Via Gramo.
Pagini
30 mai 2008
Big Buck Bunny
Via Gramo.
Bad planning
- TIFF - festivalul de film de la Cluj era o chestie pe care mi-am propus sa o fac de anul trecut. Incepe azi si nu pot decat sa astept intoarcerea unui prieten ca sa aflu cum a fost. Clujul ramane insa o destinatie spre care vreau neaparat sa pornesc anul asta.
- SdC nr 14 - am lipsit la nr 13, nu fac prezenta nici la 14, intrucat are loc in duminica votarii.
- Votarea. 1 Iunie ma va gasi intr-un sat din judet, cu un nume imposibil, facand sondaje exit-poll. Oh what a joy!
- Masa Critica. Fiind ultima zi de vineri a lunii are loc traditionala plimbare fara motoare. Incerc macar la asta sa ajung. Ar fi prima pe anul asta.
29 mai 2008
Superioritatea femeilor - mit sau realitate?
Ar mai fi de zis ca superioritatea covarsitoare a femeilor rezida in abilitatea lor uimitoare de a ramane misterioase si enigmatice pana la sfarsit facand inutila orice incercare de descifrare a mintii lor intortocheate de catre noi. Asta in vreme ce profunzimea analizei lor e egalata doar de naturaletea cu care ne indruga verzi si uscate sau de nepasarea cu care ne trimit la plimbare.
Dar...ne luam si noi revansa!
In incheiere, ca sa imi exprim opinia fara vreun echivoc, va intreb pe toti, oare de ce barbatii nu-si pun intrebarea de ce sunt ei superiori femeilor? Hai ca sunt un pic misogin :p Uite in semn de impacare va amintesc ca motivele superioritatii lor sunt aceleasi motive pentru care le iubim, vorba lui Cartarescu, pentru ca merg pe strada drepte, cu capul sus, cu umerii trasi inapoi, si nu raspund privirii tale cand le fixezi ca un maniac.
28 mai 2008
Control

Filmul vizionat aseara se bazeaza pe cartea autobiografica a sotiei sale si mi s-a parut deosebit mai ales prin performanta actorilor. Sam Riley, interpretul lui Ian, desi debutant pe marele ecran, este extraordinar. O copie fidela a solistului de la look-ul astenic pana la stilul de cantat (piesele din film sunt cantate chiar de actori) si dansul ciudat al lui Ian care semana cu o criza de epilepsie. Pentru fanii JD Control e un must see iar pentru ceilalti o poveste ce merita cunoscuta.
27 mai 2008
Leapsa cu muzica de film
Original Score
1. In the mood for love - yumeji' s theme
2. Requiem For a Dream - Eternal Light
3. The Last Of The Mohicans - Main Theme
4. Twin Peaks - Main Theme (Angelo Badalamenti)
5. A Fistful of Dollars - Dollars (Ennio Morricone).
Soundtracks
1. Googoo Dolls - Iris (City of Angels)
2. Mick Jagger and Dave Stewart - Blind Leading The Blind (Alfie)
3. U2 - The First Time (Million Dollars Hotel)
4. Dead Can Dance - Host of the Seraphim (Baraka, Vexille, The Mist)
5. The Pogues - Love you 'till the end (Ps. I Love You)
Astea au fost. Leapsa merge la Aikisan si Dora
26 mai 2008
Inca un Palmier

Restul premiilor de la cea de 61-a editie a Festivalului de la Cannes nu ne afecteaza prea tare dar o sa le amintesc aici in treacat. Sau le puteti citi aici.
Palmierul cel Mare l-a luat ENTRE LES MURS de Laurent Cante.
Marele Premiu (nu inteleg de ce ii zice asa, probabil ca e o consolare pt locul doi) GOMORRA de Matteo Garrone.
Cel mai bun actor - Benicio del Toro, pentru rolul lui Che Guevarra din pelicula CHE de Steven Soderbergh. Asta trebuie vazut neaparat :)
No 6

