08 decembrie 2008

Global warning


A-nceput încet să cadă... s-a oprit.
A-nceput din nou să cadă... s-a topit.
A-nceput din cer să cadă
O grămadă de zăpadă
Lâng-o casă de pe strada unde-odat' am locuit.

Am ieşit uimit afară... am clipit.
"Doamne ce multă zăpada", am gândit.
Au venit cu toţi în grabă
Grozăvia să o vadă:
Muntele alb ce deodată, într-o curte-a răsărit.

- "N-a mai nins de ani de zile", se vorbea.
- "Am ajuns mai rău ca Chile", se bârfea.
Eu, mai curios din fire,
M-am apropiat mai bine
Şi simţind răcoarea-n vine, am strigat: Băi, e nea!

Am băgat mâinile-ntransa, Doamne, udă mai era!
O ţineam în palme strânsă ... din păcate se topea!
Aş fi vrut s-o pun pe faţă
Ca să-i simt gustul de apă
Rece, cum era odată, la fântâna de pe strada mea.

Intr-un gest de nebunie,
amestec de veselie
cu regret şi disperare,
am făcut un bulgăr mare, şi-am fugit.
Lumea privea cu mirare.

Apoi, toţi, într-o secundă ... au ghicit.

2 comentarii:

Comentezi?