Draga Radio [...],
nici nu-ti poti imagina cat de mult te urasc. Simpla ta existenta ma scoate din sarite. Banalitatea numelui tau imi cauzeaza o stare de perplexitate cronica de fiecare data cand drumurile noastre se-ntalnesc. Si asta nu-i greu pentru ca esti peste tot. Muzica pe care o difuzezi in heavy rotation intocmai ca o masina de spalat creiere (‘mai alb decat albul imaculat’) ma dezgusta si agaseaza intr-un fel imposibil de descris fara obscenitati.
Te urasc atat de mult incat nu am termen de comparatie. Ar trebui sa inventez unul ca sa ma pot exprima dar sunt prea ocupat sa te urasc.
Ura mea pentru tine e un sentiment atat de complex incat in lipsa lui ar trebui sa mi se induca o coma ca sa nu risc sinuciderea pe motiv de vid emotional. Daca Freud si Jung ar mai trai ar fi nevoiti sa-si reformuleze teoriile numai pe baza relatiei noastre, atat de pasional te urasc.
Si crede-ma, nu e o afirmatie gratuita sau in necunostinta de cauza. Te ascult de cativa ani, in fiecare zi de munca, nu pentru ca mi-as dori asta ci pentru ca nu te pot opri sa-mi atingi urechile si iti spun sincer ca mi-a ajuns. Te urasc si sunt foarte foarte constient de asta.
Cum sa-ti explic draga Radio [...]? Sa te urasc pe tine mi-e mai usor decat sa ma iubesc pe mine, intelegi? E mai usor decat sa respir, sa dorm sau sa beau bere. Si, intr-un mod straniu, aproape la fel de placut. Eu gasesc o placere perversa in a te uri pe tine din toata inima. Vezi in ce stare m-ai adus?
Numai muzica ta e de vina, bai [...]. Ma deprima, ma infurie, ma spala pe creier. Ma zombifica. Ma mumifica de viu. Aceleasi 12 piese trase pe plastic cu rime de plastic si videoclipuri cu fete ce flutura din sanii de plastic. Muzica de cauciuc, elastica si deforma(n)ta, muzica ce vibreaza ca membrana wooferului dintr-un bmweu tunat romaneste. Distorsionat. Cacofonie sonora de basi si lalaieli care-ti face creierii muci bai Radio [...]!! Muzica ta e galagie curata. Zgomot alb! Anti-muzica!
Bai Radio [...], e foarte posibil ca tu sa fii vinovat pentru rezultatele magnifice de la Bac. Te-ai gandit la asta. Sunt sigur ca n-ai timp de asta.. Tre sa bagi un moment publicitar. Sau un jingle. Sa revenim atunci la mine si la sentimentele mele.
Deci fii atent, “hating you is so easy cuz it’s biutiful” O stii pe asta? “I’ll hate you tonight” e propunerea mea pentru Topul saptamanii.
Daca nu-ti poti imagina adevarata dimensiune a urii ce ti-o port incearca sa intelegi ca ma gandesc foarte serios sa intru in politica doar ca sa ajung intr-o pozitie din care sa-ti tai tie emisia.
Daca nici asa nu ti-e clar vreau sa intelegi ca indata ce voi termina aceasta scrisoare voi pune mana pe dubluradiocasetofonul familial, il voi cara afara in gradina si-l voi ingropa simbolic pornit pe frecventa ta. Te voi ucide bai [...]. “Set you free, da do da di!!” Te voi seca de orice parazit, de orice kilobit. Iar cand voi termina voi continua sa-ti urasc amintirea. Asa, din nostalgie.
Si nu-ti imagina ca sunt doar un minuscul ofticat care s-a saturat de tine. Poti tu sa ai o audienta cat Casa Poporului ca ura mea tot te va dovedi. E ca Marea Piramida, ca Stonehenge-ul si Teotihuacan, nascuta din sange si sudoare si nervi, vesnica si nestramutata, si e tot ce va mai ramane dupa tine. Cand peste secole arheologii ne vor dezgropa pe amandoi tie iti vor nota frecventa iar pe mine ma vor expune la muzeu ca pe-un “mare hater”. Ti-e clar?
Cu sinceritate si totala lipsa de respect,
acelasi sastisit,
Eu.
Ps: [..] inseamna cateva radiouri cu acoperire nationala si playlist f. asemanator.