Echipa a jucat in 10 astazi, deci fara portar, post acoperit insa cu succes de Dora, ulterior de Bloodie, fetele stand pe rand in capul mesei si respingand cu brio toate mingile lansate de baieti. Pe banda dreapta alerga Ovi si cu mine, cot la cot si fredonand impreuna o melodie pana sa ne tempereze Răzvan, suparat ca nu mai vedea mingea. Pe banda stanga Nuzzu o dribla cu succes pe Cami, angajandu-l pe Dan, de ce nu stiu, cand Cristi era mult mai bine plasat si putea inscrie. Pe la jumatatea meciului Dora a iesit din joc amintindu-si ca are de terminat o lucrare de licenta si nevrand sa-si iroseasca inspiratia intr-o partida fara miza. A sosit insa Adi si, cum era deja incalzit, a preluat postul liber si halba plina. Cam asta a fost istoria unei confruntari marcate de nenumarate absente si lipsita de suportul publicului spectator. Legatura in studio.
Am preluat legatura si imi multumesc pt. relatarea extrem de succinta a intalnirii de ieri. Sper draga Cami ca acum voi scapa de comparatia cu dl Usca si voi ramane doar cu cea de emo in disguise (10x Anca :p). Ce-si face omu cu banneru lui...
Ar mai fi de spus si trebuie mentionat ca fetele, de la inceput in minoritate, nu au facut fata nivelului ridicat de misoginism si porcosenie (mai ales pe final) al discutiilor barbatoase purtate de reprezentatntii sexului tare (nu lung si nici gros, asa ca aruncati odata liniarele alea). Dupa Dora, plecata din timp ;)), ne-a parasit si Bloodie, avand de gand sa-si faca siesta in liniste dupa salata ce-o mancase nu sa asculte picanteriile noastre. Ultima blogerita, Cami, desi a rezistat cu stoicism elucubratiilor noastre (elucubratie = combinaţie haotică de elemente absurde, DEX) la un moment dat mi-a tras mie o palma iar lui Ovi o geanta in cap si a dat sa plece bodoganind in sinea ei: "- N-ai cu cine dom-le. Niste tarani! " Am reusit s-o intoarcem comandand un metru de tequilla. Femeile astea...tre sa stii cum sa le iei...ca altfel...
Ma opresc aici cu povestea asta ca n-am de gand sa scriu o carte. Poate la no 7. Pana atunci ... scrieti bine!
23 mai 2008
RHCP took a break
Idei bune sau rele?
La idei bune primeaza roata. Eu ca biciclist ma bucur ca am doua si-i voi fi intotdeauna indatorat stramosului care a luat din pila colturile patratului. Totusi printre votanti nu s-a gandit nimeni sa spuna: "Respect celui care a facut primul foc. Mare om, mare caracter!" Au sarit direct la internet. Mare idee, nu zic nu, dar pana sa te conectezi la retea trebuie mai intai sa bagi un calculator in priza. Doua idei sclipitoare. Prima ne-a usurat munca infinit de mult, a doua ne-a adus energia la botu calului, cum se spune in popor. Mai astept alte idei, bune sau proaste, de la voi.
22 mai 2008
Balcanism multicultural
Filmul de aseara, Lost and Found, era de fapt o colectie de scurt-metraje, sase la numar, provenind din Romania, Bulgaria, Ungaria, Serbia, Bosnia-Hertegovina si Estonia. Fiind Anul Dialogului Intercultural, evident ca accentul s-a pus pe multiculturalism si pe diversitatea etnica ce ne-o ofera spatiul asta balcano-carpatin.
In primul short, Ritualul (The Ritual), esti invitat la nunta bulgareasca. Masa intinsa in curte, covoarele noi scoase la vedere, vinul si bucatele pe masa, lautari - 2 orchestre, una mai tare ca alta, soacra mare danseaza cu flori in mana, socrul mare invartind un cocos deasupra capului, joc si voie buna, batranii asistand impasibili la tot circul, visand probabil la vremurile cand inca se mai puteau ridica de pe scaun fara ajutor. Totul in cinstea mirilor care nu sunt prezenti. Pentru ca dragul mamii, Georgy, si-a gasit o nevasta frantuzoaica cu care si-a unit destinul pe buza cascadei Niagara. Sa fie fericiti!
Al doilea film, Curcanii nu zboara (Turkey Girl), e opera lui Cristi Mungiu si transpira romanism prin toti porii. Tatiana e o fata tanara si naiva ce traieste cu tatal ei undeva in varful muntelui, in zona Bistritei. Scopul ei in viata e sa-l invete pe curcanul ei drag tot felul de ghidusii, sa distinga patratul de cerc, sa zboare etc. Doar ca, in momentul in care maica-sa bolnava la Bucuresti, are nevoie de o noua operatie, tatal decide s-o trimita singura la capitala cu ploconu pt doctor. "- Dar eu n-am mai fost la Bucuresti, zice fata. - Pai ce io am fost? Intrebi si tu! ii raspunde tatal ofticat." Si pleaca fata cu lapte, oua, vin si ceva dolari plus curcanul in caz ca nu e destul (!). La capitala o ajuta un vechi prieten, militar, care ii explica cum se da dreptu' la portar, la asistenta, la doctor etc. "Tine minte, suta-n dreapta, cincizeci in stanga. Si la doctor ii bagi in plic! Iar de curcan ma ocup eu. Il iei dimineata!" Poate fi povestea oricui, nu-i asa? A fiecaruia si a tuturor in acelasi timp.
Al treilea scurt, Birthday, mai documentaristic, are drept subiect viata a doua pustoaice nascute in acceasi zi in orasul Mostar (Bosnia-Hertegovina) al carui unic pod fusese distrus in '93 in timpul razboiului, rupand zona de vest de cea de est. Desi stau in zone diferite si au nationalitati si religii diferite, fetele au vieti foarte asemanatoare (canta, danseaza, viseaza sa fie ca Jennifer Lopez) iar atunci cand podul reparat se deschide, evenimentul constituie un prilej de a se intalni si a-si sarbatori ziua de nastere impreuna.
Short-ul unguresc, Short Lasting Silence, e creepy rau de tot: sinucigasi, relatii incestuoase la capataiul mamei decedate, bufnite, caini si multa ploaie. Insa mi-a placut :))
Al cincilea, Fabuloasa Vera (Fabulouse Vera) e o comedie cu happy end venita de la vecinii nostri sarbi. Vera e o fosta stewardesa, actualmente controlor de bilete intr-un tramvai, care se confrunta intr-o zi fierbinte de vara cu un sac de probleme. E pe cale sa intarzie la croitor ca sa-si ia rochia pentru aniversarea "a o suta de ani de la absolvire", unchiul e amnezic si n-are cu cine sa-l lase asa ca-l plimba cu tramvaiul, fiica vrea sa fuga in lume cu un cubanez cunoscut de 3 zile, vatmanul e un sictirit, mai pierde si banii de pe bileltele vandute iar in momentul in care preia conducerea tramvaiului ca sa ajunga mai repede, ramane fara frane. Finalul e fabulos, eroina intalnidu-si sortitul in persoana unui politai vaduv care face goblenuri in timp liber :)).
Ultimul short era o animatie din Estonia, Gene+Ratio, pe care insa nu l-am mai vazut grabindu-ma sa ajung la concertul Byron din Bunker.
20 mai 2008
22 de petale

