11 august 2011

Votati schimbarea?

Oamenii se schimba din ce in ce mai repede zilele astea. Uneori prea repede. Nu schimbari masive doar mici ajustari in personalitate, in obiceiuri, in aura aia de idei si interese care face posibila o interactionare reusita. Ajunge cateodata o pauza mai lunga si te trezesti ca nu mai recunosti persoana. De fapt, o recunosti, dar nu mai poti adera asa usor la ea. E ca si cum puntea comuna a fost invadata de balarii (in speta, idei, convingeri si experiente noi) si fie tre sa tai prin ele fie sa le adopti ca pe puii de matza. Atat de multe lucruri i se pot intampla unei persoane in decursul unei luni de tacere incat orice reconectare incepe cu un mic vid de cunoastere care poate ascunde te miri ce. Parca ai privi abisul in ochi. Remarci cateva asperitati, te agati de cateva liane, unele se rup altele se dovedesc serpi veninosi ce nu stiai ca pot exista si in tot timpul asta te intrebi ce altceva mai ramane nedescoperit. Lucrul asta e insa valabil doar in cazul cunostintelor recente, care oricum se formasera pe un teren sintetic si erau complet lipsite de radacini. In lipsa ta terenul abia explorat s-a reacoperit cu ‘fog of war’ ca-ntr-un joc de strategie iar pe masura ce patrunzi gasesti noi asezari si forme de relief personal. 

Cateodata prevezi astfel de lucruri dar nu faci nimic sa le previi. Consideri ca nu tin de tine. Nu te mai invarti destul de repede si unii din satelitii tai migreaza spre alte centre de atractie sociala, sau tu migrezi de pe-o orbita familiara, iar cand orbitele vi se incruciseaza din nou (nu m-am putut decide care orbiteaza pe care) te trezesti intr-un impas de comunicare care nu poate fi depasit cu “si ce-ai mai facut?” Pentru ca e evident ca a facut multe, tu nu ai fost prezent, lipsa ta n-a avut vreun impact real si oricum toate sunt prea putin esentiale pentru a fi amintite. Dar efectul lor e acolo si esti constient ca ceva s-a pierdut. O experienta comuna in lipsa careia sunteti un pic mai straini. Unii oameni pot ramane multa vreme neschimbati, adevarate puncte cardinale, altii sunt adevarati magneti. Totul se lipeste de ei. Sunt insa cativa pentru care merita efortul de a te readapta noilor realitati.

Lumea se schimba si ne schimba. Indata ce scoti piciorul din casa si te amesteci printre ceilalti, interactionand (mingle-mingle), modelezi sau iti adapti la randul tau comportamentul intr-o reactie de aprobare ori respingere a curentilor (curentelor?) din jur. Nu spun ca lucrul asta se petrece la toti oamenii insa unii sunt mai ‘burete’ decat altii.

2 comentarii:

  1. Spunand chestia cu 'fog of war' (AOE2 a introdus-o?) ma face sa ma gandesc ca uneori relatiile chiar sunt niste mici razboaie de cucerire - si anume persoana cealalta e adversarul, iar experientele sunt terenul care trebuie cucerit. De fapt ai zis-o chiar tu, da' cu alte cuvinte ..

    Ce-i totusi interesant in chestia asta e daca cealalta persoana se modifica radical sau nu. Am amice cu care nu vorbesc timp de luni intregi, da' apoi cand reluam contactul ne intelegem la fel de bine. Pentru ca in profunzime lucrurile nu se schimba chiar asa usor - avem aceleasi tare, aceleasi reactii la stres, aceleasi idei bine infipte. Lucrurile fundamentale nu difera. Iar de cele superficiale .. cui ii pasa?

    RăspundețiȘtergere
  2. Pai asta sesizam si eu. Unii se schimba superficial dar faptul ca doar superficial ii cunosteai te descumpaneste un pic.. La fel in cazul amicilor vechi, nu vorbim cu lunile dar sunt aceeasi oameni. Drept e insa ca nici nu se expun unui mediu atat de convulsiv (online+offline).

    In ce priveste "fog of war" eu imi amintesc de el din Warcraft, Heroes 3, Starcraft.. si cred ca dateaza de prin anii 90. Probabil conceptul e si mai vechi.

    RăspundețiȘtergere

Comentezi?