12 octombrie 2015

Sa va spun despre Oliver


Oliver e un sarpe serios pe care nimeni nu-l ia in serios. Locuieste undeva pe la Padurea Verde ceea ce e un mare inconvenient, el fiind complet portocaliu. Mai mult, e inzestrat cu niste clopotei in coada ce-l fac incapabil sa se furiseze. Ca si cand n-ar fi de-ajuns mai sufera si de strabism. Din aceste motive e mai tot timpul mort de foame. Ceilalti serpi il cam iau peste picior pe Oliver, vazand in el pe fraierul serpariei, dar bietul de el e doar putin diferit iar asta-l face sa fie deprimat. Ar vrea ca macar o data sa le arate celorlalti serpi ce-i poate pielea, ca si el poate fi tot atat de aprig si viclean ca dansii. Dar timpul trece.

L-am facut pe Oliver intr-un atelier de-al Liei Radoi, mare mestera in pufosenii, care impreuna cu Ami Axentie (psiholog) si echipa de la Asociatia Pro Psiho au invitat lumea in Altclub la o sedinta de descoperit “monstrii interiori”. Colaborarea lor era parte dintr-o campanie numita CUI SPUI?, de constientizare sau promovare a importantei sanatatii mintale si a proiectului APT - acompaniament psihoterapeutic. Intr-o atmosfera destinsa, fiecare participant a fost indemnat sa smulga din el o temere, o nemultumire, o ciudatenie personala sau ceva asemanator si sa-i dea un chip pe hartie, cateva insusiri si-o poveste din care apoi sub indrumarea Liei sa rezulte un personaj simpatic (oarecum) sau macar caraghios.

Pe mine, dupa o prima cafea bauta la locul faptei, imaginatia nu m-a dus mai departe de un biet sarpe portocaliu, felul meu de a lua peste picior una din fobiile personale. Altii au fost mai curajosi in scotocit interioarele, aducand la lumina lucruri neasteptate care sincer nu ma gandeam cum ar putea imbraca o forma pufoasa. Trei ore mai tarziu insa… eram lamurit. Toti participantii aveau cate-o figurina realizata de propriile maini si dupa sfaturile Liei, insa, poate, mai important, petrecusera cateva ore mesterind la propriul interior, intr-un mediu bazat pe incredere si solidaritate.

02 octombrie 2015

Goldie la Sabotage Festival 2015

Am fost cam surprins sa aflu cu doar cateva zile inainte de startul Sabotage ca Foreign Beggars, headliner-ii, nu mai ajung la Timisoara "due to unforseen reasons outside of the artist and festivals control". Nasol dar nu chiar dezamagitor, nefiind fan infocat al lor iar line-up-ul de anul asta ramanand destul de interesant chiar si fara ei. Cu totul sunt 23 de artisti intre care WhoMadeWho, Max Cooper, Premiesku, Subcarpați, Kalabrese, On-the-go, Brum, Exit Oz, BAB, Open Source Trio și alții.

Vestea buna e ca vine in loc Goldie (Clifford Joseph Price), un adevărat pionier pentru scena muzicii drum and bass din Marea Britanie, fost Metalheadz si inițiatorul tehnicii de time streching. A colaborat cu artiști precum David Bowie, Noel Gallagher și KRS-One, are opt albume la activ și reprezintă un puternic veteran pentru industria muzicii electronice. Va presta sambata, 3 octombrie, la Halele Fructus.

Pana una alta, Fest-ul e gata sa inceapa chiar azi de la 21 fix. Doua scene, un labirint smecher intre ele, o zona de lounge si un pop-store/magazin de obicte promo si artwork unde expun si prietenii timisoreni de la Super Smooth Studio (co-autori alaturi de Balamuc ai identitatii vizuale a Ceau Cinema). De cercetat,

Apropo, biletele de festival vor fi disponibile la intrarea evenimentului. Biletele pentru o zi sunt 39 de lei, iar pentru ambele zile sunt 69 de lei.