Când te-am văzut zâmbind întâia oară,
În ochi te-am privit - o petală îţi zboară.
Erai ca o floare aprinsă de soare,
Te-am atins. Acum alta-ţi pluteşte spre zare.
A treia petală mi-ai dat-o voit.
Ai pus-o la buze, apoi mi-ai şoptit:
- Te-ncumeţi? - Desigur, am zis
Cu încrederea oarbă ce-o ai doar in vis.
A patra s-a dus când mergeam noi de mână
Sub bolte ascunse de raze de lună.
Şiret te-am împins într-un mic ascunziş
Şi te-am atacat sărutand cam pieziş.
La restaurant când am mers prima dată
O petală a ramas lângă nota de plată.
Iar la film când ne-am dus, şefa de sală,
În loc de bilet ţi-a smuls o petală.
Petale am găsit - cinci într-o mână.
Păreai fericită, şi chiar îmi zâmbeai,
Dar eu stiam că doar 11 mai ai.
Tu, floare de soare trăiai clipe grele.
Deşi refuzam să mai iau vreo petală
Pe zi ce trecea tu erai tot mai goală.
Din douăjdouă de raze de soare,
Galben-aprinse petale de floare,
Mai stă pe tulpina subţire si dreaptă
Una stingheră, nici vie, nici moartă.
Azi dimineaţă, în zori, m-am trezit
Şi-o adiere de toamn-am simţit.
Am vrut să te-ating pentru ultimă oară
Dar tu ai zburat pe fereastră, afară.
Cu inima ghem şi mintea fărâmă,
În suflet cu spini - ce floare nebună! -
Şi-n buzunar c-o petală de lună...
Floare rară, te aştept la primăvară!
19 mai 2008
Cehia si Slovacia in imagini
18 mai 2008
Festivalul Filmului European 2008

