





The Hives
I bought no gifts this year
And I slept with your sister
I know I should have thought twice before I kissed her
But with the year we had last
And the dress that she wore
I just went along for the ride
And I came back for more
And I’m sorry, baby
Cyndi Lauper
(That’s all okay honey cause see)
I bought no tree this year
And I slept with your brother
I wrecked your Daddy’s car
And went down on your Mother
I set your record collection on fire
And said I never knew
Felt kind of bad about that
And I know you did too
So whatever you say, it’s all fine by me
Who the f@#k anyway wants a Christmas tree
Duet : Cyndi Lauper and The Hives
Cause the snow keeps on fallin
Even though we were bad
It’ll cover the filth, we should both just be glad
And spend this Christmas together
The Hives
I married you last year
Bet you thought I was sober, right?
But I was drunk as a skunk and I made a mistake
This could all have been over
Cyndi Lauper
Ah honey please don’t excuse your behaviour
Cause I hired a hitman and changed your will
Cyndi Lauper and The Hives
It’s now all in my favour
So whatever you say, it’s all fine by me
Who the f@#k anyway wants a Christmas tree
Cause the snow keeps on fallin
Even though we were bad
It’ll cover the filth, we should both just be glad
Duet : Cyndi Lauper and The Hives
And spend-spend-spend this Christ-Christmas together
And spend-spend-spend this Christ-Christmas together
And spend-spend-spend this Christ-Christmas together
And spend-spend-spend this Christ-Christmas together
The Hives
Holding on without any reason
Cause something’s strong (something’s strong)
This holiday season (this holiday season)
Duet : Cyndi Lauper and The Hives
So whatever you say, it’s all fine by me
And who the f@#k anyway wants a Christmas tree
Cause the snow keeps on fallin
Even though we were bad
It’ll cover the filth, we should both just be glad
And spend-spend-spend this Christmas together
(repeat)
Come on!
JCVD (2008). Nu radeti. E Jean Claude Van-Damme, si e uman, distructibil, nu o masina de impartit pumni si picioare. Eroul filmelor de actiune de la inceputul anilor '90 isi joaca in filmul asta propriul rol, JCVD devenind un fel de documentar/bio-pic/confesiune. Incepe cu o scena de actiune specifica ultimelor sale filme, categoria C+, care ne aminteste panta abrupta pe care s-a rostogolit Jean Claude si evidentiaza culisele din spatele unui film, unde actorul are f. putin de comentat, deseori ramanand la mila agentilor si producatorilor care-l distribuiau in tot felul de penibilitati. O consecinta imaginii de bataus karatist de care n-a mai reusit sa scape. In JCVD actorul pierde procesul de paternitate si se intoarce in Belgia sa-si vada parintii. Pe drum e anuntat de avocat ca trebuie sa achite niste cheltuieli uriase de judecata si ca e cam falit. Intra la posta din orasul natal exact in timpul unui jaf si ramane ostatic. Fiind persoana celebra, jefuitorii se folosesc de numele lui ca sa apeleze la autoritati, politia il considera capul infractorilor datorita problemelor sale financiare, apar fanii, SWAT-ul, parintii lui. Totul devine o scena de comedie neagra. Mai putin monologul confesional al lui JCVD in care ori e f. sincer si afectat, ori e un actor subestimat de toata lumea. "The movie is a vision of the wages of fame that's part parody, part exposé, part justification." scrie revista Time. Deci un film ce nu trebuie ratat. Aveti un trailer aici.
Blindness (2008). Asta e un film mai special. Are la baza cartea lui Jose Saramago - Eseu despre orbire si a iesit din mana regizorului Fernando Meirelles, autorul lui Ciudad de Dios si The Constant Gardner, filme foarte apreciate la vremea lor. Pe scurt filmul are ca subiect o epidemie de orbiri care cuprinde un oras oarecare (si probabil restul lumii) fara leac si foarte contagioasa. In scurta vreme toata lumea isi pierde vederea, incepand cu un tip stand la semafor, apoi un tip care-l conduce acasa, sotia lui, doctorul oftalmolog care-l consulta etc. Ca intr-o drama cu subiectul arhiexploatat - Sfarsitul Lumii - si in Blindness asistam la dezumanizarea indivizilor care nu mai au nimic de pierdut. Insulele de constiinta si moralitate sunt putine si cea care ne intereseaza e in grupul izolat, condus(protejat) de sotia oftalmologului, pe moment singura imuna la epidemie. Intr-o lume oarba ea (Julianne Moore) ar putea fi rege (regina), dar se rezuma la rolul de asistenta pentru sotul sau si ceilalti "bolnavi". Adevarata fire a omului iese la suprafata in captivitate, atunci cand izolati intr-un sanatoriu, pacientii nu asculta vocea ratiunii intruchipata de doctor ci pe cea autoritara (Gael Garcia Bernal) care, protejat de un pistol, instituie un mic regim dictatorial peste cele 3 saloane. Abuzurile incep de la vanzarea ratiilor de mancare pana la violarea femeilor. Lupa regizorala se ridica pe final dezvaluind un intreg oras devastat si o mare de oameni orbi incapabili de a se orienta si organiza, redusi la stadiul de animal gol care defecheaza unde apuca si mananca ce gaseste. Sfarsitul e surprinzator si optimist, insa pune si un pic pe ganduri. "A fost un test de credinta?" te intrebi. Acum, cei care au citit cartea, or sa fie dezamagiti de film, asta e clar. Dar pentru ceilalti e o alegere foarte buna, eu cel putin m-am hotarat sa caut cartea. Trailer.
