06 februarie 2011

Scrisoarea II


Tu Străino,

am avut o revelatie. Eu nu merit sa fiu fericit de tine. E evident. Acum stiu asta cu certitudine. Explicatia e simpla: cine nu lupta pentru fericirea sa merita sa rataceasca vesnic intr-o bezna trista. N-am facut nimic pentru noi in directia asta. Dar e ok... e ok, tu n-aveai idee, eu n-aveam incredere ca merita efortul. Doi autisti. Iti mai amintesti cand te-am intalnit in gara aia fierbinte si pustie, amandoi asteptand acelasi tren prafuit, fiecare insa tintind destinatii diferite? Eu da. Nu-i ciudat cum firele destinului se impletesc din cand in cand? Ca itele intr-un razboi, aranjate dibaci de niste maini invizibile intr-un model unicat. Tu mova, rosie sau galbena eu in mai multe nuante de gri. Sau albastru bronzat. Suflet si invelis. Ce urzeala turbata ar fi iesit in final. Doua destine prinse intr-un razboi, asta titlu misto pentru o carte. Cred ca inconstient te-am iubit (sau macar dorit ori gandit la tine cu un zambet tamp pe chip) din clipa cand ai coborat... dar tu nu stiai asta, caci vezi, eu am mai ramas o vreme pe-acel drum si-am avut timp sa reflectez. N-a fost greu deloc... sa ma indragostesc, avand in vedere ca eram singur, infometat si trist. Tu aveai tot ce pretuiam eu mai mult eu la o femeie: frumusete ingenua, minte agera si ceva bun de mancare. Plus un vis oarecum naiv de implinit. Vezi, eu ma hranesc cu asemenea vise. Imi asum nobila cauza de a sustine din toate puterile oamenii cu vise admirabile. Iar al tau era cel mai admirabil dintre toate.

Acum esti aici si-mi pare c-au trecut asa multi ani de-atunci. Dar chiar au trecut pentru ca tu te-ai schimbat, eu m-am schimbat, lumea s-a schimbat, timpul s-a schimbat. Doar trenurile nu s-au schimbat si au ramas la fel de prafuite. Ma uit din nou la tine cu aceiasi ochi cu care m-am uitat si prima oara, te-ating cu aceleasi maini cu care te-am atins si-atunci si amandoi zambim numai ca zambetul meu se faramiteaza in mii de aschii nostalgice. Ma intrebi ce am? dar acum e tarziu. Ti-am spus de-atunci ca mi-as dori sa-l mut pe mine si pe tine intr-un noi dar mi-ai zis nu-i momentul. Nu erai pregatita. Nici eu, dar as fi riscat orice in acel moment daca m-ai fi incurajat. Pacatul e ca eu cand ratez momentul nici nu mai caut alte sanse. Sunt intr-un rapid care daca ajunge prea repede in statii nu poate astepta. Cu atat mai mult sa revina. Asa ca m-am coborat in alte statii iar tu te-ai plimbat prin alte trenuri pentru ca, pana la urma, macazul vietii sa mi te scoata din nou in cale. Si nu doar o data. Nu-i viata asta o tarfa? Cum ne face sa ne inghitim vorbele, calcam inimile, exploram si exploatam sentimentele pentru ca iar si iar sa ne traim esecurile. Nu exista o sansa a doua la aceeasi fericire. Nu exista un remake bun la aceeasi poveste ratata. Exista numai multiple versiuni ale aceleiasi mizerii. Combinatiile fericite sunt atat de rare incat atunci cand auzi de ele strigi "fantastic! nu se poate!".

Iar acum esti in fata mea, toata vesela si radioasa, iar langa tine e El. Si-mi spui vorbe calde si esti plina de fericire ca m-ai reintalnit. Iar mie imi vine sa ies din mine si sa plec pe-o plaja cu mare pustie, intr-o tara fara nume, intr-un capat de lume, unde sa caut scoica aia mitica pe care daca o pui la ureche auzi vocea celui care te va iubi. Si ti-as face-o cadou. N-ar fi asta un vis devenit realitate? Al meu?

foto source

14 comentarii:

  1. :) nu stiu ce sa zic. visele nu mor niciodata. si depinde de cel care le are daca stie sa le traiasca. visele nu se traiesc ca intamplarile din viata...

    RăspundețiȘtergere
  2. Ha-ha-ha! Why so serious? Drumul cu trenul face toti banii! Indiferent de statii!

    RăspundețiȘtergere
  3. @elza: e un mod de a vedea lucrurile.

    @marul: "Zoloft have 30% less side effects than Prozac" (citat din Love and other drugs :p)

    @cerbul vechi: asa sunt eu, mai serios. si da drumul cu trenul isi merita banii. chiar si la clasa a 2-a, ori in compartimentul de bagaje (sentimentale)

    RăspundețiȘtergere
  4. hei, am uitat. unde e scrisoarea I? pune un link ca nu ai nicio cautare pe aici si mi-e lene sa ma uit in urma

    RăspundețiȘtergere
  5. E prima postare pe 2011. vezi in arhiva sau search sus in stanga. (si mie mi-e lene ;)

    RăspundețiȘtergere
  6. gat. acum am inteles (cred). rapidul merge mai departe
    noroc ca totul e doar imaginar

    RăspundețiȘtergere
  7. am o intrebare: ce zodie esti?

    RăspundețiȘtergere
  8. nu, richie, incerc sa te ghicesc dar ... am doar o banuiala :)

    RăspundețiȘtergere
  9. recunosc: mi-ai dat peste cap tot ce imi inchipuiam a fi un varsator

    RăspundețiȘtergere
  10. face valuri cred... :)

    PS: elza se preface, nu?

    RăspundețiȘtergere

Comentezi?