26 septembrie 2015

Coming soon: Sabotage Festival III


In cateva zile incepe Sabotage Festival (2-3 octombrie) si sper ca incepand cu aceasta editie festivalul timisorean sa impamanteneasca locul si perioada de desfasurare. Un semn bun este ca organizatorii revin in 2015 la Hala Fructus, locul de debut, cu un concept nou, de labirint muzical indoor, astfel ca anul acesta Sabotage reprezintă singurul festival indoor din Timișoara care include două scene și două nopți de concerte și show-uri electronice. Evenimentul are un program ce-i include pe Foreign Beggars, WhoMadeWho, Max Cooper, Subcarpați, Premiesku, On-the-go, Brum, Kalabrese, Open Source Trio plus altii.

Foreign Beggars este o trupa din Anglia care promovează muzica hip-hop și dubstep. Având opt albume la activ, formația este compusă din patru membri: Orifice Vulgatron (MC), Metropolis (MC), DJ Nonames și Dag Nabbit (producător). Orifice Vulgatron și Metropolis s-au alăturat legendarului grup Noisia pentru albumul “I Am Legion”, care a fost lansat in 2013. Inainte de asta Foreign Beggars au câștigat titlul Best New Act în Marea Britanie la Hip Hop Awards 2004 și titlul Lyric Pad Hip Hop în 2005.

WhoMadeWho este o formație a genului pop-experimental înființată în 2003. Trio-ul danez îmbină mai multe influențe muzicale, de la psychedelia anilor ’60 la rock-ul anilor ’70 sau de la disco la electronica anilor ’90. WhoMadeWho a concertat împreună cu mulți artiști de top, precum Daft Punk, Soulwax, Hot Chip, Justice și LCD Soundsystem. În decursul carierei, formația a lansat șase albume. Ultimul, “Ember”, a apărut în 2015.

Max Cooper este un producător de muzică techno și electronica. Resident Advisor îl clasifică în Top 20 Live Acts 2011 și 2012. În 2014 artistul aduce pe scena muzicii electronice albumul “Human”. Cooper a lansat peste șaptezeci de piese originale, dintre care peste douăzeci sunt acompaniate de material video.

Subcarpați & band reprezintă un proiect de muzică electronică și hip-hop, îmbibat cu influențe din folclorul românesc. Genul muzical abordat este considerat folclor underground și constă în reinterpretarea unor piese din folclorul românesc utilizând ritmuri moderne. Subcarpați a concertat la toate festivalurile mari de muzică electronică din țară în 2015, precum Electric Castle, Untold, Airfield, GreenSounds și altele. Formația se încadrează în topul celor mai căutate trupe din România.

Premiesku reprezintă un proiect muzical 100% românesc, format din Livio, Roby şi George G. Proiectul analogic a ajuns să fie foarte apreciat peste hotare, iar băieții sunt membrii de bază pentru casa de disuri Desolat. Grupul se caracterizează pritr-un mix de stiluri care aparțin muzicii electronice 4/4, precum deep-house, Detroit techno si tech-house.

Kalabrese este considerat unul dintre cei mai influenți producători din scena muzicii electronice din Zurich. Stilul muzical combină elemente de funk organic cu electro. Albumul de debut “Rumpelzirkus” a fost răsplătit cu recenzii bune în întreaga lume pentru scena muzicii dance.

Exit Oz s-a născut în 2011 din „energiile mlaștinilor locale” și reprezintă un proiect muzical de jazz contemporan din Timișoara. Odată cu lansarea primului album, "Împământenit", în luna mai 2014, grupul a creat o temă identitară axată pe elementul “pământ”. Eticheta descriptivă care se potrivește cel mai mult muzicii lor este dark jazz.

On-the-go tinde să fie cea mai bună trupă independentă din Rusia la ora actuală. De-a lungul carierei, a reușit să obțină susținerea muzicienilor Tesla Boy și Pompeya. Trupa a concertat toată țara în cadrul celor mai importante festivaluri de muzică. Datorită ultimului album “Young Heart” lansat în 2014, On-the-go a concertat într-un tur european precum și național. 

Brum este binecunosutul trio experimental cu influențe electro din Timișoara. Genul muzical combină stiluri moderne cu bas și tobe live, chitare și sinthuri agresive, precum și voci minimale bine încadrate în aranjamente spațiale. La sfârșitul anului 2014, cei trei muzicieni au fost nominalizați la categoria “Best Electro”, la prima ediție a Premiilor Revistei Sunete.

