30 aprilie 2009

Road trip


Daca tot v-am spus mai devreme despre oboseala mea care ar necesita multa odihna, sa stiti ca fac ceva in sensul asta, adica plec din urbanul asta violent, ...ma duc sa-mi traiesc clipa de intimitate..., departe de sani de sex de ruj de mov de sarut, albastru Beirut... Ma duc la munte sa sarbatoresc ziua muncii prin odihna, ce naiba. Aveam noi un plan de acum cativa ani cand ne-am tarat 7 ore cu rucsacii in spate pana intr-o poiana unde am dat peste unii cu o coaja de dacie langa care sfaraiau micii pe gratare. Am zis Stop. Pana aici. E ultima oara cand merem cu dulapu-n spate. Next time...urcam masina pana in varf de munte si acolo lejerim ca pensionarii perpelind o ceafa la gratar. Acum o punem in practica :O.

Plec maine in Apuseni la Coada Lacului Lesu, undeva la nord de Stana de Vale, langa pestera Meziad din Bihor. Cam astea sunt si obiectivele ce le vom inspecta. Faine locuri. Ultima oara am fost in Padis, o alta zona misto, si ne-am simtit excelent timp de o saptamana. Acum e doar un weekend, in scop de odihna, fara catarat si misunat pe lanturi prin pesteri cu frontala pe cap. Vom sta la pensiune (de unde vine si apelativul de "pensionari") si vom juca ping-pong (sper) toata ziua. Apoi vom perpeli carnurile si daca mai exista spor ne vom plimba prin zona. Daca reusim poate tragem si-o baie in lacul Lesu, numa sa ne vedem acolo. Na, ramaneti cu bine si sa aveti parte tot de atata distractie. Salve.

PS: aceasta iesire nu e una din plecarile mele intempestive cu care v-am mai "speriat". A fost organizata din timp si se desfasoara sub tutela intregii gasti care pana acum suferea de sindromul omului cu rucsac. E "medicament". Totusi, vechiul narav nu va disparea prea usor, simt o adiere usoara dinspre Sibiu :D ....

Wallpapers VI

Tot cautand sa-mi decorez desktopul sculei mele de 22 de inchi am dat peste niste wallpapere de sezon. Poftim vesmant de rezolutie ws :D


de aici.

Pretul corect

Daca iti place sa lenevesti in P-ta Unirii pe terasa la soare ai sansa ca sa nimeresti pe una din cele doua terase Erick's. Da, sunt doua. Cum mi-am dat seama? Pai au meniuri la fel ca in cafenea. Asa. Una e in fata la Dom, de fapt jumate din ea, ca sunt cuplati iar cealalta in coltul opus, langa intersectia Gh. Lazar cu V. Alecsandri, la fel, in parteneriat cu altii. Deci, ca sa fiu mai precis, Erick's au doua jumatati de terase. Asta insemna ca au totusi o singura terasa?! Faptul ciudat e ca aceeasi limonada din apa, zahar si lamaie costa 6,50 pe una si 7,50 pe alta. Cred una din ele vine si cu o binecuvantare la pachet. In fine, care o fi pretul corect?

29 aprilie 2009

Sunt uituc


De ceva vreme am o problema cu retinerea detaliilor. Fie nu ma concentrez suficient fie mintea mea nu mai face asocierile asa cum trebuie ca sa prind tot ce e esential. Sau poate in procesul ala de sortare a lucrurilor importante de restul banalitatilor cotidiene s-a schimbat cumva lista de prioritati, si ma mir ca uneori imi amintesc niste lucruri pe care nu mi le doream memorate iar altele pe care chiar ma straduiesc sa le retin imi scapa frustrandu-ma apoi cu un teribil lapsus si mustrari de constiinta. Chiar regret asemenea situatii. Frunzarind o revista (de femei :p) am dat pest un articol care spunea ca principala cauza a uitarii este oboseala. Si m-a pus pe ganduri.