Programul:
Miercuri, 21mai
19:00 - Deschiderea Festivalului. Proiectia filmului Lost and Found - colectie de sase scurt metraje intre care si "Curcanii nu zboara", a lui Cristian Mungiu.
Joi, 22 mai
17:00 - Ghetto (2006), Lituania;
19:30 - La vida perra de Juanita Narboni (2005), Spania;
21:30 - Mio fratello è figlio unico (2007), Italia;
Vineri, 23 mai
17:00 - And along come tourists (2007), Germania;
18:45 - La graine et le mulet (2007), Franta;
21:30 - Short Circuits (2007), Slovenia.
17 mai 2008
Cu ochii pe Emo

Copii sau tineri cu probleme au existat si vor exista tot timpul. La fel si sinucideri aparent inexplicabile. Dar chiar toti asculta My Chemical Romance si Fall Out Boy(care imi plac de altfel) sau cine stie ce trupe asemanatoare? Sau e doar o facatura mediatica. "A sarit unu in cap. Era emo. Nu s-a putut face nimic." As vrea sa aud si eu la stiri ceva de genu: "S-a aruncat un fraier de pe pod si ultimele sale cuvinte au fost 'Sa moara toti dusmanii mei!"
Yahoo.ro

Sursa: ZiarulFinanciar
15 mai 2008
Sa vizitam Egiptul
Sursa: Agenda, TimisoaraAzi.
Later edit: De doua zile tot incerc sa vizitez Egiptul asta, dar soarta imi joaca feste. Ieri am ajuns la intrare si, surpriza, Muzeul se inchisese din cauza unei pene de curent. Buuun. Azi m-am prezentat din nou si teapa. Muzeul s-a inchis la patru(!). Cand ma gandesc ca m-am sculat de la opt si am pierdut vremea pe acasa. Maine sunt la lucru. Mai ramane duminica, dar parca vad ....
14 mai 2008
A cazut din nou cortina