Open Source Trio este alcătuit din Momchil Atanasoff (pian), Rayleymon Janga (bass) and Juri Schewe (tobe). Ei provin din medii muzicale diferite, ale căror influențe sunt fuzionate prin improvizație. Compozițiile trupei sunt influențate de muzica jazz, clasică, funk, latino, folclor, rock și electronică. Proietul muzical a luat naștere în Rotterdam, Olanda în anul 2010 iar albumul de debut s-a lansat in 2014.

Abonamentele pentru festival, în valoare de 49 de lei, sunt disponibile în Timișoara la punctele de vânzare partenere: U-man Store, Aethernativ, Ambasada și Scârț Loc Lejer. Abonamentele online se comercializează la prețul de 59 de lei și sunt disponibile aici.
Mai multe detalii despre eveniment pe pagina facebook.

Festivalul va avea loc în data de 2 și 3 octombrie la Hala Fructus din Timișoara, iar muzica va rasuna între orele 21:00 - 06:00 #panadimineata.

03 septembrie 2015

Cititori pe biciclete!


Cititori pe biciclete? Cum, adica te sui pe bitza si citesti? Ce fantasmagorie... Desi, mai nou, cu tehnologia asta ai putea asculta o carte in timp ce pedalezi dintr-un loc in altul. Sau... sa asculti niste oameni inteligenti discutand despre o carte, sigur, daca gusti acele podcasturi literare. Dar ca sa citesti cu ochii tai... iti trebuie un scaun, o banca ceva, un loc al tau, confortabil. Un parc, poate, in care sa ajungi pedaland.

Pe cei de la Verde pentru Biciclete, responsabili cu campania 'Cititori pe biciclete', astfel de ganduri ii anima.

Bicicliștii sunt oameni deschiși, dornici de cunoaștere și de dezvoltare personală. În acest sens, ne adresăm timișorenilor și lugojenilor cu precădere, amatori ai mersului pe bicicletă și iubitori ai cărților. Dorința noastră este aceea de a încuraja cititul ca activitate culturală obișnuită în rândul bicicliștilor timișeni, prin oferirea unui cadru plăcut și stimulant și a unor exemple de bună-practică. Dorim să ne implicăm în educarea culturală a unor potențiali și actuali consumatori de carte. 

Asadar, echipa “Verde pentru Biciclete” are plăcerea de a vă invita la duminică, 6 septembrie 2015, la Cititori pe bicicletă.

Intâlnirea bicicliștilor va avea loc începând cu ora 10:00, pe platforma Timco (Str. Circumvalațiunii). Ca de obicei, se vor distribui numere de bicicletă și baloane. De la ora 11:00 vom parcurge împreună următorul traseu: Platforma Timco - Strada Gheorghe Lazăr – Bd. Republicii- Gara de Nord – Bd. Iuliu Maniu - sens Kaufland - Calea Șagului - Bd. Liviu Rebreanu- Bd. Dr. Iosif Bulbuca - sens AEM - Calea Stan Vidrighin - Str. Ștefan cel Mare - Str. Ștefan Octavian Iosif – Str. Baba Dochia- Str. Andrei Șaguna - Calea Dorobanților - Str. Simion Bărnuțiu -Bd. Take Ionescu- Punctele Cardinale – Piața Mărăști - Str Gheorghe Dima – Parcul Botanic.

Vom poposi în Parcul Botanic, unde vor avea loc:

- Lecturi urbane, cu sprijinul Bibliotecii Județene Timiș care va pune la dispoziție cărți pentru bicicliști

- Ediția din luna septembrie a grupului ”Schimb de cărți Timișoara

- Dezbateri și concursuri, recomandări de carte

- Info-point al Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021

- Stand de hidratare cu produse Fresco

- Donații de cărți de către participanții la eveniment

- O primă lecturare de manuscris, a cărui autoare este o tânără scriitoare – Paula Aldescu care a lansat recent campania-provocare #poartaocarte; 3 dintre participanții la prima lecturare de manuscris vor primi câte un exemplar al cărții ”Un vis de o zi” al scriitoarei.