De 5 ani de zile lucrez dupa un program pe care altii mi-l invidiaza, pentru ca-mi ofera o gramada de timp liber ce-l pot atribui altor activitati, in vreme ce altii ma compatimesc usor cand aud de vestita tura de 24h. Cert e ca intr-o asemenea zi de munca se acumuleaza destul de multa oboseala chiar si daca fizic nu faci cine stie ce efort. O noapte la locul de munca nu e acelasi lucru cu una in patul de acasa, chiar daca uneori mai tragi un pui de somn. Deseori si acesta e intrerupt de mai multe ori si oricum e extrem de scurt. Dupa o asemenea tura ar fi nevoie sa dorm bine de tot dar m-am convins ca n-am nevoie decat de 4 ore dimineata. Apai uneori nici de alea nu ma folosesc din dorinta de a profita de noua zi care se deschide. In consecinta, desi fizic sunt ok si ma simt oarecum odihnit, am banuiala ca mintea mea, cea care de fapt a fost mai solicitata, ar avea nevoie de putin mai multa atentie. La asta se adauga insa al doilea dusman al memoriei, alcoolul. Nu beau de sting insa in zilele libere mai trag cate-o mica iesire cu prietenii pe seara care se lasa cu sticle goale pe masa si, din nou, noaptea care se dorea odihnitoare devine un somn mahmur. Poate doar noaptea urmatoare am si eu parte de un somn curat dar nici asta nu e garantat pentru ca lumea e plina de tentatii.

Ei bine, cam asta e programul meu din ultimii cinci ani, si, daca stau bine si ma gandesc, inainte nu obisnuiam sa fiu un uituc. Bine, tre' sa precizez, ca amnezia mea ocazionala are ca subiect lucruri oarecum mai putin "esentiale" decat o intalnire programata, o promisiune facuta, o seara petrecuta sau, bineinteles, chestiunile care provoaca si un raspuns sentimental in momentul memorarii. Astea nu se uita usor. Dar recunosc ca mai uit si cate o zi de nastere sau o vorba spusa ori o gluma. Si ma enerveaza, pentru ca de obicei, eu eram cel care completa lapsusurile celor din jur :o. Ce mai turnura.... Se va remedia insa. Voi recupera la capitolul odihna prelungita si voi trece la activitati mai putin sedentare: voi bicicli mai cu spor, voi inota unde va fi apa, voi alerga si dupa altceva decat tramvaie, o sa-mi manc legumele (pe naiba, numai salata verde) si voi fi prieten cu capsulele de Magne B6 sau alte vitamine. Am inteles ca tre sa ma joc mai mult, ca jocurile stimuleaza memoria, asa ca mai las cartile deoparte si reinstalez Starcraft si Heroes 3 ca sa-mi probez noile strategii de kilarit virtual. Si apoi, sper ca veti fi si voi kilariti de memoria mea fantastica. Ceau bau...

photo source

28 aprilie 2009

Love Etc.

La rubrica "Ghici cine s-a intors cu un album nou" intra si baietii astia, Pet Shop Boys ii cheama. De vreo luna, mai exact, au lansat un material nou si single-ul asta Love Etc e tare al naibii. Suna misto, e o piesa foarte antrenanta si imi aduce buna dispozitie care imi cam lipseste in ultima vreme.




thanx falcuta

25 aprilie 2009

Noua mea obsesie



Asa, dati play si cantati cu mine :)!

My Daddy was a bankrobber
But he never hurt nobody
He just loved to live that way
And he loved to steal your money

Some is rich and some is poor
And thats the way the world is
And I don't believe in lying back
And saying how bad your life is

So we came to jaz it up
Never loved a shovel
Break your back to earn your pay
And don't forget to grovel

Daddy was a bankrobber
But he never hurt nobody
He just loved to live that way
And he loved to take your money (What law?)

