Am mancat in Complex si am supravietuit

Dupa scandalul de acum doua saptamani din Complex, cand s-au imbolnavit o multime de tineri si-au ajuns la spital, va explicam ce simplu si sanatos e sa manci shaorma acasa facuta de mana ta. Totusi o masa solitara nu se compara cu o iesire cu amicii la o pizza. De asta am si acceptat invitatia Nebuloasei de a ne reuni si testa pe pielea noastra produsele unei pizzerii din campus, Pizza Napoleon. Eram oarecum circumspect intrucat citisem in mai multe ziare ca pizzeria a fost inchisa in urma raidului mult-prea-zelos-si-mediatizat al autoritatilor, sub pretextul ca nu avea autorizatia sanitar - veterinara. Am aflat acolo ca de fapt nu avea afisat avizul DSV si au trebuit sa-l aduca ulterior, asa ca locatia a stat doar vreo ora inchisa. Acum, cred ca toti suntem intransigenti la chestiuni legate de curatenie si alimente pastrate impropriu, chiar consider ca bombele alea de fast-food-uri care fac shaorme delicoase ce dau dependenta, ar trebui verificate saptamanal in scop preventiv, ca daca vii cu tavalugul numa dupa ce s-au imbolnavit o gramada de oameni care-i rostu'? Va spun eu care e: isi umple DSV-ul visteria cu amenzi.

In fine, sa revenim la pizza, ca de aia nu s-a imbolnavit nimeni pana acum. Cum ziceam, ne-am dus la Napoleon si-am stat la o poveste ca-ntre bloggeri, am halit niste pizza pane cu salata de vinete (chestie ce n-am mai incercat pana acum) care s-a dovedit absolut delicioasa si abia m-am abtinut sa-i manc si portia Tomatei dar a trebuit sa-mi tin loc pentru maindish-ul asteptat, o pizza Desert, adica cu fructe gen ananas, mandarine, visine etc. Foarte buna, satioasa, am reusit sa ma indop doar cu jumatate din ea, probabil din lipsa de bere, dar nu-i bai ca restu' mi l-am luat la pachet; pizza merge si reincalzita. L-am invidiat insa un pic pe Ovi ca a reusit sa inghita o Diavola intreaga dar m-am consolat la plecare cand eram cat pe ce sa-l rastogolesc ca pe-un bustean pana la masina lu Dojo. Deci, in concluzie, am venit, am mancat si am supravietuit la fel ca miile de studenti care manca in complex zilnic. Si ca o mica paranteza: bai ce s-a schimbat campusul asta in 8 ani. La naiba, au rasarit cladiri noi acolo. Am vazut chiar si o spalatorie cu autoservire, dinaia ca-n filme, e o nebunie de-a dreptul...

Ps: acum daca va trece prin cap sa ne "gratulati" pentru advertoriale va anunt din timp ca noi maine mergem la film in trupa si probabil ca vom scrie si despre Cinema City fara a ne simti obligati in vreun fel, iar daca in weekend merem la strand o sa scriem si despre asta, pentru ca asta e, daca se-ntampla apare aici! Hai s-aveti o zi faina :) !

Muzica noua: Bitter Sweet

Am dat peste trupa asta din intamplare, gasindu-i pe coloana sonora a unui film (Duplicity). I-am cautat, le-am gasit ultimul album si pot spune ca sunt foarte incantat de descoperire. Bitter:Sweet sunt un duo din L.A. format dintr-un tip si o tipa care canta niste electro/trip-hop cu mult jazz. Nici ca se putea mai bine. Vocea tipei suna foarte misto, ea compune si versurile de pe cele doua albume deja lansate. Mai jos aveti un clip The Mating Game, piesa de pe primul album. Deocamdata eu ascult al doilea album, Drama, si pot spune ca suna excelent. Merita cautat si ascultat daca sunteti fani Supreme Beings of Leisure sau Mandalay.