13 mai 2008
Trei piese ... (g)rele vol 7
1. Audio Bullys - I'm In Love. Niste britanici ce canta muzica electronica de cativa ani. Piesa e mai veche dar eu acum am dat peste ea si nu ma mai satur. Are si un video misto.
2. D.Kay & Epsilon - Platinum (Comatron VIP). Drum & base ce-ti face sangele sa clocoteasca. De ascultat in mp3 cand mergi pe strada. E o senzatie super tare.
3. REM - Supernatural Superserious. Cred ca e cea mai faina piesa de pe ultimul album al baietilor, Accelerate, aparut recent.
12 mai 2008
Tres Courts - Scurte si bune
Selectia internationala a cuprins 51 de scurt-metraje impartite in 3 calupuri de cate 17, dupa fiecare proiectie avand la dispozitie 2 min in care sa votezi pe un fluturas filmul care ti-a placut mai tare. Voturile se centralizau urmand sa fie acordat in zilele urmatoare un Premiu al Publicului. Dintre filme am remarcat in mod deosebit:
This is not a movie - despre cum e sa faci figuratie fara sa fii constient de asta;
The Job - o parodie satirica la adresa bataliei din domeniul corporatist. I-am dat votul meu.
Oktapodi - animatie delicios de amuzanta cu doua caracatite indragostite;
Cat man do - mic desen animat care mi-a amintit de ce nu suport pisicile;
Post-it - un scurt dramatic despre o tanara care nu poate trece peste o despartire;
Une histoire louche - clip in care un cuplu format dintr-un evreu si o ne-evreica primeste o lectie din partea bunicului evreu venit in vizita. Votat!
John and Karen - animatie super despre un cuplu - el urs polar, ea pinguin - care trece printr-o perioada dificila :))
Butterfly - realizare tehnica deosebita ce probabil o vom vedea intr-o reclama.
Le Cafe - un fel de oda animata inchinata cafelei care nu se sfarseste cu bine insa :p. Am votat-o!
Mai jos puteti urmari The Job, castigatorul Marelui Premiu.
si Cat man do, cea mai buna animatie :D
A fost proiectata si o selectie nationala de scurt-metraje, insa nu am putut sa raman la vizionare asa ca nu am nici o parere. Sper insa ca a fost mai reusita decat anul trecut. Dintre short-urile anuntate erau si cele doua clipuri Budai Beer, pe care cred ca le cunoasteti.
In incheiere pot spune ca mi-a placut aceasta a doua editie Tres Courts din Romania si ca le multumesc organizatorilor, Centrul Cultural Francez, pentru tot ce fac ca sa ne "culturalizeze".
11 mai 2008
Mi s-a rupt
Asa ca, d-le Tuca, stim si noi ca internetul are haznaua lui, plina cu blogguri tampite, saituri cretine, retele de cocalarizare, etc. Nu stiam insa ca sunteti in stare sa va coborati de pe antena pe care v-ati cocotat pana in cloaca internetului si sa va inmuiati degetul in ea ca sa aratati ca e mizerie. Noi o stim mai bine ca dumneata. De ce nu ne aratati mizeria din haznaua unde se foloseste hartie? V-am fi cu totii recunoscatori. Asa, ca de la un servitor al globalizarii la altul.
Alte pareri: Comanescu, Alex Brie, Gramo si Scaevola.
09 mai 2008
Tres Courts 2008

Fish Attack
Not so small talk - castigatorul Marelui Premiu
08 mai 2008
Alege-ti stapanul
via Puisorul Cufurit.
07 mai 2008
Wallpapers III
Schimb de Carti TM09

P.S. Te Iubesc
E doar un mic rezumat al filmului pe care l-am vazut asta seara. Nu inseamna nimic pentru voi, dar eu am realizat ca uneori viata e prea scurta pentru a o irosi cu ganduri meschine, frustrari inutile sau tot felul de regrete si oftate. Just live ... in puii mei!
P.S: filmul mi-a confirmat ce banuiam de mult, anume ca femeile habar n-au ce vor; asa ca al naibii sa fiu daca mai intreb pe vreuna ce vrea ea. Nu inseamna ca nu ma intereseaza, ci ca daca vrea ceva, sa faca bine sa spuna. :D
05 mai 2008
Filme cubaneze

5 mai - Adorables Mentiras , 1992
6 mai - Lista de espera , 2000
8 mai - Barrio Cuba , 2005
9 mai - La edad de la peseta , 2006
Filmele incep la ora 18, au subtitrare in romana iar intrarea este libera. Popcornul vi-l faceti singuri :). See u there!
02 mai 2008
Praga - a good city for walking