Saw V(2008). Peste asta puteti sari cu voiosie :). Un tip se trezeste singur intr-un mecanism capcana care il va taia in doua. Opera lui Jigsaw care, dupa cum imi amintesc eu, a murit in partea a 3-a dar se pare ca are discipoli si copy-cats, care tot intorc povestea in jurul primelor "capcane" aratand diverse dedesupturi sau ochi care pandeau. Mai bine il faceau serial decat o serie de filme bolnave cu oameni bolnavi despre un tip de justitie cu care nu-s de acord: daca pui o persoana intr-o situatie de moarte oferindu-i scaparea printr-o cale extrem de oribila si sangeroasa, un fel de pocainta "a pound of flesh, a pint of blood" daca moare nu se cheama crima iar daca scapa e izbavire!? Ca sa va scutesc de 90 de minute, killerul e agentul FBI, si la sfarsit nu moare, deci asteptam Saw 6. Sic! .... sa nu uit, trailer aici.


"Ma folosesc de blogul bloggerilor timisoreni pentru a va ruga sa luati atitudine, nu impotriva justitiei, pentru ca se pare ca in fata ei totul e de fapt la mana banilor, ci pentru a ajuta o mama. O mama care si-a pierdut fiul intr-un mod stupid, care pe langa faptul ca se confrunta cu durerea inegalabila provocata de moartea baiatului ei, mai trebuie sa suporte si grija unui apartament pe care nu poate sa il plateasca. Pentru a lamuri treaba asta cu apartamentul, ca sa nu existe suspiciuni sau alte semne de intrebare: acest apartament a fost cumparat cu credit ipotecar de catre Lucian Reja si urma sa il platesca el, insa cum moartea il va impiedica sa faca asta de acum inainte, cea pe capul careia au ramas datoriile, este mama lui. Femeia nu isi poate permite sa il plateasca, si oricum termenul scadent e mult prea apropiat pentru a scoate dintr-un joben suma necesara.De asta, va propun voua, oameni carora va pasa de dreptate, oameni pe care sper ca sarbatorile de Craciun ii induioseaza, sa faceti un gest umanitar si sa depuneti in conturile de mai jos o suma cat de mica sau cat de mare va lasa punga pentru a ii usura acestei femei existenta."
GRĂMESCU AURELIA la:
Banca Comercială Română, filiala Timişoara Piaţa Dacia, conturi :
EUR – RO42 RNCB 0552 1046 8424 0002
RON – RO69 RNCB 0552 1046 8424 0001 (COD SWIFT – RNCBROBUXXX).
Foarte rapid si intr-un mod caracteristic blogarilor timisoreni, la 2 saptamani dupa ultima intalnire am pus-o de una noua. Vin sarbatorile, vin sarbatorile... trebuia sa ne grabim si noi, sa mai prindem lumea pe-acasa, cat inca nu-s plecati prin Poiana sau tari straine. Astfel, cu 2 zile inainte de ieri, am fixat Blogereala a 12-a pt duminica ce-a trecut, surprinzand pe unii, bucurand pe altii, chestia e ca lumea s-a conformat, si-au refacut programul si s-au prezentat ca sa serbeze impreuna un an de intalniri.
Ce-mi place mie e ca atunci cand se intreaba lumea "cine bea tequilla?" se anunta doar jumate din cei care o beau efectiv cand e pe masa :)) Concluzia e ca unora nu le place sa strige in gura mare, au niste aparente de pastrat :p. Oricum toata lumea a baut, mai putin cei cu masina. Experienta lui Ovi nu se vrea repetata. So, don't drink and drive amigos!! Printre picaturi ar mai fi de consemnat urmatoarele: Dojo a stat mai mult decat in alte dati si a jucat atat darts cat si cuie, Tudor a venit cu o caciula de Mos pe care o purta toata lumea intrucat "avea minte", Nuzzu nu a varsat nimic, una din gemenele vitrege (Andreea) chiar are o sora geamana buna (acelasi sange!), Adeline a plecat inainte sa-i cantam melodia, si toti am plecat inainte sa-mi ascult piesele puse in jukebox. Fise pe apa sambetei...
