19 septembrie 2011

Rosia Montana, aurul si blogarii

Saptamana trecuta au venit la Timisoara reprezentantii Rosia Montana Gold Corporation, stiti voi, canadienii aia care de 15 ani vor sa ne “fure” aurul strabun. La Timisoara n-au venit insa canadieni ci tot romani neaos, adica ditamai directorul general al RMGC, Dragos Tanase, si omul sau de baza in comunicare, Catalin Hosu, regional communications manager. Timisoara e dupa cat imi dau eu seama, al 4-lea oras in care cei doi domni fac escala pentru a intalni 'cainii de paza' ai democratiei si internetului adica presa si blogarii. (Nu la un loc, sfinte dumnezeule, ca ieşea cu hârjoana). Eu, ca reprezentant de seama (ehem) al blogosferei timisorene, am fost servit cu o citatie care-mi solicita prezenta la intalnirea respectiva si nevrand sa ratez sansa de a pune niste intrebari, m-am dus. Evident, exista si o speranta mica mai tarziu ca sa jucam toti “invarte lingoul”. Ca sa va dati seama ce planuri am eu intr-o joi seara. Dat fiind ca nu ma puteam opune sau ralia unui proiect care nu ma afecteaza direct ma duceam ca sa ma informez...

Intalnirea a fost neasteptat de informala si de informanta, avand ocazia sa pun ce si cate intrebari mi-ar fi nazarit. Desigur ca, nefiind mai priceput in minerit decat Basescu si nici mai ecologist decat un simplu biciclist, intrebarile mele s-au rezumat la niste lamuriri de ordin general legate de patrimoniul istoric, legislatia europeana privind cianurile si garantiile pentru inchiderea minei la capatul exploatarii. Situatia face ca acesti oameni sa fie perfect instruiti si sa-si cunoasca afacerea foarte bine. Dl Tanase a luat-o de la zero facand o prezentare clara a ceea ce inseamna mineritul modern si proiectul de la Rosia Montana. Din explicatiile oferite mie si celorlalti blogari “inchizitori” am concluzionat ca pe hartie proiectul ala arata foarte sigur. Cianura din deseurile de exploatare e la cote de 2 ori mai mici decat normele europene cele mai drastice, digul de siguranta pentru iazul de decantare a fost auditat de institute de specialitate, sunt planuri de investitii masive in comunitate si patrimoniu (unele deja in derulare) si se vrea intr-adevar sa fie totu bine si durabil.

Problema e ca “firma” e un brand controversat si e cam sifonata de-un razboi istoric cu ong-urile ecologiste si cu o parte a oamenilor din zona care tin la casele lor. Cca 20 % din proprietarii caselor de pe harta exploatarii inca nu s-au lasat convinsi. E dreptul lor si nu cred ca cineva poate fi fortat sa se mute de pe peticul lui de pamant. Dar poate ca orice om isi are pretul.. Insa din punct de vedere ecologic fosta mina Rosia e in momentul asta o problema... toxica. Iar asta-i rezultatul muncii statului de care zicem ca uite nu-i in stare sa-si sape singur curtea si sa culeaga aurul ca sa ni-l bage-n visterie. Intr-o lume ideala statul ar face totul cum trebuie. Intr-o lume ca a noastra el face aproape totul cum nu trebuie. Chiar si sa-i lase pe altii sa culeaga aurul si el sa primeasca laurul... Un laur de 1.8 miliarde $.. Mult, putin mi-e indiferent. Arunca UE cu bani spre noi si nu suntem in stare sa-i “absorbim”. Pe asta-l absorbim fara sa ne chinuim..1.8 miliarde pe o durata de vreo 15 ani de exploatare e asa.. o alocatie.

Cred ca cel mai mare castig pentru tara asta e reabilitarea zonei care se promite ca incepe inca din anu 1 de exploatare si continua pe toata durata ei in ritmul epuizarii zacamintelor si inchiderii minei. Nu trebuie ignorat castigul de patrimoniu istoric, “arheologizarea” zonei, daca vreti. Imi auzira urechile ceva de genu 15 mil $ investiti pana acum, descoperiri de situri interesante, fundatii, necropole, amenajarea unui muzeu, o galerie romana deschisa publicului curios de acel El Dorado al antichitatii numit Alburnus Maior.. chiar nu pot sa ignor. Astea sunt realitati. Sunt acolo. O sa ma duc sa le vad cu ochii mei candva. Nu-s un prieten al corporatiilor insa de bine de rau traim intr-o lume oarecum dominata de ele. Sunt entitati fara emotii fixate pe o singura chestiune: maximizarea profitului. Daca-si doresc cu adevarat ceva intr-un final vor gasi portita pe care sa-l ia. Important e ca atunci cand o gasesc s-o inchidem in urma lor si sa nu-i lasam sa plece fara sa dea ceva pentru deranj.