Astia-s campionii!!

Cat de tare e clipul asta publicitar cu Vlad Craioveanu si Cosmina Pasarin. Oare ruleaza pe vreo televiziune?

Customer care

Mi s-a intamplat o chestie misto ieri dimineata care m-a surprins placut. Am si eu doua carduri de debit la BT, le-am facut personal pentru a putea face plati online sau a scoate bani de la bancomat. N-am credite si nu iau salarul pe card deci nu-s cine stie ce client important. Cred ca le-am folosit doar de vreo 2-3 ori de cand le am. Si cardurile astea se pregateau ele sa expire luna asta, in iulie. Eu mi-am dat seama de asta si chiar ma gandeam ca trebuie sa ma duc iar la agentie sa completez cereri, sa astept 10 zile etc. Faza misto a fost ca ieri dimineata am primit un mesaj pe mobil care m-a inveselit imediat: "Cardurile dumneavoastra au fost reemise, puteti sa le ridicati de la agentia X!" Bai asa fac toate bancile astea smechere sau BT-ul chiar are grija de clienti. Am mai avut o data probleme si cu cardul retinut de un bancomat chiar intr-o agentie din cauza de pin gresit. In cateva minute o d-ra f amabila mi l-a si eliberat. Fara intentia de a fi rautacios, sunt cateva banci care se uita la tine ca la ultimul jegos si abia de-ti adreseaza un cuvant. Nici BT-ul nu cred ca e sfanta dar parca e mai atenta cu periatul asta ca doar e interesul ei sa-si fidelizeze clientela. Sa-mi spuna cineva daca si la alte banci se intampla la fel cu cardurile, poate ma minunez eu degeaba. Cert e ca procedeul l-as dori implementat si la firmele de telefonie, adevarati repetenti la capitolul custumer care. Cred ca ar fi genial sa primesti un mesaj de la Vodafone/Orange cu "telefonul dumneavoastra a iesit din garantie. Va rugam sa va prezentati la sediul nostru pentru a va ridica noul telefon!" Visam, visam.

Later Edit: se poate sa ma fi hazardat in a "lauda" grija BT-ului pentru clienti pentru ca abia acum am dat peste stirea cu fetita aia ce-a murit intr-o sucursala a respectivei banci dupa ce-a picat un panou publicitar pe ea :(. Sunt curios pe cine va scoate investigatia raspunzator. Lucrul cert e ca se mai poate lucra destul la customer care-ul asta...

O idee cat un parc: Arsenal Park

Cum vii dinspre Deva spre Orastie la cativa km de oras, pe dreapta, se intind 80 de hectare de baza militara dezafectata. Fosta unitate de experimente militare si fabrica de armament in comunism a devenit in capitalismul nostru crizat o unitate militara de vacanta in care barbatii scapati de armata si nevestele, iubitele sau prietenele lor pot vedea cu ochii lor niste tehnica militara, mai veche ea ce-i drept, pot trage cu replici de arme reale intr-un joc numit airsoft sau pur si simplu dormi intr-un tab sau pe afetul unui tun :).

Am fost si eu acolo in acest weekend (multam colega!), doar unul din cei 5 bloggeri invitati de Emil Cristescu alaturi de reprezentantii agentiilor de turism din Bucuresti si Timisoara ca sa luam pulsul locatiei si sa descoperim potentialul acestui Arsenal Park. Si daca tot ne-am dus la "razboi" ne-am luat fiecare cate-un insotitor ca sa ne apere spatele, rezultand astfel o trupa de 10 oameni pusi pe distractie! Eu cu Adina ne-am intors tocmai de la Bucuresti - ca deh am fost la B'estFest - iar gaska nebuna - OviSirb + Corina, Tomata + Cezar si Dece + Nebuloasa - s-au miscat dinspre Timi. Cum in natura distantele sunt relative am ajuns deodata. Acolo am dat peste famila de cosmar: VisUrat si Denisuca. Am fost preluati ca niste recruti si dotati cu tricouri kaki si placute militare apoi repartizati in camere.

