly (Ale), Walk With Me

Sper sa-ti placa. Si daca nu, tot o s-o asculti ca asa e politicos :))

Ochii tai


Dacă ochii sunt oglinda sufletului iar sufletul se spune că este nemuritor se poate ca privind în ochii tăi să descopăr calea către veşnicie? Pentru că te-aş privi la nesfârşit...

Iar când mă uit în ochii tăi ireali îmi regăsesc propria reflexie privind în acei ochi ai tăi de un infinit de ori. E delirant... Sunt absorbit în vidul din spatele retinei tale la fel ca raza de lumina a unui astru muribund care se prăbuşeşte în singularitatea unei găuri negre. În moarte şi în veşnicie. Totul va fi dat uitării, inclusiv uitarea.

Privirea ta stelară îşi schimbă des nuanţele, ca zilele de toamnă, ca frunzele copacilor din luna lui noiembrie, numai că ea nu se stinge pentru a renaşte din nou la anu, ci doar se îmblânzeşte. Atunci când focul ei s-a domolit îţi pot şi eu răspunde la simpla întrebare al cărei dureros răspuns parcă-l aştepţi de-un veac.

E greu să îţi explic de câtă stăpânire şi concentrare e nevoie ca să-i rezist şi să nu-mi pierd în ochii tăi şi ultima fărâmă de umanitate. Iar tu mai vrei să-ţi şi răspund pe loc la întrebarea pe care atât de inocent ai aruncat-o: Mă iubeşti?

Până la capăt.

Căci ochii tăi sunt ca fereastra prin care-mi povesteai că zbori când dormi. E permanent deschisă şi te îmbie să visezi, să uiţi de orice fel de grijă legată de persoana ta şi să păstrezi doar gândul amăgirii că eşti în siguranţă. Abandonul propriei fiinţe în lumea visului perpetuu. Tentaţia irealului de a mă controla prin intermediul unei singure perechi de ochi divini.

Înfricoşător, dar totuşi fascinant, un fel de sâmbure al Adevărului ascuns într-un Chivot de carne. Îi întrezăresc sclipirea dar nu pot să-l ating fără ca puritatea să mă-mbete şi-ntr-o secundă orgiastica să-ţi sfâşii învelişul delicat. Cunoaşterea mea e sacrificiul tău iar privirea ta e moartea ta  nefastă şi condamnarea mea deopotrivă. Aşa că ... mai vrei să îţi răspund la întrebare?

foto by Aurelia.

02 noiembrie 2008

Schimb de Carti TM13


Ca in fiecare luna prima duminica are caracter livresc, asa ca azi am dat inca o raita prin Erick's Coffee House pentru intalnirea Schimbului de Carti. M-am prezentat insa foarte slab, nu citisem nici o carte, asa ca am adus inapoi ce luasem luna trecuta si mi-am tinut gura. Adica n-am avut nimic de spus referitor la carti, evident. Am ascultat insa mai atent decat de obicei. S-a discutat mult despre Dostoievski, ceea ce ma bucura, pentru ca ma fascineaza de fiecare data. Tot ma intreb cand se va intampla sa citesc si eu prima oara un rus. Probabil fac parte dintre cei care nu suporta sa citeasca de 3 ori in 3 feluri diferite despre aceesi chestie, dupa descrierea Tomatei. Numai asa imi explic de ce ezit sa pun mana pe un exemplar din Crima si pedeapsa ori Idiotul sau ce-o mai fi.
La intalnirea de azi au fost din nou multi oameni noi, ceea ce e surprinzator. Oare cati timisoreni au venit pana acum la SdC. Sa fie vreo 200? Ama probabil are o lista cu ei. Si vorbind de Ama, am fost nitel dezamagit de cat de putin a citit. Se vede ca e la scoala din nou. Ce ti-e si cu studiile astea... Nici Rebe nu a avut cu ce sa se laude, doar 2 carti, dar o intelegem ca nu mai are atata timp de cand cu nebuneala asta cu profesorii. E pe baricada, cu mana pe sabie nu pe carte. Din nou s-a vorbit de Conjuratia Imbecililor, sau mai nou botezata de Oaanaa, Timpitii. Cred ca va trebui sa o rasfoiesc si eu putin. Au lipsit niste oameni de baza, Radu si OvidiU, ocupati cu probleme de serviciu, Cami a fost un pic apatica, nu prea s-a implicat decat la Conjuratia Imbecililor. A revenit in schimb Tania, care lipsea de ceva vreme, si le-am revazut pe Gemenele Vitrege, Flavia si Andreea.
Cu cartile am terminat destul de repede, s-a vazut ca octombrie nu a fost deloc propice pentru lectura. Ne-am intins dupa la barfe si mondenitati, unde Rebe s-a aprins repede si si-a varsat naduful pe Andreea Raicu. Am ajuns cu totii la concluzia ca nu ne mai uitam nicicare la televizor, iar asta spune ceva despre mass-media vizuala: ne e sila de ea. Am analizat cu Danut adevarul din spatele documentarelor Zeitgeist dar nu ne-am lamurit prea tare. Au fost si cativa blogeri noi, astept inca link-urile ca le-am uitat. Probabil curand o sa vina si lista de prezenta. M-am intors doar cu doua carti acasa, aceeasi Dune: Casa Atreides si aceeasi Umbra a lui Ender. Sper ca le-oi citi luna asta.

Ps: cine nu si-a achitat ciocolata si ceaiul ne face cinste mie si lu' Danut data viitoare :p.

Later Edit: aveti aici pozele lui Razvan. Multumim pentru promptitudine.