Impreuna cu 6 amici am plecat pe la 7 dimineata imbarcati in 2 masini cuprinsi de nerabdarea de a ajunge cat mai repede la destinatie. Am parasit tara pe la Cenad experimentand beneficiile aderarii la UE cand vamesii nici nu s-au sinchisit sa se uite in masini. De acolo drum intins prin campurile galbene de rapita din Ungaria, trecand pe langa Budapesta (din pacate) si ajungand in final la prima destinatie din itinerarul nostru turistic, Bratislava, capitala Slovaciei. GPS-ul chiar ne-a fost de folos conducandu-ne pana la hostel, e drept ca in prealabil ne-am invartit in jurul lui intrucat nu nimerisem strada din prima. Downtown Backpackers Hostel era situat in centrul orasului la vreo 500 de metri de Castelul Bratislava si zona istorica, care e mult mai saraca decat Praga, insa foarte curata si linistita. Era sambata, vreme buna si chef de umblatura asa ca dupa ce ne-am cazat am iesit sa dam o raita. Castelul era pe o colina, si desi nu era deschis pt public, parcul care il inconjoara oferea o priveliste extraordinara asupra Dunarii si a intregului oras.

A doua zi dupa ce ne-am baut cafeaua pe o terasa micuta am plecat spre Praga. Inainte insa am facut un popas la 20 de km de Brno ca sa vizitam castelul Pernstejn cocotat pe un deal si inconjurat de paduri. Din Bratislava pana in Praga sunt 330 de km pe care i-am facut repede pe autostrada. Pe la sase am ajuns in Praga si dupa ce ne-am incurcat in stiinta GPS-ului am decis sa ne bazam pe instinct si harta si sa cautam pe jos hostelul. Orasul Vechi unde se afla acesta e brazdat numai de stradute inghesuite ce par pietonale, dar nu sunt asa. Poti intra cu masina pana in miezul lui, asta daca nu te intepenesti intr-o ulita, doar ca locuri de parcare sunt greu de gasit si te ard la buzunare. Prague Square Hostel era intr-o cladire istorica de 5 nivele, unde jos gaseai o pizzerie italiana, un restaurant chinezesc, un club si un magazin de suveniruri. Aceleasi lucruri le gaseai insa si in cladirile alaturate, din cand in cand amestecate cu o banca sau o bijuterie.