Parcul incearca sa-ti aminteasca la orice pas unde te afli asa ca am dormit intr-o camera in care iti iese tunul pe fereastra. La propriu. Am zacut intr-un pat amenajat pe afetul tunului. Camera cu tab are patul intr-o felie de tab si e total nerecomandata claustrofobilor. Mi-a placut locul ca era curat si amenajat spartan in ideea de a nu folosi camera decat pentru somn sau curatat noroiul de pe tine sub dus. Scopul unei vizite acolo nu e odihna si relaxarea chiar daca se cheama "de vacanta". Scopul e distractia iar modalitatile sunt si vor fi variate. Atractia principala erau masinutele buggy, offroad si foarte galagioase. Imediat dupa ploaia care ne-a urmarit tot drumul prinzandu-ne in final la o bere sub umbrela (prilej cu care am aflat ca poate fi si mai putin de o secunda intre fulger si traznet atunci cand e deasupra ta) deci dupa ploaie cu ziceam, am pus mana pe o dracie dinaia plina de noroi - o mai forjase si pustiul dlui Emil - si m-am avantat pe cararile taberei. Nu mi-a luat decat vreo 2 minute ca sa ma impotmolesc, umplu de noroi, stropesc etc.M-am intors la bere, la mancare - apropo se manaca f bine - la tras cu pusca si povestit. Se anunta si o partida de airsoft dar nu s-a mai tinut din pacate, asa ca am golit cateva incarcatoare in copacii dimprejur sau in cateva victime neajutorate hehe Tomata s-a facut vanata de la un visurat. Ce se mai poate face acolo? Pai cicloturism: plimbare cu bicicletele cateva ore bune pe coclauri dupa traversarea Muresului cu bacul - foarte folositoare la arderea caloriilor - apoi excursii la Sarmisegetusa sau Castelul Corvinilor din Hunedoara. Si desigur tavaleala cu masinute. Din pacate pana sa ajung si eu sa ma tavalesc s-au stricat. In schimb am pus mana pe-o masinuta de golf si l-am indemnat pe Andrei, baiatul lui Emil, sa ma duca o tura pe centura. La care el imi replica: "cu sau fara balti?" :O Cum credeti ca am mers? Evident m-a bagat prin cateva ape dupa care l-am bagat eu prin cateva si la final eram amandoi uzi leoarca, cu diferenta ca el avea de 3 ori mai putini ani ca mine si o mana in ghips ca sa fim echitabili. Asta e, pe mine nu scrie sport extrem si habar n-am sa ma dau cu toate draciile pe care le incerca pustiu'.



Oportunitati de distractie sunt si se mai fac. Se amenajeaza bungee jumping pe un turn de apa de 50 de m, se vor instala tiroliene, locuri de catarat, pista de downhill, un club al ofiterilor cu mese de pingpong, un SPA, teren de sport, teren de minigolf. Exista facilitati de cazare pentru vreo 150 de persoane in aceasta tabara militara unica in tara. Locul se poate folosi si pentru teambuilding, are si sala de comferinta parca, exista o piscina cu apa calda pe care am o ciuda ca n-am incercat-o dar or mai fi zile. Noi ne-am simtit foarte bine acolo pentru ca ne-am distrat. Seara a fost party cu gratare, foc de tabara, o formatie de muzica ne-a facut sa ne simtim ca la nunta. Fetele or dansat non stop, noi baietii mai mult am beut si cantat sau am "socializat" cu doamnele agente de turism. Am conchis ca noi am venit printr-o agentia Sirba din Ovisad. A fost mult fun. Ce mi-a lipsit? Pai speram sa aud desteptarea cu o trompeta :O si apoi sa ma legan intr-un hamac la umbra intre copaci. E atata padure acolo...

