04 martie 2012

Kultur und Zivilisation

am sa las asta aici. probabil o sa mai urmeze si altele.


"Conceptul de cultura a tasnit, inarmat din crestet pana in talpi, din capul lui Johann Gottfried Herder la mijlocul secolului al XVIII-lea si a fost necontenit tarat in lupte de atunci incoace. Pentru Herder, Kultur este sangele datator de viata al unui popor, fluxul de energie morala care pastreaza o societate intacta. Prin contrast, Zivilisation este spoiala de maniere, legi si pricepere tehnica. Natiunile pot impartasi o civilizatie, dar vor fi intotdeauna distincte in ce priveste cultura lor, de vreme ce cultura le defineste.

Aceasta idee s-a dezvoltat in doua directii. Romanticii germani au interpretat cultura in felul lui Herder, drept esenta definitorie a unei natiuni, o forta spirituala impartasita, manifesta in toate obiceiurile, credintele si practicile unui popor. Cultura, sustineau ei, faureste limba, arta, religia si istoria, si-si pune pecetea pe cel mai neinsemnat eveniment. Nici un membru al societatii, oricat de rau educat, nu este lipsit de cultura, deoarece cultura si calitatea de membru al societatii sunt unul si acelasi lucru.

Clericii au interpretat cultura in sensul sau latin. Pentru Wilhelm von Humboldt, parinte fondator al universitatii moderne, aceasta nu inseamna crestere naturala, ci cultivare. Nu oricine o poseda, deoarece nu oricine are timpul liber, inclinatia ori capacitatea de a invata ce e necesar. Iar printre oamenii cultivati, unii sunt mai cultivati decat altii. Scopul unei universitati este de a pastra si spori mostenirea culturala si de a o transmite urmatoarei generatii.

Cele doua idei ne insotesc inca. Primii antropologi au adoptat conceptia lui Herder si au scris despre cultura in intelesul de corpus de practici si credinte care formeaza identitatea de sine a unui trib. Fiecare membru al tribului poseda cultra, intrucat asta cere insasi calitatea de membru al tribului. Criticii literari [...] l-au urmat pe Humboldt, tratand cultura drept proprietate a unei elite educate, o realizare ce presupune inteligenta si studiu.

Pentru a evita confuzia, voi face distinctie intre “cultura comuna”, cea descrisa de antropologi si "cultura inalta", care e o forma de cunoastere specializata. 

Aceste doua conceptii privitoare la cultura s-au aflat in conflict de-a lungul intregii epoci moderne. Pe ruinele nenumaratelor lupte dintre ele a crescut o a treia (cultura populara, n.r.). Cultura comuna e unui trib e un semn al coeziunii sale interne. Dar triburile dispar din lumea moderna, la fel ca toate formele de societate traditionala. Obiceiurile, practicile, festivalurile, ritualurile si credintele au capatat un caracter fluid si indiferent, ce reflecta existenta noastra nomada si dezradacinata, de fiinte care traiesc bizuindu-se pe unde radio globale. In ciuda acestui fapt, in ciuda tuturor inlesnirilor si inventiilor care scutesc multa munca, facand ca multi oameni sa devina “inutili”, locuitorii oraselor moderne sunt fiinte la fel de sociale precum membrii unui trib traditional. Nu au liniste atata vreme cat nu dobandesc o identitate sociala, un vesmant care, reprezentandu-i in ochii altora, sa le dea incredere in ei insisi. Aceasta cautare a identitatii e raspandita in intreaga viata moderna. [...] Cultivarea identitatii este un mod al “faptului-de-a-fi-laolalta”, ca sa folosesc jargonul existentialist, un mijloc de a cere spatiu intr-o lume publica. In acelasi timp ea este intemeiata pe alegere, gust si timp liber; se hraneste cu arta populara si distractii; in sensul cel mai larg, este o lucrare a imaginatiei.

Cultura populara e de doua feluri: mostenita si dobandita. Globalizarea a dus la disparitia culturilor mostenite (folclorice) din Europa si America si la inlocuirea lor cu mismasul comercializat [...] Unele parti ale culturii folclorice - mai ales muzica - au devenit materie prima pentru arta inalta, reaparand intr-o forma transfigurata la [Bela] Bartok, Vaughan Williams si [Aaron] Copland. Restul si-a schimbat forma din traditie mostenita in “mostenire” comercializata, iar acum se holbeaza la noi din cutii de sticla aflata in muzee de arta populara. Oamenii de azi pot fi fermecati de costumele populare, de dansul popular si de festivalurile folclorice. Dar ei nu-si gasesc identitatea prin intermediul acestor lucruri - alt mod de a spune ca cultura folclorica este moarta. “Folkul” e un stil nou in muzica pop, dar fara radacini intr-o comunitate mostenita.

Ideea de cultura a lui Herder este “particularista” O cultura est definita drept ceva separat - o insula de noi intr-un ocean de “ei”. Conceptia lui Humboldt este “universalista”: pentru el, persoana cultivata priveste omenirea ca pe un intreg, cunoaste arta si literatura altor popoare si simpatizeaza cu viata omeneasca in toate formele si aspiratiile ei mai inalte. De ce folosim deci acelasi cuvant pentru doua idei atat de incompatibile?" 

Roger Scruton - Cultura moderna pe intelesul oamenilor ineligenti

Un comentariu:

  1. In masura in care contine o atractie arta, atractia fiind un sine qua non al culturii.

    http://www.youtube.com/watch?v=Une_itj_jns

    RăspundețiȘtergere

Comentezi?