The old man spoke up in a bar
Said I never been in prison
A lifetime serving one machine
Is ten times worse than prison

Imagine if all the boys in jail
Could get out now together
What do you think they want to say to us
While we're being clever

Someday you'll meet your rockin chair
Cause that's where we're spinnin
There's no point to want to comb your hair
When its grey and thinin (Hey)

Hey
Daddy was a bankrobber
But he never hurt nobody
He just loved to live that way
And he loved to steal your money

So we came to jaz it up
We never loved a shovel
Break your back to earn your pay
And don't forget to grovel (Hey)

Get away, get away
Get away, get away
Get away, get away
Get away

Daddy was a bankrobber
But he never hurt nobody
He just loved to live that way
And he loved to steal your money

Run, Rabbit, run

Strike out boy
For the hills
I can't find that hole in the wall
I know that they never will

My Daddy was a bankrobber
But he never hurt nobody
He just loved to live that way
And he loved to steal your money.

acum, mergeti la film!

24 aprilie 2009

Turistul ciufut

Turistul ciufut merge la hotel si intreaba arogant cate stele are si daca apar pe factura. Evident, niciodata stelele nu sunt destule pentru statutul sau. Acelasi turist intreaba de pretul unei camere doar pentru a-ti replica ca el a stat intr-un loc mult mai superb la juma' de pret. Daca ii explici ca tariful cuprinde servicii ca: parcare inchisa, telefon, televiziune prin cablu inclusiv canalul cu futai care in vest se plateste ppv, minibar, aer conditionat, roomservice, open bar toata noaptea, acces internet de super-viteza, receptie 24 de ore, prosoape fara numar, fara numar si ... un mic dejun, el va negocia in vederea injumatatirii tarifului intrucat el nu are nevoie de atatea servicii, nu mananca, nu face dus, nici patura nu-i trebuie, ce-i aia internet etc. Prietene, vis-a-vis e un parc si-o banca, tine un ziar! Noi existam pentru oamenii care au nevoie de toate aceste servicii pentru un pret onest.

Alt turist ciufut e cel care coboara din camera sa te intrebe daca se mananca bine la restaurant(!). Pai, nu prea, e naspa, incearca la urmatorul!! Normal ca se manca bine, altfel am fi dat faliment sau ne inchidea sanepidul. Acelasi turist, caruia probabil i-a fost recomandat hotelul sau restaurantul de un prieten, va incerca mereu sa se dea jignit: ce culoare naspa au peretii, cine v-a decorat, cata lipsa de talent, in camera mea e un miros chimic, eu am nasul foarte fin si simt. E dezinfectant de buda d-le si l-am aplicat acum 8 ore, chiar ca aveti un nas fin. Apoi comanda o supa usoara si spune ca-i fara gust si un muschi de vita in sos de piper verde pe care-l papa cu tot cu decoratiuni concluzionand ca avea gust de carpa uda dar i-a fost lehamite sa-l refuze. De baut ar bea o bere da-l doare gatul, s-ar putea sa fie calda? Sigur ca da. Evident ca Tuborgul e amar, Stela n-are spuma, Carlsbergul e naspa rau, dar din toate lasa numa un pic pe fund ca n-or fost ele chiar rele. Si daca i se face de un vin, oricum ala care-l ai tu nu e pe placul lui. Isi baga singur nasul in frigider si alege exact ala pe care i l-ai recomandat prima oara apoi se incrunta ca e rece (geniule, vinul alb se bea rece) si in final goleste sticla.

Acelasi om stilat scrumeaza in toate 4 scrumierele de pe masa de 8 la care s-a asezat singur si, uneori, chiar pe langa ele. Apoi incheie seara cu o vizita la pisoar... lunga...mult prea lunga...ceea ce te pune un pic pe ganduri. Nu cumva se iubeste cu gresia? Ba da, iubirea e surprinzatoare uneori... Si uite asa ajungi sa faci un lucru pe care nu-l credeai posibil: sa conduci un necunoscut beat in dormitor si ... sa-i urezi noapte buna. Si vise ciufute!!! Dar el, netrebnicul, se trezeste in miez de noapte, iese pe hol si, apucand un extinctor, improasca toti peretii cu zapada carbonica. Merry Christmas, fit-ar ma-ta beata!

Bazat pe intamplari adevarate din realitatea mea inconjuratoare!

