28 august 2007

Aici vreau sa ajung!

"Sensation White - the world leading dance event" nu e un festival dance, ci un mega show house & trance unde mixeaza cei mai tari DJ ai momentului. Chestia a inceput din 2000 si aduna in fiecare vara la Amsterdam ArenA cca 40.000 de oameni toti respectand dress-codul "all in white". Pretul unui bilet 60 Euro. Dar ce atmosfera!!!!

Vrei sa ne jucam?


Salut, eu sunt Argo.
Am sapte ani si nici o grija. Mananc, dorm si ma scarpin pe burta. Ce sa spun...viata de caine , nu alta. Dar o merit. E serioasa treaba asta de paznic la casa omului. Zi si noapte stau de sase sa nu intre ceva sau cineva nepoftit in curtea mea. Nimic nu-mi scapa. Pana acum am prins o broasca, doi arici, un soarec si vreo cativa prieteni ai stapanului!!. :) Stati linistiti , pe ultimii doar i-am lins. Despre ceilalti...mai bine nu vorbim. Cam asta e viata mea in linii mari. Unii ar numi-o plictisitoare dar mie nu mi se pare. Insa e loc de mai bine. In loc sa ma alerge prin curte dupa minge, mai bina stapanu m-ar scoate la plimbare sa mai vad si eu niste catele, atunci sa ma vada cum alerg. Ca mai un pic si imbatranesc si eu si n-am pus botu decat pe mingea aia afurisita. Arrghhh...mingeaaaa!!!

27 august 2007

Torres del Paine by Saul Santos Diaz

Towers of Paine mai precis. Ve-ti vedea si de ce. De fiecare data cand imi propun sa merg la munte imi imaginez un loc ca si acesta. Nu pentru ca vreau sa ma catar pana in varf, desi privelistea mi-ar face inima sa stea in loc, ci pentru ca mi-ar fi suficient sa stau la poalele unor asemenea giganti si sa ma imbat cu aerul curat si linistea mormantala care domneste acolo. Muntii, cu varfuri peste 2500 de m fac parte din Anzii Cordilieri, se afla in Chile, iar zona a devenit parc national si este inclusa in patrimoniul Unesco.


sursa: www.photo.net

TM07BASE


Pazea ca vine. Cel mai mare festival de muzica electronica din Romania se apropie. Tm Base va sarbatori anul acesta a zecea editie si sunt tare nerabdator sa vad line-up-ul. Oare cine va mai veni de afara? Ca oricum intre 18-20 octombrie scena electronica romaneasca se va muta in TM.

26 august 2007

Cel mai fierbinte videoclip din 2007

La naiba, fetele in uniforma cantand la cate un "instrument" chiar iti fac mintea sa zboare. Rau de tot. Daca in liceu ar fi existat tabara de muzica, acum mi-ar fi parut tare rau daca nu m-as fi inscris :)). Chiar daca fetele ar fi fost mai aproape de tocilarele din American Pie (nu stiu ce numar) decat de papusile siliconate din videoclipul lui Alex Gaudino feat. Crystal Waters - Destination Unknown.

Trei piese ...(g)rele

Prima e James Blunt - Goodbye my lover, atat de trista ca-ti tai venele, insa una din piesele mele favorite.


A doua e Sia - Breathe me, de pe coloana sonora a seriei "Six Feet Under"


Ultima e Mandalay - Beautifull, numai buna de chill and relax intro zi de duminica cum e cea de azi.

25 august 2007

Faimosul pistolar

Brad Pitt se intoarce. Parca a trecut un veac de la ultimul sau film, Babel mi se pare. Asa ca abia astept noul film , Jesse James, care din trailer cel putin nu pare a fi un western pur-sange. Vedem noi in septembrie.

24 august 2007

Compunerea unui baiat de 9 ani despre Reproducere

"Pentru ca se tot intimpla ca oamenii pur si simplu sa moara, trebuie sa apara altii. Asta este copulatia. Insa oamenii nu dorm ci lucreaza cu inima, penisul si vaginul din greu. Eu i-am vazut pe parintzii mei in camera de zi cind copulau. Tata icnea ingrozitor si mama a urlat, insa deocamdata nici unul dintre noi n-a murit. Insa poate ca doar au exersat fiindca bunica e deja destul de batrina.Am observat ca ei exerseaza cam de trei ori pe saptamina, cred ca bunica va muri curind. In noptiera mamei am gasit niste pastile. Tata o tot intreaba daca si-a luat deja pilula. Precis e si ea bolnava, insa nu merge la doctor. Insa daca ei continua sa exerseze asa de mult, sigur va aparea o noua fiinta pe lume. Eu mi-as dori un iepuras.Reproducerea la oameni se intimpla prin seminte. Florile si tufisurile si pomii trebuie udati des si mama face dus in fiecare zi. Poate atunci creste totul mai repede.Noua fiinta creste in burta, insa fiindca mami e bolnava, o face de data asta poate tati. I-a crescut deja burta insa nu ne-a spus inca nimic.
Cind noua fiinta apare pe lume, trebuie sa iasa mai intii prin vagin si e foarte mica si alba. Negrii ies cu siguranta prin fund."