- Tombole cu premii care constau în cărți /accesorii pentru citit oferite de către Librăria Cărturești, voucher pentru recondiționarea bicicletei în cadrul Atelierului Bicicle TeMe oferit de către Fundația Bega, vouchere care constau în abonamente full-fitness de o lună oferite de către SmartFit Studio, căni oferite de Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021.

În Lugoj, evenimentul Cititori pe Bicicletă va fi organizat de Lugojul Pedalează în cadrul pedalării aferente lunii septembrie. Lugojul Pedalează organizează plimbări pe bicicletă în fiecare primă duminică din lună.


27 iunie 2015

Canibalismul, prima idee originala a omului

Goya - Saturn devorandu-si copilul

De cand ma stiu una din chestiile care-mi produceau disconfort psihic era, dupa oamenii morti, ideea de oameni care mananca alti oameni. E o chestiune care si acum imi repugna, in principiu, ceea ce face si mai inexplicabil faptul ca pot sa privesc seriale ca Hannibal si sa salivez pe ascuns. E ca si cum creierul meu blocheaza detaliul aparent neimportant ca mesele gatite de sinistrul doctor Lecter sunt, dincolo de mizanplasul spectaculos si apetisant, demn de o emisiune gastronomica, un festin absolut grotesc. Am senzatia ca pentru prima data in cultura populara canibalismul nu mai e prezentat (doar) ca ceva deviant, abominabil, socant si exploatativ, ci, indeosebi, ca ceva preponderent frumos, in ciuda perplexitatii pe care o provoaca. Siguri, “vinovati” pentru asta sunt realizatorii si simtul lor estetic deosebit, talentul artistic pe care-l au in construit scene evocative, atentia pentru detalii, buna cunoastere a psihologiei voyeurului etc. Sunt constient ca sunt manipulat si nu pot renunta la asta pentru ca manipularea imi satisface si curiozitatea, socandu-ma si intrigandu-ma deopotriva.

Lasand insa deoparte fantezia si fiorurile sale comerciale am fost mult mai surprins cand ascultand o lectura audio a unui profesor de istorie si antropologie despre principalele idei care au influentat omenirea (idee in sensul de “concept, notiune, reprezentare generala si abstracta care se formeaza in constiinta omului in legatura cu un obiect sau un fenomen”) prima si prin urmare cea mai veche a fost ideea de canibalism. Nu imblanzirea focului, nu limbajul sau, vezi doamne, roata, ci ideea de a-ti manca semenii, despre care exista dovezi vechi de 400 000 de ani si pe care o gasim raspandita pana in vremurile moderne pe aproape intreaga planeta si in aproape toate culturile.

Desigur ca profesorul Felipe Fernández-Armesto nu avea in vedere canibalismul ca model de dieta bazat pe carne de om, lucru pe care-l regasim la Hannibal impodobit cu toate excentricitatile unui gurmand si garnisit cu o sticla de Chianti. Si nici canibalismul de subzistenta, cand indivizi sau grupuri de indivizi sunt pusi in situatii exceptionale care-i forteaza sa depaseasca repulsia innascuta pentru a supravietui. El vorbea de canibalismul in scop ritual, cand indivizi sau comunitati isi consumau membrii sau dusmanii din considerente morale sau pentru a le asimila indemanarea, forta vitala. Inca din zorii umanitatii, cand oamenii preistorici traiau prin pesteri lipsite de curent si internet, pana sa le vina prin cap sa-si ingroape mortii sau sa-i arda pe rug, acestia ii consumau in tihna, fie pentru a-i “tine aproape”, fie pentru a nu atrage pradatori prin aruncarea lor. Asta era o Idee. Cineva s-a gandit la asta, a reflectat cu creierul lui inapoiat de atunci, si cu variatii minore ideea s-a perpetuat pana in secolul XX cand triburi din Papua Noua Guinee isi puneau nevestele sa-si devoreze sotul mort pentru a nu-l spurca pamantul si viermii.

