Calatorie in adancul pamantului

Zilele astea am profitat de prezenta mea in Cluj, cu ocazia Festivalului de Film Comedy Cluj, pentru a lua parte la o scurta escapada turistica prin zona: vizitarea Salinei Turda. E un loc laudat de toti cei care-l vad si despre care, personal, nu stiam foarte multe, asteptand momentul prielnic pentru a ajunge acolo si a-mi permite sa fiu dat pe spate. Salina Turda se prezinta ca un obiectiv turistic de neratat in zona, in special datorita faptului ca e un loc absolut unic, renovat recent intr-un spatiu de relaxare/muzeu de istorie a mineritului in sare.

Exploatarea sarii in Transilvania poate fi urmarita pana in vremea romanilor, desi dovezi arheologice sau documente clare in acest sens nu prea s-au gasit (la Valea Sarata ar fi niste urme de exploatare care se presupune ca ar data de pe vremea romana - vezi galerii piramidale). Ratiunea ne indeamna sa credem ca, dat fiind ca romanii erau prezenti in mineritul aurifer si stiind importanta sarii pentru Imperiu, prezenta ei in zona nu putea fi trecuta cu vederea. Lucrarile de explorare a zacamintelor de la Turda au fost insa incepute de austro-ungari in 1690 iar salina a fost una dintre cele mai importante din Transilvania vreme de 150 de ani. Afectata de concurenta Ocnei Mures (si mai tarziu a Ocnei Dej) valoarea ei a inceput sa scada catre sf. sec XIX iar dupa primul razboi mondial productia intra in declin mina inchizandu-se in 1932. Din 1950 si pana dupa revolutie o parte din galeria Franz Iosif a fost folosita ca deposit de branzeturi (temperatura constanta de 8-10 grade) iar din 1992 mina a devenit muzeu, acum 4 ani suferind un amplu proces de reamenajare.

Sala Crivacului, cu mecanismul rotativ cu ajutorul caruia se scoteau blocurile de sare din mina. E singurul din Europa ramas in pozitia initiala iar combinatia de apa. sare si lemn de brad l-a pietrificat.

La Turda sarea se extragea manual, prin taiere cu ciocane, baroase si pene de otel din cele 3 puturi majore (Iosef, Terezia si Anton) a caror adancime a ajuns chiar pana la peste 110 m. Cand cobori in subteran ca vizitator patrunzi printr-un tunel circular asemeni unei guri de metrou. Te asteapta o retea complicata de galerii rectangulare, sapate in sare si marcate in prezent asemeni statiilor de transport subteran. Prin ele se carau intr-o vreme blocuri solide de sare translucida cu muchia de 1,5 m, dimensiunea etalon pentru comerciantii de sare. Peretii sunt reci si umezi si totul seamana cu un castel de gheata. In forma naturala sarea e la fel de transparenta ca un bloc de gheata insa in mina, din cauza lampilor de ulei, culoarea peretilor se apropie de negru-cenusiu, cu mici dire albe acolo unde a ajuns apa. Asa ca nu lingeti peretii daca o vizitati chiar daca aflati ca cristalele de sare de la Turda au o puritate "Heisenberg (sic!)" de 99%. Singurul trip capabil sa-l ofere e o vizita la buda.

Marcaj de incepere a exploatarii unui etaj din Mina Rudolf

Camerele de exploatare (asa zisele puturi) sunt absolut impresionannte prin marimea lor. Forma conica de clopot le asigura un ecou excelent pe care un ghid te va indemna sa-l testezi printr-un balcon din zona superioara. Exista un lift panoramic prin care poti cobori cele 13 etaje ale minei Rudolf (ultimul loc de exploatare) dar mult mai interesant e s-o faci pe 172 de trepte descoperind la fiecare nivel marcat in peretele de sare anul inceperii exploatarii. Baza minei (50x80m) e amenajata acum cu paviloane de lemn, un amfiteatru, teren de sport, mese de biliard, minigolf, loc de joaca pentru copii si o imensa roata Ferris. Totul aduce cu un parc de distractii luminat arhitectuaral cu neoane albe care-i dau un aer de science-fiction.

Insula si lacul de pe fundul Minei Terezia

Cascada de sare

In Mina Terezia (adancime 112m) intri dupa ce cobori alte 6 etaje (lift sau scari) de pe talpa minei Rudolf. Acolo te asteapta un ponton de lemn peste un lac subteran (adancime 0.5-8m) pana pe o  insula artificiala din sare amenajata in centrul sau si care de sus vazuta seamana cu o mica baza lunara. Spatiul e monumental iar pe unul din pereti se observa o cascada de sare ramase din vremea cand un rau subteran curgea pe-acolo. Exista barci de inchiriat pentru familii cu copii sau cupluri iar pentru cei #foreveralone alte pavilioane ale sanatatii unde pot lectura o carte sau trage un pui de somn anti-asmatic intr-o atmosfera incarcata de aerosoli. Sunt de asemenea in derulare si planuri pentru o zona balneara de tratament si e lipsit de indoiala ca locul ofera numeroase oportunitati de dezvoltare in plan turistic sau medical pe viitor.

Mina Rudolf

Zona de agrement din Mina Terezia

Cu barca pe lac. E imposibil sa te ineci in el, atat de sarat e.