20 martie 2010

A doua casa

Laolalta cu ceilalti inadaptati sociali cu tendinte tot mai grave de plictiseala cronica si care-si parasesc zilnic cuibul confortabil pentru a nu risca blazarea survenita din contemplarea acelorasi pereti prea goi, o tai si eu din Prima Casa spre cea de-a doua: Orasul. Cu camerele lui primitoare sub forma de librarii, pub-uri, cafenele si chiar birturi ordinare, cum rasfat eu locurile decadente destinate aventurilor cultural-bahice, Timisoara e tot un cuib, ceva mai mare dar la fel de confortabil.

In Funky mi-e biroul de lucru cum ar veni, locul destinat actvitatilor intelectuale. Acolo imi beau cafeaua (care e geniala dealtfel), imi rasfoiesc cartea proaspat luata de la librariile din preajma, acolo citesc presa, descopar evenimentele locale sau studiez oamenii ce mi se perinda prin dreptul ferestrelor panoramice. Cred ca ferestrele alea sunt acel ceva care face diferenta. Pe timp de zi, e locul perfect. Daca am nevoie de un loc de intalnire, ala e. Plus ca oamenii de acolo ma trateaza ca "regular" si deci toti zambesc si mi-s simpatici.

Camera de zi e Irishu. Doar e Public House. Acolo mananci, bei, performezi activitati sportive, primesti oaspetii din alte parti, stai la povesti, iar mananci si iar mai bei. Pana trece ziua si vine noaptea ca sa ne mutam in garaj.

Garajul e Pink Freud, adica muzica buna, barfe si filozofari de viata pana dimineata. Ca orice garaj care se respecta acolo se canta la chitara si se nasc trupe, The CumNut's e una dintre ele, pentru cunoscatori :)). Alta ar fi The Sirbs, si iti dai seama ca daca baietii astia se nasteau in UK erau in Indie Rock Playlist in fiecare luna. La fel ca toate garajele si asta e plin de vechituri nostalgice din anii "prohibitiei" asa ca e destul de fun sa scotocesti printre discurile de pick-up, pozele alb-negru sau cartile cu iz de comunism. Si daca simti nevoia te poti prabusi pe o canapea pentru ca exista una cu acest rost. Ai chef de cruce? Au carti. Un cub rubik? Este. Ti-e pofta de bomboane? Si dinalea sunt..uneori, ca-i bataie pe ele.

Prin urmare am destule locuri de evadat, camere de refugiu, hidden places sau cum vreti sa le spuneti, numai bune pentru zilele cand resedinta oficiala mi se pare incredibil de anosta.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Comentezi?