Am mers la Cluj doar pentru filme

In caz ca se intreaba cineva de ce-am fost la Cluj.. da, pentru filme.. Si-am vazut destul de multe, cam 3-4 pe zi, o sa povestesc de ele pe Marele Ecran cand voi avea ragaz. Despre Cluj pot sa spun ca incep sa-l cunosc din ce in ce mai bine. Adica am asa in cap un plan general asupra zonei centrale si asupra modului in care poate fi ea "atacata" si cam stiu in ce directie e una sau alta. M-au ajutat destul de multa alergarile intre cele 3 cinema-uri (Victoria, Arta si fostul Republica, actualul Florin Piersic) plus cautarile regulate ale unor buticuri care sa vanda servetele (am avut un weekend din cale-afara de alergic.. dar a trecut).

In Cluj am gasit un loc f. misto de dormit la buget redus, caci City Center Hostel e chiar la juma de minut de P-ta Unirii, pe o straduta pietruita cu nume de memorandist (Ion Ratiu). Hostel-ul e nou (de anul trecut), curat, cu personal amabil si cu un restaurant la care se poate manca f. bine si la preturi de criza (Bistro La Criza e numele localului). Am mancat la mic dejun niste omlete si ochiuri cu sunca fantastic de bune si ieftine (in jur de 5 lei). Cum ziceam, avantajul locului e zona centrala si pretul convenabil pentru un somn fara pretentii.. Poate am avut si eu noroc dormind singur intr-o camera cu 6 paturi.. De fapt sigur am avut. Ce dracu faceam daca dadeam peste 5 nemtoaice venite pentru sait visiting??

Unul din lucrurile pe care le-am sesizat cu o umbra de regret a fost faptul ca multe cafenele clujene in care am intrat pareau mai mari, mai spatioase decat astea de pe-aici.. Si nu vorbesc de terase. L' Atelier si Uptown/Downtown au fost cele care m-au surprins cu spatiul generos si caracterul lor de loc preponderent dedicat activitatii de timelapsing. Normal ca am intrat in muult mai multe locuri, consecvent principiului turistic-calator de "nici o cafea in aceeasi cafenea". De retinut insa ca in L'Atelier ar fi bine sa nu fumezi si nici sa versi bauturi ca-i toata cafeneaua din carton. Apoi am dat o raita si prin Atmosphera, un loc ascuns aproape de Cinema Florin Piersic, bun de incarcat telefonul cat timp bei o bere si in Klausenburg Cafe, cea mai chic cafenea vazuta pe-acolo, fix langa Arta. Beraria Ludwig e un loc misto cu nefiltrate si carnati, Casa Tauffer face ambianta placuta in centrul vechi pe ritmuri de jazz, iar Flowers Cafe e o ceainarie usor de ratat daca nu stii exact unde s-o dibuiesti. Un fun fact mentionabil mi-a oferit Bistro Viena care dupa ce m-a hranit in ultima dimineata mi-a intins o capcana cu nota de plata: locul nu e chiar mokangeala dar zgarcenia tipic studenteasca s-a rispit in fata unei asemena mostre de umor dezinvolt.

Despre cinema-uri tre sa declar ca m-a dezamagit un pic noul Cinematograf FP, o fi el modernizat insa scaunele tot incomode sunt, stai inghesuit in ele iar sonorizarea a fost varza la 2 filme din 3 (doar proiectia 3D la Cave of Forgotten Dreams a fost ok). M-am simtit infinit mai bine in micutele Arta si Victoria care, desi au ecrane cat o zecime din cel de la FP, s-au comportat exemplar. Si pentru ca tot m-am dus la TIFF ar fi de bun simt sa spun cate ceva despre eveniment. Din cate am putut aprecia eu organizarea a fost una lucida si in intampinarea tiff-arului. Puteai sa-ti cumperi bilete din oricare din cele 3 + 1(cu tot cu Odeon) cinema-uri pentru orice film din orice zi si de la orice ora, sistemul fiind centralizat si informatizat. Am vazut mici armate de voluntari marsaluind prin tot centrul Clujului si cam toate locurile de sezut aveau programul festivalului sau fituica AperiTIFF din ziua respectiva cu informatii proaspete. Proiectii s-au tinut in tot felul de locuri inedite si au existat la fel de multe evenimente conexe. Situl lor oficial arata si el de nota zece. Bine, sunt zece ani de viata, ce-i drept. O buba a fost cu subtitrarile, traducerile aparand realizate destul de superficial, insa nu cred ca e rost de scandal intrucat cele mai multe filme erau subtitrate si in engleza. In plus, hobby-ul meu mi-a cizelat o reactie ceva mai putin toleranta la balbele traducatorilor. Asa ca astea sunt detalii si nu voi insista.

Care-i rostul sa vizitezi un astfel de festival? In priml rand tre sa iubesti filmele, in totalitatea lor si nu doar pe cele comerciale sau cu "substanta". Apoi nu trebuie nici sa-ti faci iluziii ca te vei servi doar cu niste capodopere ale geniului celei de-a 7-a arte si o sa-ti stea inima-n loc de uimire iar sufletelul tau sensibilos va face tumbe prin vazduh. Festivalurile exista tocmai pentru a gazdui acele filme care n-au incaput in mapa vreunui distribuitor local sau regional reprezentand astfel singura lor sansa de a fi receptate dincolo de granita nationala. E ca si cum ai merge la un targ de carnati si-ai gusta niste sortimente noi. Unii or sa-ti placa, altii mai putin iar unii n-or sa-ti para deloc carnati. Normal ca alaturi de astfel de ozeneuri apar si cateva productii cu rol de felinar, care aduna in jurul lor cele mai felurite si pestrite gâze cinefile, plus toate celelalte placeri nevinovate din sectiunile "soc si groaza". Doar diversitatea e cuvantul de ordine. Insa dincolo de partea practica festivalul e o sarbatoare si o stare. Te inconjori de oameni cu aceleasi pasiuni si imparti o experienta de viata.. Nimic mai mult. Si chiar daca Clujul ar avea si altceva de oferit, pentru mine, in acest moment, TIFF e suficient.