Seara trecuta am participat la o mica plimbare pe doua roti. Cei care ma stiti cat de cat m-ati auzit cum tot vorbesc de biciclete si de cat de fain e sa pedalezi, sa sprintezi, sa te strecori prin trafic etc.. Ce nu stiti insa e ca orasu-i plin de amatori de ciclism si cicloturism. Lunar se petrece Masa Critica, saptamanal grupuri ies la plimbare pe diverse trasee, unii chiar organizeaza tururi destul de solicitante. Pe scurt, e o comunitatea destul de activa.
Ei bine, aseara pe grupul yahoo al masei critice, niste neastamparati au propus o iesire de noapte (nu era prima de acest gen) iar eu cum nu aveam planuri m-am inclus si pe mine si pe Radu. Intr-un suflet am ajuns la stadion si am mai gasit inca 6 persone cu aceeasi pofta de pedalat - 4 baieti si 2 fete. Majoritatea dotati cu lumini, stopuri si veste reflectorizante! Noi eram fii ploii, Radu avea doar un stop, iar eu un bec chior. Nu conteaza, ne-am zis, ne bazam pe luna. Care luna din pacate era noua (adica lipsea). Prin oras nici o problema, mai un far, mai un stalp, ne-am descurcat. Cand am iesit inspre Ghiroda insa, bezna totala. Noroc cu cei care aveau faruri ca mai luminau si pentru noi ceilalti, altfel eram orbi.
Toti aveam un moral foarte bun, radeam, glumeam intre noi, eram ca o gasca plecata la munte in vacanta, desi unii ne vedeam atunci prima data. Devenisem o echipa foarte repede. La primul dig urcat mi-a picat lantul si mi-a dat ceva batai de cap sa-l pun la loc. Am reusit pana la urma cu ajutorul lui Robert, caruia ii multumesc, si am continuat drumul printr-un camp intunecat pana la Ghiroda. Am trecut prin ea, am traversat calea Lugojului si am luat-o spre aeroport. Tinta noastra - sa vedem soseaua de centura!! Pe care am gasit-o destul de repede si am si strabatut-o vreme de vreo 4 km pana la Giarmata. Era soseaua perfecta: fara gropi si fara masini. Doar noi, 8 biciclisti in pustiu, pedaland in linie de parca plecam in Turul Frantei.
In Giarmata am patruns pe sustache si ne-am izbit de o aroma de prune fierte. Lumea parea sa faca tuica, dar pe strada nici un suflet ca sa ne lamureasca. Am intalnit un alt grup de biciclisti dar probabil erau intr-un nightride ca si noi. Dupa o traversare in zig-zag am iesit din Giarmata Vii pe langa padurea verde si, cum soseaua ni se parea plictisitoare, am patruns in codru. Oameni buni, padurea aia e a naibii de mare. O bezna teribila ne impresura iar noi ne luptam cu vreo 4 lanterne. Ne-am organizat intr-un sir indian astfel incat sa aiba fiecare cate un pic de lumina si am pornit s-o strabatem. Dupa jumate de ora am parcurs o latura a ei si am oprit la restaurantul ala, Stejarul Fermecat (nu stiu daca asta e numele lui dar i s-ar potrivi) ca sa ne hidratam, vorba aia. Asa ca la un pahar de bere si cu Pusca si cureaua lata pe fundal am socializat un pic, glumind si povestind. Apoi, fizic refacuti si mai spirituali decat de obicei ;)), am pornit din nou la drum - mai aveam o latura a padurii de strabatut. Din nou vreo jumate de ora prin maracini si pe alei, printre copaci, sau chiar in ei. [aici simteam nevoia unei rime :p.] Am iesit definitiv la lumina pe la Gradina Zoo, si dupa o rapida numaratoare ca sa fim siguri ca nu ne-am inmultit cu ceva lighioane, am intrat inapoi in urbe. Drumul spre casa a fost similar cu o cursa de stafeta in care la fiecare 500 de m mai renunta cate unu. Am ajuns acasa pe la 12 noaptea, transpirat si cu o placuta oboseala in trup. Concluzia acestei iesiri e ca o sa se repete cat de curand, dar numai dupa ce-mi achizitionez niste lampi halogene ca sa vad cainii inainte de a le simti rasuflarea langa mine. De asemenea ar fi interesant de repetat traseul pe timp de zi, sa vedem pe unde mama naibii am umblat?
Ei bine, aseara pe grupul yahoo al masei critice, niste neastamparati au propus o iesire de noapte (nu era prima de acest gen) iar eu cum nu aveam planuri m-am inclus si pe mine si pe Radu. Intr-un suflet am ajuns la stadion si am mai gasit inca 6 persone cu aceeasi pofta de pedalat - 4 baieti si 2 fete. Majoritatea dotati cu lumini, stopuri si veste reflectorizante! Noi eram fii ploii, Radu avea doar un stop, iar eu un bec chior. Nu conteaza, ne-am zis, ne bazam pe luna. Care luna din pacate era noua (adica lipsea). Prin oras nici o problema, mai un far, mai un stalp, ne-am descurcat. Cand am iesit inspre Ghiroda insa, bezna totala. Noroc cu cei care aveau faruri ca mai luminau si pentru noi ceilalti, altfel eram orbi.
