21 august 2011

Maybe I was born to hold you in these arms

La cat de mare si diversa e lumea asta e perfect posibil ca unii sa se fi nascut pentru a fi presedinti iar altii vesnic indragostiti. Iubitori de viata, de muzica, de vreo femeie mai deosebita... Indragostiti fara speranta. Nascuti pentru a iubi si.. atat. "Nu te cunosc, dar te doresc". Doar cu idealul asta nobil in cap. Niste aiuriti visatori rupti de prezentul pragmatic, fara ganduri carieriste, griji cotidiene, responsabilitati normale de cetatean cu slujba si canapea. Personalitatile erotice ale lui Freud. Opiomanii lui Eros si traficantii poetici de "hormonul fericirii". Ratacitori sentimentali autoproclamati 'spirite libere' ce-si batatoresc cararea cu zel dogmatic in aceeasi clipa in care au gasit-o, savanti hedonisti in cautarea unei "chimii organice" care sa le ofere un joie de vivre indelungat. E foarte probabil pentru dansii sa se treazeasca in orice clipa "destinati" posesori ai unor brate cu o singura specializare, aceea de a te prinde pe tine, cea care uneori practici caderea libera catre aceeasi ruptura in panza destinului prin care sa scapi de o etapa neconfortabila a propriei existente. In acele brate iti poti regasi confortul si numai pentru ca cineva a crezut cu obstinatie ca existenta lui e intr-un fel legata de acel singur, unic moment. Dar, desigur, astfel de oameni sunt foarte rari. Mai rari decat presedintii.. De fapt, eu nu cunosc nici unul.



You were restless
I was somewhere less secure
So I went running to the road
And so now there's
A long list of places I was
I quit my rambling and I came home


Cause maybe I was born to hold you in these arms

Un comentariu:

Comentezi?