Acum sa vorbim un pic si de cheltuieli ca doar distractia costa. Chiar daca acum nu m-a costat nimic, ca deh eram invitati, preturile nu imi par prohibitive sau exclusiviste asa ca data viitoare cand m-oi duce (si asta-i musai, am zis!) nu va trebui sa-mi iau credit din banca. Camere duble cu 40, 50, 60 de euro pe noapte gasesti si la oras dar unde mai poti spune ca ai dormit intr-un buncar sau pe un tun. Si sunt si oferte speciale de weekend, de grupuri mari - iei o vila intreaga - de sejur indelungat. Park-ul asta poate fi la o adica o idee de vacanta misto atunci cand va fi full opreational, adica in curand pentru ca mai trebe ceva iarba si multe multe masinute ca sa ne ajunga la toti :p!!

Acum voi stiti ca eu ma entuziasmez repede la lucruri noi si distractive dar sincer nu-mi pasa. Stam de atatia ani si asteptam ca statul sa faca turism in Romania. N-o va face niciodata cum trebuie, ceea ce ne trebuie noua sunt multe initiative private si idei misto care sa atraga. Cineva care sa vada potentialul unui proiect si sa-si asume riscul sa-l incerce. Ca cu banul public e usor sa te avanti si apoi sa-ti dai demisia cand esuezi lamentabil. Cand te gandesti cati bani s-au irosit pentru defunctul park Dracula si apoi ca un fapt banal si trist ca ursii din Brasov a devenit obiectiv turistic mondial iti vine sa te iei de cap. Asa ca ma bucur cand stiu ca nu doar ungurii, cehii, slovacii, polonezii au idei bune in ce priveste turismul de distractie. Tot ce regret e ca n-am apucat sa pusc un pic la blogerii astia cu traffic si rank sa le arat experienta mea de prastias a lu Stefan. In concluzie a fost un weekend frumos, numai bun pentru a incheia o saptamana petrecuta mai mult pe drumuri. Multumim dlui Emil pentru deschiderea fata de bloggeri si tovarasului Lucian pentru ca a facilitat prezenta noastra intr-un parc tematic deosebit. Mai multe poze aici si aici.

Cafeneaua potrivita

Da, stiu ca s-a deschis StarbucksTM, nu i-am vizitat inca iar locatia din Iulius Mall mi se pare foarte potrivita pentru ei dar nu si pentru mine. O sa ma duc sa vad daca preturile sunt chiar atat de mari cum zice bloo. Totusi nu presimt ca ar avea vreo sansa sa devina o cafenea potrivita pentru mine intrucat mi-am gasit deja una, pacat ca e la Bucuresti. O tendinta ce e pe cale sa devina obisnuinta e popasul calatorului ce se da jos din tren la Gara de Nord a capitalei in cafeneaua aia rosie cu nume predestinat Coffee Right. Au nu mai putin de 9 locatii. Mi-as dori una si in Timisoara, chiar si-n gara daca n-ar gasi un loc mai bun (glumesc, numa in gara nu, va rog!). Mi se pare a fi o cafenea cu identitate, are ceva usor de tinut minte, un stil aparte si bineinteles cafea foarte buna si maaare! Diverse sortimente, de la un espresso micut si tare pana la un pahar mare de caffelatte, plus posibilitatea de a alege diferite cantitati. Si mai au si chestii de potolit foamea la preturi ok. Cum ziceam, locul potrivit pentru omul potrivit.