Proiectul asta are si o componenta esentiala dupa mine. Un project watch alcatuit din societatea civila si experti care sa-l vegheze pe exploatator in derularea acestei trebi, asa incat tot ce s-a promis acolo pe hartie sa fie asa si savarsit. Precum in Plan asa si pe pamant. ONG-urile cred ca acolo ar trebui sa se infiga. Fobia asta tipica drobului de sare...nu stiu de ce dar incepe sa-mi explice de ce in Romania nu se intampla nimic. Pur si simplu ne temem sa gandim “mare”. Ca daca... nu stiu ce... Orice mega proiect comporta riscuri. De asta exista statisticieni si tot felul de specialisti si ingineri, ca sa ia toate masurile pentru minimalizarea lor... Chinezii au niste proiecte care ar face “mediul” sa-si stranga jucariile si sa se mute pe Marte. Dar cine-i cea mai infierbantata superputere din lume? Si mai admirata? Nu se pune problema daca e “folositor” Proiectul Rosia Montana. E clar ca e si are o miza enorma pentru industria miniera. Problema e cum sa-l facem sa fie cat mai profitabil si mai sigur iar oamenii afectati sa-si poata continua viata intr-un mod cel putin la fel de fericit (asta in situatia in care multi sunt mineri.. someri).

N-as vrea ca proiectul asta sa treaca fluierand. Dar nici nu cred ca-i in regula sa se piarda o asemenea oportunitate (repet, nu vad cum Guvernul ar investi vreodata 100 si de milioane ca sa “repare” Rosia de acum si s-o faca turistica) doar pentru ca “nu stiu, toata treaba asta cu cianura nu-mi miroase bine”. Vreau un raspuns la “ce nu miroase bine si de ce nu se poate schimba mirosul asa incat sa fie ca-n Finlanda?” Imi pare nespus de rau ca echipa adversa nu are si ea o coeziune si o forta de comunicare si informare cel putin normala.. sa stim o treaba.

Pentru o privire mai clara asupra aspectelor economice ale proiectului va indemn sa cititi articolul de pe businessday.ro. A fost la intalnire.

10 comentarii:

  1. Eu spun un sincer "da" pentru Rosia Montana. Sunt constient ca exista pericole cu cianura, ca nu toate planurile perfecte se vor transforma si in realitate, dar avem nevoie de acei bani din aur.
    Daca statul roman nu ar fi fost atat de incompetent, atunci poate ca aş fi militat ca România să exploateze pe cont propriu zăcămintele din zonă.

    RăspundețiȘtergere
  2. Cine e patronul RMGC? E suficient sa stii asta ca sa stii ce-o sa iasa.

    RăspundețiȘtergere
  3. Patron? Vorbesti de cine detine pachetul de actiuni...? Tot niste companii miniere..

    RăspundețiȘtergere
  4. e o chestiune de timp pana cand va comenta cineva "esti vandut slugoilor corporatisti!" :-)

    RăspundețiȘtergere
  5. Îngădui o discuţie de meta-bloging?

    Stilul ăsta de a scris toată lumea deodată este să zicem repugnant. Înţeleg, aţi fost la o întâlnire cu nişte oameni şi aţi aflat nişte lucruri. Foarte bine, n-am nimic împotrivă.

    Dar mă exasperează până la epuizare opiniile astea care "cresc" la 5 minute după întâlnire. Toată lumea scrie imediat după, ca şi cum abia aştepta ocazia. În schimb al dracului dacă găsesc un articol scris de cineva fără să fi participat niciunde, doar secretat din capul propriu, cu ideile proprii, folosind informaţii existente şi atât. Da, asta cere cercetare, nu poţi cita ce a zis X sau Y ieri.

    Mai pe româneşte: sit on it. Ţine în tine ideea o vreme şi vezi dacă pare la fel după 3 luni; dacă nu, rescrii. Practica actuală cu toată-lumea-scrie-deodată nu inspiră încredere nicicum.

    RăspundețiȘtergere
  6. Ingadui cum sa nu...

