Cu vreo doua zile inainte de Plai, eram ofticat pe canalul meteo al telefonului: 'iar ploua la Plai; tocma' acum cand facem si noi ceva activitati pe-acolo'. Intamplarea a facut insa ca ploaia a venit abia asnoapte spre dimineata, asa ca cele 3 zile de festival au fost mai mult sau mai putin uscate (bine, in prima din ele s-au varsat cateva beri pe mine, dar asa-mi trebe daca fac abstinenta in zi de odihna). Altfel, cu exceptia unei temperaturi scazute care ne-a racit bauturile sambata noaptea, factori perturbatori n-au prea fost.
Rolul asumat de proiectionist in Casa Filmelor m-a pus insa in situatia de a nu mai putea aprecia relaxat si fara griji restul festivalului ca in alti ani. In schimb am avut satisfactia de a sta intr-o masa fidela de cinefili cu care am urmarit scurt-metraje de la Timishort, Romania Film Promotion sau Atelier 1, plus filme de la Arhiva Nationala de Film sau Centrul Cultural German. In pauzele luate pentru concerte si alte activitati (depinde din ce punct de vedere privesti) am reusit doar sa-i vad live pe headlineri, adica Patrice, Fatoumata Diawara si Aziza Moustafa Zadeh.
Vineri seara a fost nebunie la Patrice. Pentru prima oara o zi de Plai a fost soldout, organizatorii terminand biletele pana la concert si vanzand si o parte din abonamentele pe tot festivalul. Numarul mare de oameni (vreo 5000) a facut ca locul sa para intr-adevar neincapator iar orice tentativa de hidratare sa fie insotita de proteste la adresa cozilor imense formate la cele 4 birturi ad-hoc. In alte conditii ele ar fi fost indeajuns... acum s-au dovedit nascatoare de frustrari.
Anyway, Patrice a fost tare. Omul e un showman, a stiut sa comunice cu publicul, sa-l perie si sa-l faca sa se simta bine. Am recunoscut alea cateva piese pe care le stiam si mi-a fost de ajuns. Singurul minus a fost intarzierea acumulata de la Oquestrada care a amanat concertul cu vreo ora si jumate. Oamenii insa au dat dovada de rabdare iar odata muzica inceputa nu le-a mai pasat. S-a dansat intr-o masa compacta cum n-am mai vazut niciodata la Plai, Patrice a coborat in public (pe umerii unor oameni de incredere din staff) si a parut ca se simte foarte bine. Dupa concert, pe la 1 jumate, m-am intors in Casa filmelor sa dau drumul la proiectia de scurt-metraje a Noptii Albe.. Si, surpriza, lumea era deja la poarta. Am terminat la 3 jumate, cu vreo 5-6 cinefili mai ambitiosi care au stat pana la sfarsit.
Sambata in Casa Filmelor a fost ziua Dan Pita, cu doua lung-metraje (Duhul aurului si Nunta de Piatra) intre care am inserat o pauza de discutii cu Marian Radulescu in calitate de cunoscator al filmului romanesc, in general, si al filmelor lui Pita, in special. S-au pus intrebari, s-au lamurit niste lucruri, s-au dezvaluit niste anecdote, per total a fost bine. Pentru cei ce nu stiu Casa Filmelor a fost asamblata in Muzeul Satului dintr-o sura taraneasca in prelungirea careia s-a intins un cort militar. De-afara ziceai ca esti in M.A.S.H iar din interior intr-un hambar. Rustic, cadrul era perfect pentru filmele romanesti filmate acu 40 de ani la Rosia Montana.
Concertele le-am cam lasat in plan secund fiind ocupati cu proba de sunet pentru show-ul nostru live de la ora 0. Am dat doar o tura scurta pe la scena principala unde Fatoumata Diawata isi facea recitalul de jazz si funk intr-o limba de o sonoritate foarte interesanta, artista fiind din Mali. Mai putina lume decat la Patrice, cam cat intr-o zi normala de Plai. La Casa Filmelor la miezul noptii am dat drumul proiectiei filmului animat Aventurile Printului Achmed pe muzica originala + remixata a trupei Makunouchi Bento in fata a vreo 70-80 de oameni ghemuiti si cam infrigurati. Din reactiile finale am inteles ca le-o placut mult ceea ce inseamna ca vom mai face, cred.
Duminica a fost ziua teatrului la CF, Boris Gaza (Atelier 1) initiind oamenii in tehnici de pregatire ale actorului si discutand apoi despre experienta sa pe la filmarile The Crossing si Comfort Zone, cele doua scurt-metraje pe care noi le-am proiectat pentru a treia oara in acest an. Mai tarziu am avut ragaz sa-i vad si ascult pe Subcarpati, trupa rezidenta la Plai care a deschis fiecare seara de festival punandu-ne in miscare cu piese de etno-rap ce imbina folclorul cu hip-hopul si cu alte influente din underground. Au facut treaba buna baietii, mi-au placut mai mult decat acum 3 ani cand au venit la TMBase. Am sa-i ascult cu atentie daca tot au albumul gratuit pe site. Ultimul concert, cel al artistei din Azerbaidjan, Aziza Zadeh, m-a gasit intr-o dispozitie foarte relaxata iar pianul si vocea femeii m-ar fi purtat negresit pe carari ale visului. Am rezistat insa fara sa inchid ochii gandindu-ma ca in mod sigur daca adorm ma trezesc abia dimineata.
Lucian, frontman la Casa Filmelor
Cristina si Mihai, voluntari Marele Ecran
-foto by 24FUN-
Ps. dupa ce-am vazut ce-a insemnat pentru noi sa tinem fraiele unei bucatele din Plai destinata filmului, nu pot sa nu-i admir pe voluntarii care se ocupa de tot festivalul asta... ei nu apar in poze dar au fost in spatele fiecarei decizii a noastre, ajuntandu-ne s-o materializam. le sunt foarte recunoscator atat lor cat si prietenilor care ne-au sustinut si ajutat acolo unde a fost nevoie.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Comentezi?