26 octombrie 2011

Feriti linia, domnilor alesi

Cand ajung in Timisoara cu trenul, de la gara am doua solutii ca sa ajung acasa: fie un taxi, fie tramvaiul 8. Aseara am ales tramvaiul si m-am cufundat in motaiala pana la destinatie trecand nestiutor prin Iosefin, locul unde cu cateva ore inainte o fata de 14 ani fusese calcata de un tramvai asemanator. Am aflat stirea abia azi cand televiziunile si ziarele inca reciclau povestea de ieri cu maximum de detalii vizuale dara fara vreo informatie noua despre cauze si raspundere. Ca vatmanul a trecut sau nu pe verde, ca fetita era langa sau in dreptul trecerii de pietoni cand a traversat, etc.. Se insista insa destul de mult, ca intr-un film pervers in care drama nefiind de ajuns se mai presara si niste actiune, pe faptul ca trupul sfartecat al fetei a fost tarat 30/40 de metri si a trebuit scos de echipa de descarcereare de sub tramvai. Ok, rupem filmul aici ca si mie mi s-a rupt cand am citit ca fata e din Scoala Generala 12, o scoala prin fata careia trecea tramvaiul (trotuarul fiind practic langa terasament despartit de-o pista de bicicleta si niste gazon) si ca inainte de lucrarile de reabilitare a liniilor exista un fel de grilaj de protectie. Care desigur acum nu mai exista intrucat n-a fost inclus in proiectul de reabilitare (logic, nu?) iar apelurile repetate ale directoarei scolii au primit doar flit.

Acum, indiferent cine se scoate vinovat in drama asta, vatmanul ca a mers prea repede, fetita ca a traversat fara sa se asigure sau prin loc nepermis, mama ei ca n-a tinut-o de mana sau oricine altcineva, ramane totusi intrebarea asta simpla: cate clase iti trebuie ca sa conduci Primaria si in care din ele prinzi a sesiza importanta de a preveni accidente de genul asta printr-o mai mare atentie acordata modului in care scoala si traficul se impaca. In cazul copiilor, un "Feriti linia" nu e deloc destul, domnilor alesi locali! 

2 comentarii:

  1. Am un nod în stomac în timp ce citesc fiecare articol despre accidentul ăsta. Trebuie să merg să recenzez familia fetei și mă întreb ce i-aș putea spune mamei îndoliate? Condoleanțe? Să dea foc Primăriei? Să dea RATT-ul în judecată? Orice ar face tot nu-i mai aduce nimeni copilul înapoi.

    RăspundețiȘtergere
  2. Well, life's a bitch. Nu cred ca te asteptai la asta cand te-ai inscris pt recensamant.

    RăspundețiȘtergere

Comentezi?