Toti aveam un moral foarte bun, radeam, glumeam intre noi, eram ca o gasca plecata la munte in vacanta, desi unii ne vedeam atunci prima data. Devenisem o echipa foarte repede. La primul dig urcat mi-a picat lantul si mi-a dat ceva batai de cap sa-l pun la loc. Am reusit pana la urma cu ajutorul lui Robert, caruia ii multumesc, si am continuat drumul printr-un camp intunecat pana la Ghiroda. Am trecut prin ea, am traversat calea Lugojului si am luat-o spre aeroport. Tinta noastra - sa vedem soseaua de centura!! Pe care am gasit-o destul de repede si am si strabatut-o vreme de vreo 4 km pana la Giarmata. Era soseaua perfecta: fara gropi si fara masini. Doar noi, 8 biciclisti in pustiu, pedaland in linie de parca plecam in Turul Frantei.
In Giarmata am patruns pe sustache si ne-am izbit de o aroma de prune fierte. Lumea parea sa faca tuica, dar pe strada nici un suflet ca sa ne lamureasca. Am intalnit un alt grup de biciclisti dar probabil erau intr-un nightride ca si noi. Dupa o traversare in zig-zag am iesit din Giarmata Vii pe langa padurea verde si, cum soseaua ni se parea plictisitoare, am patruns in codru. Oameni buni, padurea aia e a naibii de mare. O bezna teribila ne impresura iar noi ne luptam cu vreo 4 lanterne. Ne-am organizat intr-un sir indian astfel incat sa aiba fiecare cate un pic de lumina si am pornit s-o strabatem. Dupa jumate de ora am parcurs o latura a ei si am oprit la restaurantul ala, Stejarul Fermecat (nu stiu daca asta e numele lui dar i s-ar potrivi) ca sa ne hidratam, vorba aia. Asa ca la un pahar de bere si cu Pusca si cureaua lata pe fundal am socializat un pic, glumind si povestind. Apoi, fizic refacuti si mai spirituali decat de obicei ;)), am pornit din nou la drum - mai aveam o latura a padurii de strabatut. Din nou vreo jumate de ora prin maracini si pe alei, printre copaci, sau chiar in ei. [aici simteam nevoia unei rime :p.] Am iesit definitiv la lumina pe la Gradina Zoo, si dupa o rapida numaratoare ca sa fim siguri ca nu ne-am inmultit cu ceva lighioane, am intrat inapoi in urbe. Drumul spre casa a fost similar cu o cursa de stafeta in care la fiecare 500 de m mai renunta cate unu. Am ajuns acasa pe la 12 noaptea, transpirat si cu o placuta oboseala in trup. Concluzia acestei iesiri e ca o sa se repete cat de curand, dar numai dupa ce-mi achizitionez niste lampi halogene ca sa vad cainii inainte de a le simti rasuflarea langa mine. De asemenea ar fi interesant de repetat traseul pe timp de zi, sa vedem pe unde mama naibii am umblat?
interesanta aventura
RăspundețiȘtergeredeci, ca sa incep cu o concluzie la ce-ai zis tu, a fost absolut mega!
RăspundețiȘtergeredar ce neprimitori sunt administratorii grupului :D
RăspundețiȘtergeream vrut sa ma alatur si eu, dar am renuntat :)
@dan: nu-s neprimitori numai ca au avut probleme cu spamu pe grup, diverse persoane intrau si postau publicitate. acum tre sa fii aprobat de administratoru grupului, si dureaza un pic, poate e in concediu.. si eu am asteptat ceva, parca o zi. daca ai bitza merita, poate vii si tu la ceva ture. e misto.
RăspundețiȘtergere@dan: btw nu tre sa fii neaparat inscris :)) te anunt eu cand sunt iesiri daca vrei. poate participa oricine, nu doar membrii grupului. ar fi ridicol ce naiba.
RăspundețiȘtergere@richie: a fost super, abia astept sa o comitem din nou! din pacate miercurea asta o sa fiu plecata, dar nu intra zilele-n sac. ;)
RăspundețiȘtergere@Dan: (metaforic vorbind) daca nu dai buna ziua omului, nu e prea corect sa te plangi ca nu te-a chemat la el in casa.
pt lant - cu placere, si altadata. Ti-ai reparat schimbatorul?
RăspundețiȘtergereAseara era senin si cu Luna! :)))
Da , am fost la Par Alpin si l-am reglat. Cica era stramba urechea schimbatorului, ceea e deregla tot sistemul. Nush cum s-a intamplat ca de cazut n-am cazut cu ea. In fine acum merge brici, insa aseara n-am putut iesi. Ramane pe miercurea viitoare, sper ca v-ati distrat. Am vazut harta, ati pedalat ceva :)).
RăspundețiȘtergere