Sursa: www.hotnews.ro

Pustiu asta chiar mi-a inseninat ziua de lucru :)! Ce probleme il macina pe el?!

Arte...mortale :))

Un lucru e clar: nu toti suntem inzestrati cu aptitudini fizice remarcabile si de aia stam la birou sau in fata comp-ului si nu intrun ring. Pacata ca unora le lipseste pana si mintea ca sa inteleaga acest simplu fapt. Iata-i pe cativa dintre acesti tantalai inofensivi:

23 august 2007

Un festival deloc Anonim


Dupa 11 zile in Vama, am hotarat sa mai fac un efort si sa merg in Delta, la Sf Gheorghe, pentru Festivalul de Film Anonimul. Si-asa nu vazusem Delta niciodata. E destul de dificil de ajuns acolo avand in vedere ca nu este decat o barca care face drumul de 4 ore din Tulcea pana la Sf. Gheorghe o data pe zi si daca n-o prinzi ramai o noapte in Tulcea. Sau daca iti permiti apelezi la o barca particulara (100 de lei de persoana). Asa ca mi-am planificat cu grija drumul ca sa nu am surprize. Singura solutie sa ajung din Vama in Tulcea era autobuzul. Trenul ajungea prea tarziu ca sa prind barca.

Deci pun ceasul sa sune la 5:30 ca sa prind autobuzul de Mangalia de la 6:30 (note to myself: nu mai fa asa ceva in ultima noapte cand bei cu amicii). Bineinteles ca n-a sunat si planul meu era sa se duca dracu` din prima clipa. Totusi, nu stiu prin ce minune, dupa doar 3 ore de somn m-am trezit buimac si speriat. Era ora 6:00. Noroc ca mi-am strans cortul si rucsacul in seara dinainte. Nu mai ramasesera decat ceva lucruri si drumul pana la statie, ba chiar timp pentru cateva poze cu rasaritul.

Asa ca am prins microbuzul de Mangalia. Dupa 15 min eram in statia unde asteptam autobuzul de Constanta, care circula din 20 in 20 min. Dupa doar 3 min eram in el, si somn de voie pentru urmatoarea ora. Soferul a fost suficient de amabil sa-mi dea informatii despre cursa spre Tulcea, insa total neinspirat cand m-a lasat in autogara gresita. Deci eu in S Constantei, iar autobuzul spre Tulcea in Autogara de N, Tomis. Din nou un sofer binevoitor ma indruma spre un maxi-taxi, care in 10 min m-a dus acolo, exact la timp sa prind ultimul loc in microbuzul spre Tulcea. Urmatorul ar fi fost peste juma de ora iar eu eram in contratimp. Asa ca desi era ziua de 13, lucrurile parea ca merg bine. Din nou 2 ore de motaiala si iata-ma ajuns in Tulcea.

Gara , autogara si gara fluviala erau toate in acelasi loc. Baieti destepti tulcenii. N-am timp de pierdut. Coada se forma deja pentru Sf Gheorghe. Turistii se revarsau din toate partile. Nu credeam ca Anonimul va atrage asa de multa lume. Ma asez si eu repede. Trebuie sa mai iau bilete pentru 2 prieteni care veneau cu trenul din Buc. Era ora 11:00, pana la 13:30 cand pleca salupa era timp destul. Suna telefonul. Amicii din tren ma anunta ca au intarziere 40 de min, ceea ce coincidea cu ora plecarii. Deci n-ar fi o idee buna sa le iau bilete daca n-ajung la timp. Imi iau numai mie si raman in stand-by sa vad cum evolueaza lucrurile. Coada la bilete crestea exponential. Ma suna Luci din tren. Cica se recupereaza, s-ar putea sa ajunga, dar depinde si de Navrom daca sta dupa ei sau pleaca la fix. Nu-s numa ei in tren, sunt 3 vagoane care vin la Sf Gheorghe. Ma duc si intreb care e situatia , daca ii asteapta sau nu. Cica e in dezbatere la nivel inalt :). In cadrul Navrom-ului desigur. Ma asez din nou la coada. Jumatate de ora de impinsaturi si vociferari, transpiratie si caldura sufocanta.

In momentul in care ajung la bilete ajunge si trenul in gara. Mai cinci minute. Fuga pe chei spre Pontonul 3. Nu una ci trei salupe erau ticsite deja. Sarim dintro salupa in alta. Noi mergeam cu Vrancea, Banatul tocmai pleca, a treia era pe drum. La fix. Acum ne putem odihni. 4 ore cu o nava pe Dunare e cel mai frumos mod de relaxare.

cort langa cort langa cort langa...

Comuna Sf Gheorghe e un mic sat pescaresc in care traiesc aprox. 1000 de oameni. In principal din pescuit. Insa in ultima vreme turismul rural a cunoscut un puternic avant. Pe masura ce frumusetea locurilor devine tot mai cunoscuta, turistii se inghesuie sa ajunga aici. Asa ca cele mai multe gospodarii au devenit pensiuni agroturistice ad-hoc oferind cazare si mancare musafirilor de toate neamurile care poposesc in sat. Iar festivalul Anonimul nu face decat sa creasca popularitatea acestui mic colt de rai care incepe sa devina neincapator.