Eram in buricul targului cum se zice. In 30 de secunde eram in Piata Orasului Vechi, un loc superb incadrat de Primaria Veche cu turnul si ceasul astronomic, Biserica Maicii Domnului dinaintea Bunei Vestiri, Palatul Kinsky si Biserica Sfantul Nicolae. La inceput am fost socat de puhoiul turistic care curgea in toate directiile. O gramada de lume, peste tot restaurante , terase, ghizi turistici, nu stiai incotro sa apuci sau la ce sa te uiti mai intai. In consecinta ne-am retras in hostel sa ne reorganizam. Fata de Bratislava aici conditiile de cazare erau lux. Chiar daca eram 8 in camera (noi 7 plus un pusti din Slovenia) era o curatenie exemplara. Aveam o baie cu dus in camera plus doua toalete si 3 dusuri pe hol la care aveau acces turisti din inca 3 camere. Stateam la etajul patru dar aveam lift caruia singurul lucru ce il putem reprosa era ca vorbea in spaniola si pufneam in ras ori de cate ori auzeam "planta cuatros". Receptionerii erau niste tipi super ok, vorbeau engleza, foarte amabili, ne-au oferit toate informatiile necesare si erau prezenti 24 de ore. Dimineata aveam mic dejun format dintr-un sandvish, cereale cu lapte, cafea, ceai sau suc natural. Totul intr-o bucatarie utilata cu tot ce vrei, chiar si plita si cratite si cuptor cu microunde si mai stiu eu ce astfel ca puteai sa te simti ca si acasa platind doar 14 euro pe noapte.
Praga e imensa iar cele aproape 4 zile petrecute in ea nu mi-au ajuns nici macar pentru centrul ei. Acesta e un oras in sinea lui si aproape ca am uitat ca mai exista o Praga si in afara centrului. Cartierele sale centrale le-am batut insa la pas marunt cu harta in mana de dimineata pana seara ajungand sa ma simt ca acasa. Noi locuiam in Orasul Vechi, o suprafata de doua ori cat centrul Timisoarei (P-ta Operei plus Libertatii plus Unirii si inca ceva) o zona istorica forfotind de turisti. La nord era Cartierul Evreiesc, la fel de mare ca Orasul Vechi cu vreo 6 sinagogi, un cimitir evreiesc si Filarmonica iar la sud se afla Orasul Nou, cat primele doua la un loc, loc dedicat in special shopingului, plin de banci si magazine, restaurante si muzee. La vest, peste raul Vltava, pe care e indicat sa-l traversezi pe podul Carol (construit in 1357) si decorat cu statui de sfinti, se afla Cartierul Mic, in fapt tot atat de mare ca si Orasul Nou. Jumate din el o constituie insa Parcul Petri, o colina inalta de 300 de metri pe care urci cu funicularul (un mic trenulet) si care iti ofera o priveliste superba asupra intregului oras.

Deci, am vazut:
- Piata Orasului Vechi, cu memorialul lui Jan Hus in mijloc, terase pe margine si trasuri care asteapta sa te duca la plimbare. In mijloc e inscriptionat Meridianul 0 Praga.
- Biserica Maicii Domnului, de afara arata impresionant, arhitectura turnuletelor te duce cu gandul la Disneyworld. S-or fi inspirat din ea americanii.
- Primaria Veche si Turnul cu Ceas, care bate la ora fixa si ofera un spectacol de multi asteptat. Se deschid niste usite si se perinda figurile celor 12 apostoli prin ele.
- Biserica Sf Iosif, intrarea era libera, multe decoratiuni, tablouri, picturi murale, o imensa orga si mana mumificata a unui hot atarnand de un lant :p.
- Podul Karol, accesibil doar pietonilor si decorat de vreo 30 de statui de sfinti, pe el salasluiau vanzatori de suveniruri, portretisti, muzicanti ambulanti. Capetele de pod era doua turnuri inalte, in care se putea urca contra cost.
- Manastirea Strahov, veche de 800 de ani, am intrat doar in curte pt ca mai departe era taxa de intrare.
- Colina Petri pe care am urcat cu trenuletul si in parcul careia am zabovit cateva ore bune. Are un turn de observatie in varf sub forma turnului Eiffel din Paris doar ca la scara redusa (60 m).
- Castelul din Praga in care nu am intrat pt ca era o coada de cateva sute de oameni. Insa are o curte frumoasa ;)). Catedrala Sfantul Vitus e in curte si e de-a dreptul imensa. Are peste 600 de ani si era in proces de restaurare. Nici in ea nu am intrat ca era o coada luuungaa si a inceput sa ploua :(.
- Vechea Sinagoga Noua o cladire gotica veche de 800 de ani. Am fi intrat in ea dar aici era pe "pachete": sase sinagogi plus cimitirul la oferta, numai 300 de coroane!! Adica vreo 12 euro. Na mersi, dar omul mai tre sa si manance...
- Muzeul Instrumentelor de Tortura. Foarte interesant si iti lasa un sentiment neplacut. Intrarea era vreo 10 lei.