Despre tachinare

Sa tachinezi pe cineva inseamna sa-l necajesti in gluma si fara rautate, sa-l contrariezi in lucruri marunte, in scop de amuzament. E una din activitatile mele preferate as putea zice, intrucat de obicei arunc mici intepaturi prietenilor atunci cand momentul o cere. E o chestie de fun, se practica in gasca, in cuplu, se cheama "a face biza de cineva". Evident nu poti tachina pe oricine. In mod clar nu poti face asta cu un necunoscut, tachinarea necesitand o anume obisnuinta de comportament intre doi indivizi, astfel incat "victima" sa priceapa usor jocul si sa nu se atace. Cu un necunoscut, acest lucru e aproape imposibil riscand ca o simpla gluma sa fie luata drept o jignire si de-aici incolo lucrurile se incurca.

Totusi, chiar in randul prietenilor sau cunostintelor obisnuite, e nevoie de multa cunoastere reciproca ca sa accepti zambind o tachinare adevarata. Tocmai de aceea cand tachinez pe cineva, dupa cele cateva secunde de seriozitate imi arborez imediat mutra aia sugubeata, fac cu ochiu si rostesc pe ton impaciuitor ca am glumit. E necesar, am observat, unii sunt sensibili la diverse "atacuri" mai ales daca nu sunt obisnuiti cu felul meu de a fi. Femeile, in general, fac pe suparatele si tre' sa le explici c-a fost doar o gluma, ceva spus doar de amorul artei. Cu barbatii e mai lejer, fie se amuza la randul lor fie iti transmit ceva de luat in gura si apoi trec mai departe. Simplu.

Problema e cand si tu iti primesti doza de intepaturi fara sa te astepti. Primesc destule de la amici, se poarta alea cu "Richie se face ca lucreaza" sau "pe tine nu te-am sunat ca stiam ca lucri", si nu ma afecteaza deloc. E chiar amuzant. Uneori insa primesc si "lovituri" pe neasteptate, nu le pot clasifica si ma atac prosteste. Mai ales cand vin de la persoane cu antecedente in discutii extra-serioase, nu sesizez schimbarea de registru sau trecerea in derizoriu si primesc replica cu efectul unei palme. In lipsa unui cadru explicativ din care eu sa simt caracterul inofensiv al "loviturii", cum ar fi abordarea unui zambet sau o privire nevinovata in loc de mina serioasa si cu aer de repros, reactionez ca un caine batut si ma bosumflu. Stiu, pare stupid ca eu, un practicant al acestei "arte", am nevoie de atata claritate, dar e perfect de inteles daca acceptam ca obisnuinta de care vorbeam mai sus nu se castiga in cateva luni ci necesita ani de practica. Apoi, la fel cum eu am grija sa nu jignesc gratuit, atasand tachinarii marcaje destul de evidente pentru a semnaliza ca glumesc, chiar daca le dezvalui treptat testand rabdarea "victimei", nu mi se pare nerezonabil sa astept tratament asemanator. Ma intepati in gluma, asigurati-va ca folositi partea neascutita a lamei si nu piscaliti zgarieturile deja existente, ca sa zic asa. Iar daca o faceti puneti un zambet macar. Chiar si pe mess functioneaza, unde jumatate din sensul unei conversatii se pierde.

Ps: videoclipul sirbului nu este deloc tachinare :p

22 aprilie 2009

Cumpar brand de tara

ofer 2.000.000 de ... solutii. Tanti Udrea, ministresa turismului romanesc liciteaza brandul de tara printre firme straine sa ne faca astia slogan de sa moara strainii de pofta si sa purceada cu mana intinsa spre minunile patriei noastre. Nu vad nici un impediment in a ma simti indreptatit sa ofer solutii de criza unei industrii in floare (de mucigai).
Putem:

- sa ne folosim de faptul ca suntem tara cu cea mai mare densitate de manelisti. Se stie ca europenii se distreza de minune pe muzica romaneasca, in Germania si Italia existand chiar discoteci cu specific, iar vizitatorii nostri straini pleaca de aici cu discuri piratate. Am putea deci organiza un Mare Festival de vreo 2 saptamani cu mici, bere si manele undeva intr-o mahala, gen Romexpo.

- lansa oferte de safari inedite prin bogata fauna de cocalari si pizipoance cu precizarea ca la noi animalul se afla in jeep iar vizitatorul se chinuie sa-l observe prin sticla fumurie.