Aici am sfarsit si eu, tocmai in Satul Filmului, nerabdator sa vad cu ce ma vor surprinde organizatorii. Si pot sa spun ca am fost cu adevarat surprins. Micul Sat in sat arata bestial, de la arhitectura eco pana la conditiile oferite. Vile din lemn si stuf, alei de piatra, gradini cu flori, toalete si dusuri stralucind de curatenie, piscina (doar pt cei din vile din pacate), cinematograf cu 3 sali de proiectie, cinema in aer liber in camping, terasa si restaurant, discoteca, mese de ping-pong si biliard. Toate puse la dispozitia noastra indiferent ca stateam la cort (15 lei de cort), sau casuta (75 lei casuta cu 2 paturi). Ce sa spun, o incantare.

Dupa 11 zile la Vama in care facusem dus cu apa rece, apa fierbine a dusului din Delta cadea pe mine ca o binecuvantare. Ca sa fie totul perfect mai era nevoie de un stomac plin si de un film bun. Si n-am avut mult de asteptat. Prima masa am luat-o in sat, la dna. Lucica . De profesie bucatareasa de renume. Daca in Vama am mancat cea mai buna shaworma acum 2 ani, acum in Delta am mancat cel mai bun somn. Eu nu ma omor cu pestele, nu-l pescuiesc, nu-l mananc. Dar somnul asta prajit de tanti Lucica era criminal. Si cu un mujdei de usturoi de-ti dadeau lacrimile. Plangeam la masa nu alta. Si ne-am asumat riscul sa nu mai vorbeasca nimeni cu noi in seara respectiva.
unicul cinematograf din Delta

Primul film la Anonim a fost "An Inconvenient Truth", f. actual si la moda pe la toate festivalurile. Am sarit peste fiindca il vazusem acasa si oricum eram f obosit. A doua seara a fost seara Ken Loach, invitat special, alaturi de filmul "Tickets" si segmentul regizat de el pt documentarul 11'09''01. Tickets a fost bine primit de public, s-a ras si s-a glumit pe seama lui, insa i-au fost si taxate micile scapari l-a discutia libera ce a urmat. Shortul, care povestea in 11 minute, 9 secunde si un frame, criza loviturii de stat din Chile, orchestrata de USA in '73 impotriva presedintelui democratic ales doar pentru ca era comunist, a creat cateva dispute in randul spectatorilor, care in principal se raportau la comunismul de la noi. Ca nuca in perete.
filme in aer liber

A treia zi am vazut un film german "Four Minutes", care m-a lasat masca. Viata in puscarie a unei tipe incredibil de talentate la pian, si eforturile unei profesoare de a o stapani si indrepta astfel incat sa participe la un concurs. Tumultuos, intretaiat de flashback-uri si cu rasturnari de situatie, filmul are un sfarsit electrizant. Seara a fost Mungiu si 432. Regal. Filmul a trecut pe nerasuflate. Nici n-am simtit cele doua ore. Aplauze la scena deschisa. Mungiu in fata noastra la cativa pasi. Discutii libere. Intrebari pe tema avorturilor, comunismul, studentia, viata la camin etc.


Loc de papat

Ultima zi (pentru mine) a fost de odihna. Eram plecat de 16 zile de acasa. Un pic de plaja (cu cel mai fin nisip din Romania), o bere si odihna. Seara s-a proiectat California Dreamin' a lui Nemescu (RIP). Asta a si castigat, am aflat mai tarziu, marele premiu. Il vazusem si in TM, asa ca m-am culcat devreme. Iar urma sa ma trezesc la 5:30 sa-mi strang cortul si s-o tai. In cinematografe am mai vazut niste short-uri, un film chinezesc, "Tuya`s Mariage", si unul britanic "London to Brighton". Am pierdut insa destule prin plecarea mea grabita, filme despre care am auzit ca au fost reusite. Eh, nu le poti vedea chiar pe toate. Poate la anu, caci am de gand sa revin. Dar nu cu trenu!

Drumul inapoi m-a lecuit de CFR. 27 de ore dintre care 7 in picioare intr-un rapid supraaglomerat e inuman. Asa e cand iei bilet fara loc pt ca nu e decat un tren pe zi in directia casei. Tot la categoria "se putea mai bine" intra si mancarea in camping, care era bunicica dar nu in fiecare zi, iar coada la restaurant dura si o ora. Iar la categoria "nu le-as simti lipsa", pe langa tantarii care chiar au lipsit anul acesta desi eram blindat cu spray-uri si creme anti, i-as pune si pe cainii care parca au invadat campingul venind din tot satul poate si din alte sate vecine. Intr-o noapte mai c-au intrat peste mine in cearta lor pentru favorurile unei (singurei) femele, Intr-o alta seara ne-au demonstrat o partida de amor cainesc necenzurat chiar pe scena de proiectie a filmului, spre rasetele spectatorilor aproape adormiti.


Asta e Delta. Acesta e Sf Gheorghe. Si asa a fost un festival mai mult decat Anonim.