Prima intalnire e decisiva

de pe mail :p

B'estFest 2009: A treia zi

Desi initial am vrut sa-i vad doar pe Killers la Bucuresti imprejurarile au fost de asa natura ca l-am vazut si pe Moby si am ramas si ziua a treia pentru Franz Ferdinand :). Inainte de ei mi-am dat o intalnire cu movieaddicted, imi promisese sa vedem un film impreuna la multiplex dar pana la urma am ramas doar la o cafea, din lipsa mea de timp desigur, timp pe care l-am folosit incercand s-o conving sa vina la concerte. Am esuat insa Santana se pare ca a convins-o in ziua urmatoare. Apoi m-am mutat de la mama naibii - aka Titan - intr-o zona mai apropiata de concerte (Colentina), fapt care m-a facut sa nu ajung insa la Alternosfera, AB4, Gabriela Cilmi sau Oceana. Am castigat in schimb prezenta unei vechi amice mutata de ceva vreme in Bucuresti si, totodata, o noua gazda pentru noapte (sarumana!). Am sosit la timp ca sa aflam ca Klaxons nu mai canta din motiv de lipsa de chitari (sic!) si dupa o trupa de "rezerva" - US3 - care au cantat neste hiphop au venit Franz Ferdinand pe scena. Ne-am infiltrat si noi in randurile de pustani din fata mai mult din nostalgia Matinee-ului pentru ca am realizat ca nu mai sunt la curent cu noile piese ale celor patru scotieni. Muzica lor insa suna genial asa ca in loc sa cant am privit doar facand intindere de la prea mult aplaudat. Si pozat.

Ultimii in seara respectiva au fost tipii de la Orbital care pare-se ca s-au reunit anul asta (nu stiam ca se despartisera) dar ai caror fan sunt de mult timp. Inconjurati de sintetizatoare si cablaraie cei doi guru ai muzicii elctronice au bagat aproape doua ore de basi in inimile noastre de dansatori dusi pana la colaps. N-am recunoscut nimic in afara de The Box care are un sunet inconfundabil dar asta nu m-a deranjat deloc fiindca acceptasem deja faptul ca tipii cu lanterne la ochelari au obiceiul sa remixeze/reediteze piesele in cazul unei prestatii live. Au avut un show misto cu lumini si proiectii video ca la carte iar eu am topait pe-acolo la fel ca majoritatea lumii. Pur si simplu nu puteai sta jos, erai in transa lor.

B'estFest 2009: Harder, louder, faster

*post aparut cu intarziere din motive tehnice, gen lipsa internetului

Sa punctam pe repede inainte ca am intalniri de onorat. Deci a doua zi. Pai i-am pierdut pe Elefantii Bizari pentru ca stau la mama dracu in Titan si merg 9 statii cu metroul si inca 6 cu tramvaiul deci am ajuns pe la 19 la Romexpo cat sa prind hit-ul baietilor de la Grimus (In A Glimpse) si momentul de omagiu adus MJ-ului - un dans sincron pe Thriller. Dupa romanasi au inceput strainii si, lucru bun, n-a mai plouat :D. Se pare ca lamentatia mea de ieri a fost auzita.
Ayo, care am inteles ca era gagica lu' Patrice ne-a rasfatat cu ceva asemanator cu muzica lu iubi' ei cu chitari si tobe africane, apoi ne-am impartasit ca are sange de tiganca in ea conchizand ca "your blood is my blood" si sarbatorind acest fapt cu niste afro-beat(sic!). Dupa ne-am mutat la scena din dreapta ca sa-i vedem pe Polarkreis 18. Sase pustani, toti in alb vorbind in miez de vara despre Colour of Snow cu o vlaga parca inghetata de iernile polare. M-au enervat pentru ca pe disc suna atat de bine si in forta muzica astora. In timp ce solistul lor se catara pe stalpii de sustinere la scena de langa ei se instala un munte de boxe: veneau Motorhead. Fanii roackeri deja faceau un vacarm scandandu-le numele. Ce s-a gandit puberul in alb? Ia sa mearga el pe scena aialalta sa le cante si la bikeri ceva indie-pop... Au zburat niste sticle dupa el, baiatu a replicat ceva "smart" si s-a intors sa-si termine albumul.

