De ce inca vorbesc cu tine?

De ce inca vorbesc cu tine?

Ce ma retine?

De ce nu pot sa ma desfac

Din latu-n care m-ai legat?

Strig in zadar -

Raspunsul inca nu e clar.

A fost doar un moment intens,

Poate prea scurt si fara sens.

Un vis frumos, dar delicat

Acum insa s-a terminat.

Si iar ma-ntorc la intrebare

De ce vorbesc cu tine oare?

Sunt un naiv batran si prost -

Imi place viata s-aiba rost.

Refuz sa vad ce altii stiu.

Ma doare

Si m-apuc sa scriu.

Astern durerea pe hartie,

Din muza storc o poezie.

Ce vorbe reci tasnesc afara!

Mi-e mintea clara?

Din disperare

Vreau sa vorbesc cu tine oare?

Din teama de singuratate

Ma multumesc cu jumatate?

Cand am avut aproape tot

Acum mai bine n-am deloc.

"Ce prieten? Ce amic? Nu-mi trebe

Relatii false; cin' se crede?"

Asa gandeam cand m-am intors

Si-am vrut sa ies;

Sa n-o mai vad.

Dar trupul nu gandea la fel.

"Ce trup misel"!

In ce capcana am intrat?

Ce cursa mi s-a-ntins? Sunt beat?

Al cui e latul ce ma strange;

I-al meu? Al ei nu pare-a fi!

Si nu-i la gat; e-un pic mai jos

In piept, in jurul inimii -

Un sarpe gros si nemilos.

Ah..e-amorul, dragostea fierbinte,

Iubirea neimpartasita ce ucide

Pe cei care se avanta fara minte...

Acuma stiu de ce vorbesc cu tine!

Privirea mi-o arunc incet in sine
Sufletul il cern ca printr-o sita fina,
Sughit amar, oftatul m-il inabus fara vina,
Inchid ochii, ma intind pe sina: trenul vine...
Ce viata chinuita e in mine...
Oare dincolo e un pic mai bine?

......................................................

As vrea sa te urasc,

Ar fi firesc sa scap de tine,

Dar sunt pierdut, doar... te iubesc,

Si astfel ma urasc numai pe mine!