- Muzeul National. O cladire imensa in stil neorenascentist in care se adaposteau o colectie de pietre (m-am saturat de ele), una de oase si cioburi, o expozitie de dinozauri (schelete complete de tyranozaurus si gigantozaurus) apoi zoologie, paleontologie etc. 15 lei intrarea.
- Sex Machine Museum, chiar langa hostel, cred ca era interesant dar intrarea de 10 euro era prea mult.
- Muzeul Comunismului, cred ca era interesant dar la 25 de lei intrarea numai un amic s-a riscat sa intre.
- Teatrul National si Filarmonica(Rudolfinium), cladiri monumentale pe le-am admirat din apropiere, dar cred ca merita sa vezi un spectacol acolo. Ghidurile aratau niste sali somptuoase numai cu catifele si brizbrizuri.
- Piata Veceslav, de forma dreptunghiulara si lunga de vreo 800 de m cu o gramada de magazine si restaurante de ambele parti.
- Piata Karol, in fapt un mare parc incadrat de doua artere de circulatie. Ar mai fi fost multe de vazut dar timpul si banii dicteaza programul. Poate data viitoare.
Sa va zic acum de mancare. In Praga se poate manca si scump(!) dar si ieftin. In ambele cazuri insa se manca bine. Cand spun ieftineala insa nu ma refer la cantina studenteasca ci la preturi asemanatoare cu un restaurant ok de acasa. Totusi, eram in centrul Pragai. Un lucru foarte bun mi s-a parut afisarea preturilor la intrarea in local. Te scutea de situatia ca la citirea meniului sa-ti pice falca in fata chelnerului. Am gasit cateva localuri dragute cu mancare super astfel ca puteai manca pe saturate de 25-30 de lei (inclusiv bautura). Gulas, pizza, paste, fripturi diverse cam asta a fost meniul. Alte locuri de mancat erau diversele fastfood-uri cu gyros si falafel la vreo 10 lei sau micile gherete care vindeau carnati si crenwusti prajiti chiar si in centru. Cum tot am pomenit de bautura tre sa va spun ca cehii au o bere excelenta: Pilsner, Krusovice, Velkopopoviky, Staropranem etc sunt marci de exceptie. Nu mai zic ca erau cu 12% alc. Probabil ca de la ele m-am si procopsit cu o durere crancena de gat intr-o dimineata, motiv pentru care a trebuit sa fac o cura cu absint in seara urmatoare :)) Apropo, un shot de absint e mai ieftin ca unul de tequilla buna. Asa ca m-am intors cu o sticla. Aici are un pret prohibitiv, ce naiba. Iar acolo era patria lui. Absintul si cristalele de Boemia - marci cehesti!
Na ca am obosit sa tot scriu atat asa ca incerc sa inchei. Deci ca sa rezum:
Bune:
- oras super, o gramada de locuri de vizitat sau de evadat
- oameni de treaba, amabili, civilizati si cunoscatori de limbi straine (cat sa te intelegi cu ei)
- bere buna si mancarea la fel
- curatenie pe strazi
- pana si cersetorii erau civilizati si nu te agasau cu cerseala lor.
- nici un caine comunitar
- preturi mici la haine de calitate care in Romania ne sunt inaccesibile (colegul nostru de camera, Yuri, a ramas mut cand a auzit ca mergem la shoping. "In Praga?" a fost reactia lui. Ce stie el...)
- circulatia era foarte civilizata, nu prea am vazut aglomeratie.
Mai putin bune:
- locuri de parcare greu de gasit, fiind nevoit uneori sa conduci si 2 ore in cautarea unuia pe care inevitabil il si platesti.
- forfota de pe strazi poate deveni deranjanta daca nu te obisnuiesti cu ea. Dupa 12 insa totul e linistit si pustiu.
- piatra cubica :)) foarte faina ca aspect, foarte deranjanta pt mers pe jos.
- faptul ca daca vrei sa vezi trebuie sa platesti :D
Gata si relatarea mea, subiectiva ce-i drept, dar e singura pusa la dispozitie intrucat ceilalti sase calatori nu sunt blogeri. Deocamdata ;)).
Vor mai aparea si alte poze pe masura ce le adun si incarc.