Bai cand au intrat cei trei Motoristi in pita mi-a crapat tricoul pe mine. Half the number, double the power, ten times the noise!! Tobarul statea pe muntele de boxe inconjurat de alamuri si batea frenetic de-ti "deranja" stomacul!! Era vibrant, asurzitor si foarte foarte misto. Eu nu i-am ascultat niciodata pana acum dar m-am simtit excelent. Solistul Lemmy are o voce atat de groasa la cei 63 de ani ca te sperie. Chitaristul avea stativul mic-ului sau tixit cu pene de chitara pe care le zbura in public la fiecare 5 minute. Tobarul Mickey Dee a slabit de cateva ori snare-urile alea si tot venea unu sa le stranga. Ori le rupea ori le slabea, nu stiu exact. Fanii faceau crowd-surfing pana in mijlocul "securistilor" de la BGS care-i culegeau repede si-i duceau probabil intr-un loc "special" de unde sper ca reveneau intregi. Era isterie in primele randuri iar un solo de tobe de vreo cinci minute mi-a amintit de un experiment vazut la tv cu very fast bpm. :O Dementa totala.

Cand a venit Moby pe scena era deja intuneric. M-am inghesuit in primele randuri si am asteptat. A intrat band-ul: niste d-re cu viori, o blonda cu chitara, una din soliste, Joy, apoi cealalta solista care-i canta piesele de pe ult album si in sfarsit Moby insusi cu ... chitara. Lucrurile deveneau interesante. A inceput cu Extreme Ways si Porcelain apoi a trecut la primul single - Go! Cum naiba sa nu te dezlantui cand iti canta cineva o piesa atat de tare la sapte metri in fata ta. Ce amintiri din perioada mea BK (before killers and alternative rock, that is) cand ascultam compilatii de dreamdance si futuretrance si traiam la fel de psihedelic ca tipu de pe scena. Primesc un telefon de la dece, il pun pe speaker, apoi un mesaj ca cica sa-i zic lu' Moby sa cante mai incet. Right :)) Tipu a fost generos in seara 2 oferind o gramada de piese arhicunoscute intr-o ora si jumatate de prestat: Why does my heart feel so bad, Natural Blues, We are all made of stars, ne-a speriat cu Raining again, ne-a pus pe dansat cu Lift me up si Disco Lies si a tras o ironie subtila referitoare la marturisit(dupa cum am aflat urterior) onoarea de a fi cantat pe aceeasi scena cu Motorhead bagand apoi un solo de chitara pentru rockeri. In final ne-a oferit o piesa din perioada lui rave care ne-a bagat direct in febra musculara. Extraordinar omuletul asta in blugi care cand apare pe scena nici nu stii daca e solist sau membru al stafului tehnic. Ii raman dator pentru o seara superba.

B'est Fest 2009: Wet Fest cu bulbuci

Day One - cronica de dupa - dintr-un netclub bucurestean in care stau UD pe jumate. Bai care n-ati avut loc de bucuria mea si mi-ati cobit cu atata ciuda de s-a rupt ceru' exact la inceperea B'estfestu-ului, in prima zi, si mai ales atunci cand mi-am uitat si pelerina de ploaie si umbrela acasa: Va multumesc :). A fost cea mai pizdoasa seara din viata mea. Cand Patrice a dat drumul "slagarului" sau Soulstorm nori negri s-au avantat asupra noastra. A inceput o ploaia marunta si deasa care ne-a udat pan la piele dar nu ne-a alungat. Abia cand si-au terminat recitalul a cazut urgia. Ca la robinet curgea. Am fugit cu toti din fata scenei si ne-am adapostit pe sub corturile cu mancare, lipiti unul de altul, imbratisati si neintelegand cu ce-am gresit. Daca pana atunci totul mersese la fix, concertul s-a intrerupt 40 de minute pana s-a potolit cat de cat ruperea de nori. Lumea topaia prin balti, altii cautau pelerinele impartite de Romtelecom, saci de plastic, umbrele sau pe tipul cu butoiul de bere. Apropo de bere, n-am gasit decat Ciuc, ca era sponsor, si m-am inciudat.