Cheful s-a mutat apoi in Taine ca si-n ultimele dati, insa doar cu jumatate din participanti care au beut si au cantat.


Eagle Eye - Ochi de vultur. Asta e un action thriller care te tine cu gura cascata si cu mainile inclestate pe manerele scaunului. Adrenalina de la inceput pana la sfarsit, cam cum sunt filmele in care se foloseste tehnica militara americana si o cantitate mare de explozibili. Evident subiectul e tot lupta (eterna) contra terorismului, dar nu se concentreaza neparat pe gloria si sacrificiul soldatului american. Actorul principal, Shia LeBeouf, a mai lucrat cu regizorul D.J. Caruso la thrilerul psihologic Disturbia, facand treaba buna. In Eagle Eye joaca rolul unui tanar al carui frate geaman moare accidental si aproape imediat devine implicat intr-un atentat terorist, cu FBI-ul pe urme, o d-ra langa el, si o voce fara chip la capatul unui telefon care-i ghideaza toate actiunile. Pe langa scenele extrem de intense, ai parte si de misterul necesar acestor gen de film, punandu-ti intrebarea "cine naiba il conduce?". Dezvaluirea e destul de surprinzatoare si mi-a placut. Deci, actiune la pachet cu efecte pirotehnice meseriase si tehnologie de ultima ora care te pune pe ganduri si-ti declanseaza niste fiori de paranoia. Steven Spielberg e producator executiv si sunt sigur ca a pus serios osul aici, iar Brian Tyler a realizat coloana sonora. Trailer aici.
The Edge of Love - Triunghiul Dragostei. Asta e delicios. Iubire mare cu nabadai in vreme de razboi. Doua frumuseti talentate, Keira Knightly si Sienna Miller isi disputa un poet, marele Dylan Thomas, jucat de Matthew Rhys. Ori poetul oscileaza intre cele 2 femei. Nu e sigur. Un film biografic de dragoste, foarte frumos (adica arata foarte bine), cu o interpretare deosebita din partea tuturor personajelor. Poetul galez e jucat cu o charisma extraordinara, chiar daca nu face decat sa fumeze si sa scrie versuri pentru frumoasele sale iubite. Keira joaca rolul unei cantarete si o face cu aerul ala de diva ce nu poate fi rupta de scena, iar Sienna e o combinatie trista de dama de companie si mama denaturata. Triunghiul se fractureaza in momentul in care personajul Keirei cunoaste un adevarat erou de razboi, interpretat de Cillian Murphy, care o vrajeste destul de greu dar cu succes. Cum ziceam filmul arat foarte bine, e alcatuit din niste cadre superbe si unghiuri de filmare interesante, aproape cu stil as spune. E "curat" si de cateva ori m-am gandit ca revad Atonement (tot iubire in vreme de razboi) insa fara stilul sau fracturat. Trailer aici.
How to lose friends and alienate people. O comedie savuroasa cu Simon Pegg, my favorite british actor. Tipul asta e un scandal gata de a izbucni in fiecare film. Aici e un jurnalist britanic de scandal invidios pe viata luxoasa a starurilor pe care le urmareste in orice ipostaza. Sansa ii surade cand este ofertat de o revista renumita din State pentru a recenza starurile hollywoodiene. Instantaneu cel mai badaran reporter capata acces in lumea glamoroasa plina de petreceri din cetatea filmului si isi lasa amprenta oriunde calca. Tratat cu dispret si ironizat de colegi, dupa o serie de esecuri, tipul se adapteaza lumii noi si succesul nu intarzie. Filmul are replici super, nuditate, alcohol si drug use, doua frumuseti de fete si o coloana sonora cu The Killers, The Kooks si Kaiser Chiefs. Definetly worth your time. Trailer aici.
Deception. Un thriller in care Ewan McGregor joaca rolul unui contabil specializat in audituri care ajunge sa cunoasca cu ajutorul unui avocat, Hugh Jackman, un joc practicat de cei din inalta societate. Fara nume, doar numere de telefon, cei din elita societatii, bogati dar nefericiti sau foarte ocupati isi dau intalniri discrete prin camere de hotel pentru a-si consuma pasiunile. Timid la inceput, contabilul intra in joc, dar se indragosteste de o frumoasa blonda, Michelle Williams, apoi devine victima unei inscenari si santajat. Incepe un joc de-a soarecele si pisica toti cei implicati doresc sa aibe avantajul necesar petru a incheia in favoara lor. Ewan e foarte dorky, Hugh lasa impresia de inteligenta diabolica si Michelle e super-sexi. Merita din plin o ora jumate, chiar daca finalul e un pic nesatisfacator. Trailer aici.