    Dar ceea ce vrei tu e cam imposibil. In cazul asta ca si in altele pe care poate si eu neparticipand le-am privit oarecum la fel de iritat, e vorba de mai multi oameni legati intr-un fel temporal de acelasi subiect.. Ar trebui ca ei sa-si planifice reactiile asa incat sa nu inunde internetul cu aceeasi tema. Ceea ce nu se prea intampla. Blogarii nu lucreaza, ci reactioneaza.. uneori sincronizat. Io unul n-am vazut decat un articol publicat pana sa mi-l scriu pe-al meu si era de 2 zile. Iar de statut am stat vreo 3-4 zile pe subiect. Da, probabil maniera e defectuoasa ca si forta de convingere si admit ca asta e cauza pentru care parem doar niste trompete. Dar nu vrea nimeni sa convinga. Eu ca si altii m-am dus acolo sa aud ce zic aia si apoi sa emit o opinie daca-mi da mana s-o fac si am chef. Ar fi misto ca noi sa facem investigatii profesioniste si gratuite daca chiar am avea prea mult timp liber. Dar nu-i cazul.
    Apoi daca nu scrii despre o chestie cat e calda.. ce sanse mai sunt s-o mai faci intr-un viitor?

    RăspundețiȘtergere
  7. Eu tocmai am scris despre bacalaureatul de acum 3 luni. Insemnarea a stat ca schita atata vreme fix pentru ca nu voiam sa ma pierd in corul de opinii pe tema.

    Cat despre investigatii profesioniste - n-am cerut asa ceva. Doar opinia personala si echidistanta, oferita in afara contextului unei intalniri sau ceva. Si realizez ca e cvasi-imposibil, da' .. eu sper.

    RăspundețiȘtergere
  8. partea cealalta a povestii era foarte vehiculata in urma cu vreo 5-10 ani, pana in momentul in care rmgc s-a blocat fiindca taranii nu-si vand proprietatile si nu a mai fost nevoie de popularizare. poate iti suna cumva campania 'salvati rosia montana' si festivalul fanfest.

    in momentul de fata campania insistenta a rmgc nu mi se pare nimic mai mult decat un mod de a diferentia oamenii usor de manipulat de cei care isi fac temele cum trebe. pana una alta si eu pot face prezentari cat vrei tu de convingatoare despre cat de grozava as fi daca as fi presedintele americii. atata doar ca toate afirmatiile lor sunt foarte departe de realitate, uite aici un exemplu: http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/cat-de-mare-e-miniciuna-lui-basescu-rmgc-cu-miile-de-locuri-de-munca-de-la-rosia-montana-vizitati-site-ul-gabriel-resources-si-aflati-cifra-reala-68276.html

    si doar fyi, daca nu s-a schimbat ceva substantial in planul rmgc de actiune, stiu ca din profitul total al actiunii tara noastra ar urma sa primeasca in jur de 8%. la o adica poate ar fi bine cum spui tu, sa ne vindem resursele daca si-asa nu le exploatam.. dar chiar pe bani de-un orbit si-o inghetata pe bat?

    RăspundețiȘtergere
  9. RMGC sustine ca aproximativ 50% din venitul generat de afacere va ajunge la stat sub forma de taxe si impozite (rata efectiva de taxare se apropie de 50%). Aici intra 4% redeventa, TVA 19% (nivelul din 2009), 19,3% participarea statului la profit prin Minvest Deva, 16% impozit pe profitul RMGC, 44% CAS etc. Deci vreo 1.8 miliarde $ in cazul in care zacamintele sunt evaluate la 7.5 miliarde iar investitia initiala costa cam 1.5 miliarde.

    Iar in privinta exploatarii planul lor prevede costuri de 1 miliard numai pentru benzina utilajelor si factura de curent electric. Petrom si Enel. Financiar nu suntem trasi pe sfoara dar se mai putea ciupi vreo 100-200 de milioane..

    Am putea fi trasi pe sfoara serios daca e valida chestia aia cu neplata dividendelor catre Minvest pentru ca are datorii fata de partenerul majoritar (Gabriel) de la ultima majorare de capital. Aia ar fi o urata lovitura in coaie. (http://www.mediafax.ro/economic/rosia-montana-gold-corporation-poate-vinde-in-avans-productia-minvest-nu-incaseaza-dividende-daca-are-datorii-catre-gabriel-resources-8704789)

    Salvati Rosia Montana si Fanfest mi-e familiar. La fel de familiar ca Salvati Vama Veche si Stufstock.

    RăspundețiȘtergere
  10. @Daimon: ai avut o rabdare pe cinste :) toata stima. ce pot spune, opinia imi e personala si destul de echidistanta (nu inghit chiar toate cifrele aruncate in ecuatia media) insa contextul e ala pe care il stii. asta e.

    RăspundețiȘtergere

Comentezi?