Asa ca toate miturile si legendele in care zei isi mancau odraslele sau regi nebuni serveau carne de om musafirilor naivi si toate istoriile “salbaticilor” din toate colturile lumii si ale sacrificiilor umane pe care le efectuau (multe insotite de consumul sangelui sau carnii umane) au un fundament, cred, destul de solid. Canibalismul n-ar fi fost o chestie atat de raspandita daca nu era sadita in chiar radacinile civilizatiei noastre, rasarind in cele mai neasteptate locuri si momente ca o buruiana imposibil de starpit. Asta inseamna ca privind suficient de mult inapoi si cu oarecare detasare si amuzament toti putem avea un stra-stra-stra-stramos canibal. Ceea ce-i ok. E omenesc... si, totodata, inuman.

25 iunie 2015

Seriale alternative

N-am mai scris de multisor pe-aici, dar asta nu e din cauza ca as avea ceva mai bun de facut (chiar am) ci din cauza ca am ceva mai putine de spus decat inainte. Totusi, fiindca timpul liber mi-l impart intre organizat Ceau Cinema! editia 2 si vizionat o gramada de seriale, parca simt nevoia sa ventilez cateva din prostiile care-mi umbla prin cap atunci cand nu-s atent. Mai nou, idei alternative la seriale bine-cunoscute. Sau ce-mi spune mie titlul unui serial popular daca in momentul asta as fi aterizat pe Terra si as auzi intaia oara de el.


Gotham - povestea rivalitatii dintre galeriile a doua echipe fictive de fotbal din acelasi oras: Gotham United si Gotham City. Meciuri, batai intre hooligans, drame de familii engleze de someri, multe betii, mizeria clasei de jos.

The Flash - serial cu investigatii paranormale al carui protagonist este un tanar jurnalist fotograf care cu ajutorul unei vechi camere foto (tipica anilor 40-50) poate vedea in pozele facute la locul crimei detalii legate de criminal.

Walking, (but almost) Dead - un serial de comedie cu doi tipi care lucreaza la un azil de batrani scotandu-i la plimbare si facand misto de “legume”.

Twin Peaks - dramedie cu doi gemeni pitici (The Peak Brothers), unul foarte destept, dar timid, altul mai tantalau, dar afemeiat, care incearca sa puna pe roate o afacere: un serviciu de escorte.

Lost - serial de aventuri cu un catel pierdut intr-un megaoras. Incercand sa ajunga la stapani cainele este adoptat pe rand de diferiti oameni carora le schimba viata in bine.

Hannibal: Legendary Journeys - serial epic istoric care urmareste campania stralucitului general cartaginez Hannibal “Lector” Barca pana la portile Romei, unde-i bate pe romani de-i usuca insa apoi e invins prin infometare.

Orange is the new Black - serial despre o tipa nou angajata intr-un sex-shop si truda ei pentru a creste vanzarile de dildo-uri si alte obiecte specifice.

Orphan Black - drama cu accente comice despre un pusti negru orfan in anii ‘60 care e adoptat de o familie de albi superiori moral care incearca sa-l urce in societate cand el vrea doar sa cante la chitara si sa fumeze iarba.

True Detective - parodie britanica (in genul Murder By Death) in care in fiecare episod faimosii detectivi Sherlock Holmes, Hercule Poirot, Jessica Fletcher, Columbo, Miss Marple si Father Brown sunt invitati la o cina sa rezolve un mister de sufragerie. De fiecare data autorul e majordomul dar acesta nu apare decat la final.

Breaking Bad - documentar educational episodic despre cum sa NU spargi case, magazine, banci ori sa faci trafic de arme si droguri pentru ca vei esua lamentabil.

Better Call Saul - serial de comedie despre un mester bun la toate, Saul, care e intotdeauna chemat de vecine sa le repare cele mai tampite stricaciuni de prin casa. Uneori face si sex cu ele si se simte folosit, avand mustrari pentru ca si-a inselat nevasta, dar ideea centrala e ca tipul e un geniu in improvizat reparatii: un McGyver al instalatiilor.

Daredevil - serial de actiune optzecist cu un motociclist cascador care in part-time e sofer de fuga pentru spargatorii de banci. Vrea sa scape de lumea infractorilor dar ceva il tot trage inapoi: adrenalina curselor urmarit de politie.

