Mi se pare ironic cum roata istoriei se intoarce ciclic si-i rastoarna pe cei mari in mizerie, ii ridica pe cei oropsiti in pozitii de invidiat si-i pune pe copii in situatia de a lua decizii lucide spre a-si renega parintii, bunicii, stramosii... Din ratiuni economice suntem destul de aproape sa-i dam pe greci afara din Europa uitand ca, daca nu erau ei, nu aveam o "Europa" de care sa vorbim. Nu comentez daca e bine sau rau insa am profitat de ocazie sa citesc cartea unui amic timisorean, Dan Ungureanu, despre Originile grecesti ale culturii europene. Pare-se ca totul de la democratie la cutura urbana, arte, stiinte (mai putin medicina egipteana si matematica babiloniana), teatru, filosofie a fost mai intai initiat de greci si apoi exportat pe cale romana sau orientala in restul Europei.
"Educatia, grecii au inventat-o. Numele scolii e grec: scholé avea insa la inceputuri sensul de timp liber, ragaz, loisir, hobby. Era timpul cand nu se lucra.
La evrei, la care educatia a aparut mai tarziu, dar independent de greci, ea s-a nascut din studierea textelor sfinte, a Thorei si a Thalmudului. Educatia ebraica se naste din religie. Cea greaca se naste din exercitiile gimnastice, din instructia militara obligatorie pentru tineri. Puternic marcata religios, educatia ebraica nu putea sa se exporte, ea ramane un pur produs iudaic. Educatia greaca, mai pragmatica, a putut sa treaca granitele Greciei.
Modelul educatiei este instructia militara. In Sparta, ea constituia o preocupare a statului, si cruprinde toti copiii peste 7 ani. Paradoxal, in acest stat inapoiat si conservator, fetele sunt educate impreuna cu baietii si fac aceleasi exercitii. In Europa moderna, abia dupa 1945 baietii si fetele au putut invata in aceleasi scoli si aceleasi clase."
"Civilizatia greaca era o civilizatie esentialmente urbana. Aproape toata lumea stia sa scrie si sa citeasca in Grecia clasica. In Evul Mediu, scrisul si cititul redevin, ca la evrei, apanajul clerului, iar societatea, din urbana cum fusese in Antichitate, devine rurala. Predominanta culturii religioase asupra celei laice sau pragmatice, a vietii rurale asupra celei urbane explica suficient regresul real al educatiei.
In afara de gimnastica si scris, grecii mai invatau si muzica la scoala, si probabil si dansul. Mai conservatori, romanii au abandonat cantecul si dansul sclavilor si sclavelor, excluzandu-le din educatie, si atitudinea fata de cele doua (considerate pe nedrept frivole) s-a perpetuat pana tarziu in Europa. Renasterea, o data cu recuperarea textelor grecesti antice, recupereaza si educatia muzicala, ideal pur grec."
"Alfabetul grec a fost preluat de catre greci de la fenicieni (sec IX-VIII i Hr.). Grecii cunoscusera scrisul chiar inainte de adoptarea alfabetului si folseau silabarul inventat de un popor necunoscut care locuise in Grecia inaintea lor. Ei au instituit insa notarea consecventa a vocalelor (alfa, iota, epsilon, eta, omicron, omega si ypsilon indica nu doar sunetele a, e, i, o, y, ci si lungimea lor) o cucerire extrem de importanta care a facut ca scrierea alfabetica sa se generalizeze.
"Din alfabetul grec provine alfabetul etrusc si alfabetul latin, acesta din urma imprumutat dintr-o varianta a alfabetului grec din sec VI i Hr. Tot din alfabetul grec provine si alfabetul copt, in care sunt scrise textele crestine egiptene din sec IV-X. Ele au permis cunoasterea limbii egiptene, cu lexic si gramatica, inainte sa fie descifrate hieroglifele. Champollion, atunci cand a descifrat piatra de la Rosetta, cunostea limba copta, stia ce sa caute. Din alfabetul grec provine si alfabetul slavilor. El a fost numit in mod abuziv chirilic, dupa Chiril si Metodiu, apostolii slavilor. Alfabetul slav n-a avut nevoie sa fie inventat de nimeni, fiind o simpla varianta a alfabetului grec, a minusculelor din sec VIII. Slavii i-au adaugat semnele pentru ş si ţ, pentru č si j, sunete pe care grecii, peltici si sisiiti, nu le aveau ."
"Greaca era la Roma limba de instructie, limba retoricii, limba celor educati, ca franceza in Rusia secolului XIX. Era, cum este engleza azi printre liceeni, argoul intimitatilor de indragostiti, limba de familie."
"Polis e numele grecesc al orasului. Orasul grec s-a nascut din sedentarizarea de tip agricultural a unui popor indo-european nomad, crescator de animale. Orasul e inventia popoarelor din Orientul Apropiat si s-a nascut datorita agriculturii. Primele orase mari din istorie apar in Mesopotamia. Orasul grec e sinteza dintre orasul vechi, oriental, si un sistem de conducere nou, inventat de greci, democratia. Grecii se ocupau, desigur, si cu agricultura - destul de putin de altfel - dar aveau putine sate. Existau orase mici si foarte mici, insa sate nu; in istoria mai recenta avem ca exemple mai la indemana Italia medievala, Galitia secolelor XVIII-XIX si exemplul american - Statele Unite n-au sate."
"Exista in istorie fluxuri si refluxuri. Antichitatea e in primul rand dominata de o civilizatie urbana, iar evul mediu e predominant rural. Este un reflux clar dar in Occident miscarea se inverseaza destul de devreme, din fericire, in favoarea oraselor. In Imperiul Bizantin, dimpotriva, miscarea de ruralizare e durabila. Din sec III e.n. pana azi poporul grec a devenit dintr-un popor urban, cu cultura scrisa laica, un popor rural. In aceasta rezida esentialul decaderii grecesti. Poporul roman si cel rus au fost si ele rurale si acesta e motivul inapoierii lor culturale pana in modernitate."
"Conceptul de societati urbane/societati rurale se suprapune intrucatva pe perechea Gesellschaft/Gemeinschaft (“societate/comunitate”) a lui Tonnies. Una din ideile fecunde ale lui Tonnies e corelarea dintre diferitele grade de toleranta a celor doua tipuri de colectivitate. Orasul e tolerant iar satul intolerant, si asta indiferent de religia poporului respectiv, de traditii, situatia economica, conjunctura istorica sau alte criterii."
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Comentezi?