- prezenta drept tara in care ursii traiesc pe langa casa omului si-ti mananca din palma; cine nu si-ar dori sa testeze blandetea ursului carpatin la marginea Brasovului.

- organiza competitii misterioase cu titlul de Cautarea zimbrului necunocut sau Ghiceste capra neagra care sa atraga participanti de genul celor din emisiunile-concurs Survivor.

- realiza un serial TV pentru Discovery in care se prezinta metode de extreme survival in caz de alunecare de pamant, viitura sau inundatie vesnica. In felul asta s-ar crea o imagine disaster friendly care ar atrage o gramada de excentrici cu multi bani si pofta de moarte.

- infiinta Academia Nationala de Stiinte Sexuale in care sa fie pregatite temeinic viitoarele traseiste. Pregatirea lor de specialitate ar spori prestigiul acestor fete permitandu-le sa creasca pretul si sa aduca bani in tara. Coroborata cu o legalizare a curvasariei pe plan local aceasta ar duce chiar la o stimulare a initiativei private in domeniul "felinarului rosu" si ar umfla bugetul de stat chiar mai mult decat taxa pe poluare. Daca un viciu nu se poate elimina, taxeaza-l.

- distruge mitul lui Dracula si promova Romania ca tara a varcolacilor. Clip promotional cu presedintele in exercitiu rupand camasa de pe el si transfomandu-se in creatura fioroasa care sare la grumazul marilor corupti. O tara noua in care fiarele noptii vegheaza la bunastarea cetateanului.

- lauda drept tara cu cele mai multe carute pe cap de locuitor. Turistul ar putea pleca chiar cu cate un atelaj drept suvenir dupa ce a fost indoctrinat ca cel mai bine te bucuri de peisaj de sub coviltir.
Ma opresc aici chiar daca nu cred ca s-au epuizat solutiile, insa tre' sa dorm nitel.

21 aprilie 2009

Marsul de primavara


Acum jumatate de an a inceput o campanie pentru sensibilizarea populatiei fata de biciclete si incurajarea pedalatului intr-un oras asfixiat de masini. Purta numele de Verde pentru Biciclete, slogan care a prins foarte bine. La prima Numaratoare, in octombrie, s-au adunat aproape 700 de biciclisti, de 3 ori mai multi decat sperau organizatorii, Fundatia Bega si partenerii lor. Efortul lor s-a materializat intr-o voce care striga la unison "vrem piste de biciclete"! Am primit cateva, nu destule, dar avem promisiuni ca peste tot unde se vor renova bulevardele se va avea in vedere si includerea unor asemenea piste.
Verde pentru Biciclete nu sta pe loc ci se pregateste pentru inca o iesire in strada. Se simte nevoia unei a doua numaratori a biciclistilor, o "noua chemare la arme" ca sa zic asa, cu toate ca miscarea nu are nimic razboinic in ea, luptand doar impotriva sedentarismului si a poluarii. Actiunea de primavara va avea loc sambata, 25 aprilie, de la ora 10:30, cand ne vom aduna in Circumvalatiunii la Timco. Se asteapta sa raspunda la apel peste 1000 de ciclisti, urmand ca sa pedalam in grup pe bulevardele Timisoarei. Ni se vor alatura si personalitati din cultura locala sau din administratie, sper. Macar atata dovada de implicare sa fie. Eu chiar cred ca o mare de biciclisti pot reprezenta un puternic exemplu si pot determina macar o mica parte din oameni sa mai renunte la masina pentru deplasarile scurte pana la piata sau la servici. Nu vom salva planeta cu asta, ideea e sa ne salvam pe noi de stresul zilnic cu traficul aglomerat, sa iesim din letargie si sa ne bagam picioarele la propriu in astenia de primavara. Ca o paranteza, vreau sa precizez ca am profitat de zilele astea de repaus citadin pentru a ma plimba cu bitza in a doua zi de pasti printr-o Timisoara aproape linistita. Chiar poti descoperi peace and tranquility cand te misti pe malul Begai de la o terasa la alta :).