Desperate Housewives - un spinoff al Mad Men in care ni se arata ce viata plictisitoare aveau casnicele in anii ‘60. Barfe, ceaiuri, goblenuri si crescut de plozi.

Homeland - serial istoric despre ascensiunea la putere a lui Hitler, transformarea Germaniei intr-un stat politienesc, persecutarea imigrantilor, catalogarea lor drept teroristi si declansarea preemptiva a celui de-al treilea razboi mondial.

Carnivale - serial thriller/horror care il are drept titular pe John Carnivale, un clovn-asasin in serie care merge la petreceri de familie si-i omoara pe toti musafirii cu ajutorul unor contraptii ingenioase, gen Saw. Cand nu ucide lucreaza ca sofer de camion frigorific traversand toata America, din Alaska pana in Florida, ascultand Coldplay.

14 mai 2015

Pariul Exit cu Timisoara: Revolution Festival

Dupa 5 ani in care diferite experimente festivaliere de nisa au incercat (cu sau fara succes) sa-i convinga pe timisoreni sa iasa din case si sa plateasca un bilet de intrare iata-ne in sfarsit in faza in care ne va fi testat potentialul de a gazdui germenele unui festival ceva mai amplu si mai diversificat in line-up, orientat catre un public regional dar cu potential de crestere international.


Plantat in urbea noastra de creatorii EXIT Fest (Best Major European Festival in 2013) si ai Festivalului Sea Dance din Muntenegru, Get Exited Revolution Festival va beneficia de contactele si experienta lor de 15 ani. Asta-i intotdeauna un lucru bun cand incepi ceva de la zero. Prima editie se va desfasura la Muzeul Satului Banatean in 30-31 mai, va aduce nu mai putin de 100 de artisti si va avea 6 scene.

În prim-plan este scena principală care portă numele de Music Guru, urmată de Electric Apex, scenă de unde vor răsuna cele mai tari sound-uri electronice. Ritmuri de salsa, mambo, samba sau rumba se vor găsi la Cubalkan, care se află sub tutela cubanezului Choma Sumbu Garcia, care este responsabil pentru faimoasa scenă latino de la EXIT. Petru cei care doresc vibrații pozitive și sunete reggae, dub și dancehall, scena Zion Love este locul ideal de la Revolution Festival. Cei care vor să danseze pe muzică aleasă chiar de ei vor putea face acest lucru, purtând căști, în cadrul petrecerilor silent disco. Acestea se vor ține în ambele zile ale festivalului, fiind găzduite la scena Ghost Music. Arta cinematografică își va avea locul la Videorama, zona unde se vor proiecta cele mai spectaculoase showuri live filmate la EXIT și Sea Dance. Revolution Festival va găzdui și zona Foodinon, unde petrecăreții vor putea să-și încarce bateriile pentru a putea să danseze toată noaptea.

Ivan Milivojev, fondator EXIT, spunea la conferinta de presa ca Revolution Festival e gandit pe termen lung. Faptul ca acum stiu mai bine ce au de facut le va permite sa sara cativa pasi in dezvoltarea festivalului iar Timisoara sta ceva mai bine ca potential turistic decat Novi Sad-ul anilor 2000. Totodata sub umbrela Get Exited aceasta va fi promovat alaturi de celelalte evenimente produse de ei in Serbia si Muntenegru.

Numele anunţate pentru prima ediţie a Revolution Festival sunt Noisia, DJ Fresh, Modestep, Sabaton, Eyesburn, Dubioza Kolektiv, Partybrejkers, DJ Marky and Stamina MC, Implant Pentru Refuz şi mulţi alţii. Vor fi si cateva surprize, "chestii" artistice conexe menite sa faca evenimentul o experienta cat mai interesanta. Programul se va derula in fiecare seara de la ora 19 la 6 dimineata dar nu vor exista posibilitati de campare. Biletele costa in prima faza 49 de lei ("early-brid" disponibile pe eventim.ro si myticket.ro) urmand ca dupa epuizarea primelor (1000?) pretul sa urce la 69 de lei. Parerea mea e ca sunt foarte accesibile.
O chestie faina e ca cei cu bilete de EXIT pot intra cu acestea si la Revolution Fest fara a mai plati inca o data.

