15 septembrie 2011

Manevra Heinrich

te trezesti intr-o tara straina, plina de oameni straini, plina de nume straine. esti intr-o parcare de supermarket, tocmai ai terminat de facut cumparaturile. n-ai unde sa pleci, nu cunosti pe nimeni, esti detasat temporar, n-ai cazare asigurata, esti doar un amarat de sofer asa ca cel mai probabil vei dormi in masina. doar ca nu-ti prea vine sa dormi. daca erai acasa la ora asta erai la bere cu baietii. te indrepti pe jos spre orasul aflat la vreun kilometru de tine in cautarea unui loc de pierdut vremea. esti singur intr-o tara straina. intr-un oras strain. o iei la pas pe marginea unei sosele perfecte admirand lanurile de porumb modificat genetic. cata precizie. iti ia vreun kilometru sa ajungi la prima benzinarie intravilana si inca cateva sute de metri la primul restaurant. inchis. indicatoarele iti garanteaza ca te afli pe drumul cel bun spre centru orasului. omit insa distanta pana acolo. nu poti decat sa mergi inainte... dupa inca un km de sosea austera si casute parca scoase din cutie, cu portic de lemn si flori violete la geamuri ajungi la o intersectie mai aglomerata. o cafenea strajuie unul din colturile intersectiei. o benzinarie ocupa celalalt colt... restul sunt ornamentate cu arbori si tufisuri iar in mijloc troneaza o statuie. cata precizie. te gandesti ca ti-ar placea sa traiesti intr-o asemenea ordine.

intri in cafenea. locul e de fapt un snackbar. alegi cea mai iefitina bere din frigider si te indrepti spre tejghea. o blonda teutonica iti zambeste amabil si-ti indruga niste versuri comerciale care se finalizeaza cu deposedarea ta de 2,49 euro. danke schon. nu pui suflet deloc in suma respectiva. nu esti pregatit mental pentru o asemenea lupta. zambesti la randul tau si cauti o masa cu priza ca sa-ti incarci telefonul. mintea iti ramane la blonda teutonica. in alte conditii ai fi avut mai multa initiativa... ai fi pornit o conversatie, ai fi cerut un sfat o indrumare. iti bei constiincios berea chiar daca eticheta arata ca va expira fix de a doua zi. gustul e perfect, aciditatea atat cat ti-ai dori. in plus, nici n-ai mai baut bere dinaia. iti incarci telefonul cu rabdare in timp ce pe furis tintesti tejgheaua unde blonda teutonica tocmai elibereaza dintr-un cuptor niste produse de patiserie. instantaneu ti se face pofta. termini berea si te pregatesti de plecare. arunci o privire pe geam si surprinzi un soare care apune. nu-i pentru tine, iti zici. mai ai o ora de pierdut... totusi, sentimentul finalitatii e covarsitor... te surprinzi fixand-o pe blonda teutonica intrand la toalete. zambeste complezent pentru ca e tot ce poate sa-ti transmita. iti amintesti ca la tine acasa ai fi lasat un bacsis generos. te scotocesti prin buzunar si dai peste-o moneda de juma de euro... ar fi de-ajuns, iti spui. dar s-o lasi asa pe masa ti se pare trivial. o acoperi cu sticla de bere goala, te ridici si pleci. la iesire saluti afectat si te gandesti pe drum la zambetul ei cand va debarasa masa... ti-ai asigurat un loc in amintirile ei...

Micul orasel te seduce. E ca un sat bine intretinut in care asfaltul si piatra cubica au reprezentanti in consiliul local. Cauti o groapa familiara sau o caramida mai stirba dar degeaba. Daca asemenea carii exista ele sunt bine dosite. La vedere totul pare la locul lui. Biserici, magazine, terase... Dar oameni... prea putini pentru a-ti lasa o impresie. Te intorci ingandurat... Se lasa noaptea dar strazile sunt luminate suficient. Insa pustii. Ce griji sa-ti faci? Cine ti-ar putea vrea raul? Aproape ca ti-ai dori sa fii oprit de sectorist si legitimat... nu vorbesti limba, mai esti si roman pe deasupra... ar fi sanse sa cunosti pe dinauntru sistemul penitenciar teuton. Mai treci o data prin fata cafenelei... e ora inchiderii.. scaunele-s sus pe mese, blonda nu se vede niciunde...

Apoi iti pica fisa. Si daca i-ai fi lasat doi lei in locul monedei.. ? Doi lei dinaia cu Iorga, romanesti, de colectie, verzi si plasticati, eventual cu un :) desenat pe ei ca sa stie ca-i doar o gluma...aia ar fi fost ceva. o declaratie de intentie, o intoarcere a armelor, un lucru cat de cat mai inedit in orasul asta cuprins de-o amorteala prea placuta. un non-sens sau poate chiar un inceput de sens. o mica manevra heinrich...

Un comentariu:

  1. prin Austria & Germania nu prea mai stii care sunt sate sau orasele....

    RăspundețiȘtergere

Comentezi?