White Lies au inceput tot pe ploaie, dupa ce baietii cu mopurile le-au sters scena si rearanjat instrumentele surprinse de furtuna. Si-au cantat toate piesele de pe album, incepand cu Lose my life si terminand cu Death, si nici o clipa nu s-a oprit ploaia. Tricoul l-am stors de doua ori, blugii ma trageau in jos de uzi ce erau dar nu m-as fi dus acasa nici batut cu nuiaua uda. Totusi abia asteptam sa termine odata pentru a intra Killers. La 22 aproape fix au sunat primele acorduri din Human. Publicul era in delir, niste ecrane gigante in spatele band-ului explodau in jerbe de culori. Brandon Flowers alerga pe scena, sarea de pe boxe, canta la pian, intr-un cuvant facea show adevarat. Continua cu This is your life apoi ne avertizeaza "This one will be a real rattlesnake" si incepe cu Somebody Told Me. Nu cred ca exista un om acolo care nu stia versurile si eram cateva mii presupun. Furtuna era in toi, iar noi cantam "heaven ain't close in a place like this" :O. Era magic, eram aproape de fericirea absoluta, stiti voi, comuniunea om-natura!!

Au continuat Losing touch, Read my mind, Spaceman, For Reasons Unknown (intrerupta cu o mica meditatie despre femei evident), A Dustland Fairytale, Joyride...si, tobarul si-a aruncat betele in public, a luat altele, urmand Forget about what I said, The world were we live in, Smile like you mean it si All these things that I have done. Eram deja in extaz, cantam cat ma tinea gura si nici nu-mi auzeam glasul de vocea tipului asta. Suna fantastic si tot si-mi multumeam in minte pentru cat de inspirat am fost sa ma decid sa vin aici. O prestatie live bate oricate ascultari si serate de karaoke in materie de distractie. Mr. Brightside a lasat-o deliberat pe final dupa ce l-am implorat de cateva ori s-o cante apoi a revenit cu Jenny was a friend of mine si a incheiat cu superba When we were young. [Well, he doesn't look a thing like Jesus but tonight he really did walk on water and stopped rain.]

La final a treia pereche de bete ajunge in public si acum sase norocosi se pot mandri cu ceva din mana The Killers. Au fost magnifici, eu am fost mega incantat, am auzit pareri ca o fost un show mai misto decat anul trecut la Sziget. Au avut artificii ce naiba...trebuia sa fie mai tare!! O mica dezamagire am ca nu mi-au cantat si Glamorous Indie Rock'n'Roll dar nu prea au zis nimic de pe Sawdust. S-au axat mai mult pe ultimul album, Day & Age, ca deh trebe promovat. Dar eu am fost muuult prea fericit ca sa mai pot fi carcotas. Mai ales un carcotas ud. Am uitat sa va zic ca nu s-a oprit ploaia decat dupa ce-au plecat de pe scena, sau cu putin inainte.

Acum astept sa ma intorc la Romexpo si va anunt ca de dimineata toarna cu galeata. Blugii abia uscati s-au udat din nou in drumul spre metrou. Cheile imi ruginesc in buzunar, telefonul parca e waterproof de inca merge, papucii i-am "copt" pe aragaz dar acum sunt iar murati ca Bucurestiu are o canalizare ca la tara. Ma mir ca n-am racit inca, nici eu nici fetele care-s cu mine, mai ales dupa ce am colindat aseara vreo doua ore prin ploaie pana ce am gasit un taxi. M-o fi ajutat canile de vin fiert si aspirinele pe care le-am ingurgitat inainte de culcare. Daca totul se mentine asa presimt un rerun deseara. Over and out ca a iesit un pic de soare :D.