08 aprilie 2015

Dependent de podcasturi




Unul din motivele pentru care nu (prea) urmaresc vlog-uri si principalul vinovat pentru faptul ca n-am mai ascultat un album muzical de cel putin un an (exceptie fac cateva soundtrack-uri misto) o reprezinta podcasturile. Cand le-am descoperit radiourile au incetat sa mai insemne ceva pentru mine, muzica a fost redusa la scurte accese de curiozitate si, ca o consecinta, inspiratia si cheful de scris, lipsite de unul din principalii lor declansatori (alaturi de vin) s-au disipat, ori cel putin redus la un nivel abia perceptibil.

Nu e o chestie neaparat regretabila. E o observatie constienta a faptului ca un produs media extrem de accesibil mi-a schimbat intr-o masura modul de viata si felul in care ma raportam la ceea ce ma inconjoara sau ma stimuleaza. Pana acum eram patruns de o anumita nevoie de exprimare urgenta pe un anumit subiect, indiferent daca eram sau nu in masura s-o fac. Mai nou am abordat o pozitie mai rezervata, in expectativa, ascultandu-i pe altii cum dezbat si, in lipsa unui punct de vedere divergent ori a unor argumente noi, multumindu-ma sa indic cele mai lucide si mai convingatoare voci.

Motivul pentru care nu am devenit fanul vlog-urilor (cu vreo doua exceptii) e timpul. Sa urmaresc un clip imi solicita doua simturi (vazul si auzul) si-mi face cam imposibila orice alta activitate. Un episod de 10 minute pe tub mi se pare la fel de angajant, la nivel decizional, ca un film de 2 ore la cinema. Un podcast de aproape 2 ore mi se pare o plimbare in parc… asta pentru ca de multe ori e asociat unei deplasari. Exceptand un drum cu masina, orice plecare de-acasa mai lunga de 15 minute e insotita de o pereche de casti si nelipsitul telefon de pe care ruleaza un episod de podcast. Timpul si faptul ca am descoperit podcasturile inainte ca vlog-urile sa devina populare la noi au decis in favoarea primelor.

Am inceput sa ascult podcasturi acum 2 ani, in principal pentru ca eram curios de anumite review-uri ale unor romane SF pe care nu ajunsesem sa le citesc. Apoi de interviuri cu autori pe care-i admiram. Apoi de discutii despre diferite romane care mi-au influentat copilaria din care extrageam nuante noi, referinte oblice spre alte lucrari, in general un meniu copios de lucruri interesante pe care le puteam cerceta. Chiar daca nu participam la discutie, simplul fapt de a asculta o conversatie erudita intre oameni extrem de informati, clari in exprimare si chiar cu un simt al umorului era fantastic. Si un mod excelent de omorat timpul pierdut intre doua destinatii sau de a amplifica o tura cu bicicleta ori una de alergat.

Momentam sunt abonat la o duzina de podcasturi (straine toate) si ascult in mod regulat jumatate din ele. Subiectele sunt restranse la nisele mele de interes: istorie, cultura pop, film si literatura (in special SF) dar izvorul de unde acestea vin e extrem de diversificat. Practic despre orice iti trece prin cap exista cineva care a facut un podcast pe care il poti descarca gratuit si asculta.

Ce podcasturi ascult mai des:

Geek’s Guide To The Galaxy. E un talkshow care contine discutii despre SF & F in literatura, filme, jocuri, comics dar si pe subiecte conexe ca tehnologia, stiinta sau gandirea critica. In mod regulat au interviuri cu autori importanti (ca George R. R. Martin, Cory Doctorow, Chuck Palahniuk) oameni de stiinta (Neil deGrasse Tyson) sau realizatori de film (David Cronenberg, Simon Pegg).

Science Fiction Film Podcast. Asta e podcastul meu preferat la ora actuala intrucat am devenit si sponsor la el (1$ peluna). Gazda (Dean) e un geek obsedat de filme SF care impreuna cu un amic si, probabil, gagica-sa, dezbat in fiecare episod un film extrem de popular votat in prealabil de ascultatori. Am ajuns destul de tarziu la el dar am recuperat aproape 20 de episoade si la fiecare din ele am simtit un puternic impuls sa revad filmul discutat. Impuls pe care, dealtfel, l-am si urmat. Tonul e foarte relaxat, ireverentios, plin de glume “proaste” si vulgaritati dar informatiile sunt excelent documentate iar opiniile bine argumentate. Tinand cont ca nu sunt critici de profesie ci doar niste geeks entuziasti podcastul e remarcabil. Episoadele dureaza intre 90-120 min.

Double Feature. E mai putin un podcast cat un experiment in vizionat filme. Gazdele sunt doi tipi care urmaresc cate 2 filme imperecheate dupa o logica mai mult sau mai putin evidenta si apoi le discuta vreme de 45 de minute. Nu e o analiza comparativa ci mai degraba o reflectie asupra catorva teme sau idei si asupra felului in care i-au influentat, bineinteles, intrerupte de alunecari in tot felul de zone irelevante dar deplin asumate atat de ei cat si de mine ca ascultator. E locul unde am facut cateva descoperiri (Tokyo Drifter e una) si in care mi-am schimbat uneori opiniile despre anumite filme. Perechi interesante: Repulsion + Compliance, Cosmopolis + Holy Motors, Wrong + Upstream Color, The Lords of Salem + Machete Kills, Antichrist + Red White and Blue, etc. Ca cireasa de pe tort, podcastul are si cel mai misto intro dintre toate.

Tot despre filme in special si cinema in general sunt si podcasturile /Filmcast si Filmspotting, unde gazdele sunt de obicei critici de film care discuta ultimele lansari, cele mai noi stiri din domeniu, placeri vinovate si diferite topuri facute de ei. Sunt podcasturi facute profesionist, cu vechime de aproape 10 ani, de niste oameni experimentati si pasionati in egala masura.

BBC’s The Forum e un podcast in care gazda invita trei specialisti sau minti luminate pentru a dezbate o idee cat de cat semnificativa in contextul actual. Exemple: Inteligenta sociala, Cum percepem arta, Orasele viitorului, Multilingvismul, Nanostiinta, Extraterestrii, Mutatiile, Temperamentul, Ierarhia, Posesiunile, etc. E un show de 30-45 de minute in care la un moment dat unul din invitati are la dispozitie 60s sa prezinte o idee care ar putea schimba lumea. E ca un program Discovery de buzunar.

Stuff you missed in history class e tot un podcast educational in care focusul e pe anumite fapte istorice mai mult sau mai putin cunoscute. Foarte util pentru cei care au impresia ca nu cunosc destula istorie. Plin de wtf? moments. Desigur, informatiile le poti gasi si singur pe wikipedia daca vreodata te intereseaza un subiect anume, dar, in orice caz, sunt 30 de minute castigate in drum spre job sau pub.

Bald Move e probabil cel mai meticulos podcast despre seriale. Sunt analizate si descifrate episod cu episod serii ca Game of Thrones, Mad Men, The Walking Dead, Better Call Saul, House of Cards sau Justified. Daca esti genul de consumator dependent de TV drama de calitate si preocupat de chichite care-ti scapa la prima vizionare, acolo le afli pe toate.

Ar mai fi si altele dar cred ca cele mentionate sunt destul de graitoare in ce priveste preocuparile mele. O ultima mentiune de ordin tehnic. De regula pentru ascultat folosesc o aplicatie de mobil, Podcast Addict. Usor de instalat, are motor de cautare, accepta RSS si o banca de sugestii destul de utile. Poti asculta mai multe episoade in paralel si nu uita unde ai ramas.

02 martie 2015

Ps-uri (XVI): (un fel de) Epilog

Stii, am depistat doua categorii de oameni care se intreaba de ce nu (le) mai scriu? Cei carora le lipsesc randurile mele si cei care vor o explicatie pentru absenta propriilor randuri. Tu stii in ce categorie te afli. La fel si eu. Daca raspunsurile oferite lor variau de la cat se poate de vagi la excesiv de elaborate cel datorat tie e foarte limpede: astept un raspuns.

PPS: Imi plac plicurile autocolante. Nu exista o mai viscerala ilustrare a progresului tehnologic decat constatarea faptului ca scrisoarea trimisa nu ti-a mai lasat un gust amar.