Romane grafice de nota 10

Mi-am permis o 'indulgenta' mai neortodoxa in ultimele saptamani, renuntand la romanele clasice sau beletristica ce-mi sta de regula pe birou si cercetand un pic internetii ca sa-mi satisfac cativa pitici iubareti de filme cu super-eroi nascuti din universul benzilor desenate. Prin urmare am dat piept cu cateva romane grafice si daca as avea smailuri pe blog l-as pune pe ala de-i curg balele de pofta. Cam asa m-am simtit in cateva momente, indeobste cand incepeam o nuvela noua sau auzeam de alta care trebuia cautata. A fost greu, mi-a solicitat timpul si rabdarea ca si cunostintele de engleza, dar am izbutit sa trec prin cele mai reusite, zic eu, romane grafice.

Intai o mica introducere in romanul grafic. In contrast cu benzile desenate (comics) pe care le citesc amicii din Big Bang Theory, romanul grafic (graphic novel) se distinge in cateva aspecte deloc intamplatoare: tematica mai matura, lungime, fir narativ mai complex, constructie structurata in principal pe introducere, cuprins, incheiere (diferit de serializarea BD-urilor) si uneori o calitate mai buna la print (posibil hard-cover, colectabil etc). Ideea e ca, aparand ca gen distinct de benzilor desenate, romanele grafice au influentat intregul domeniu si l-au popularizat dincolo de granita pustimii. Curand multe din colectiile de povestiri aparute in serial au fost ordonate in capitole distincte si republicate in stil de roman grafic. Apogeul a fost atins in 1991 cand Neil Gaiman a castigat un premiu literar (World Fantasy Award for short fiction) cu episodul #19 din seria grafica Sandman. Teoretic ar fi epic.

Ca sa nu mai lungesc mult ar mai fi de mentionat ca cei mai cu mot in romane grafice sunt si cei carora industria le datoreaza cel mai mult prinos de recunostinta: Will Eisner, Frank Miller, Alan Moore si Art Spiegelman. Daca pe Miller si pe Moore ii mai stiti (primul e taticul Sin City si al celor 300 de spartani iar al doilea parintele sfintei treimi a romanelor grafice - Watchmen, V for Vendetta si Batman: The Dark Knight Returns) ceilalti doi sunt putin mai obscuri mainstream-ului mediatic dar asta nu inseamna ca nu au pus umarul la fenomen. Eisner e nasul termenului de 'graphic novel' (A Contract with God e considerat primul astfel de roman si totodata el e autorul seriei The Spirit, daca ati vazut filmul) iar Art Spiegelman si romanul sau biografic Maus (despre supravietuirea tatalui sau evreu in WW2) se studiaza in scoli si universitati la literatura engleza moderna si istorie europeana.

Cateva romane grafice recomandabile:

1. Watchmen (Alan Moore) e primul roman grafic citit (versiunea electronica desigur) si asta din cauza fenomenalului sprint mediatic pe care l-a avut filmul lui Zack Snyder in 2009. A fost musai sa citesc originalul ca sa am un punct de vedere asumat asupra controversei iscate de fani privind superioritatea filmului sau nuvelei. Eu raman la ideea ca filmul dar asta nu stirbeste valoarea nuvelei, remarcabila de altfel. Sunt 12 capitole, carora filmul le-a fost in mare masura fidel dar care contin si cateva chestiuni in plus. Se spune ca a redefinit genul super-hero introdocand o constructie labirintica a actiunii si un nivel de detaliu grafic delicios. Dar finalul insa nu prea mi-a fost pe plac din motive de ... alien octopus, FFS!!

2. V for Vendetta (Alan Moore) e pana la ora asta cea mai buna piesa de literatura colorata pe care am citit-o. In mod suprinzator e chiar mai buna decat filmul fratilor Wachowski, mult mai sinistra si cu ceva grame in plus de autenticitate in redarea statului totalitarist. Este o un studiu epic asupra pierderii libertatilor fizice si politice, asupra individualitatii, moralei si ideii de razbunare cu un personaj criptic care nu poate fi clasat nici bun nici rau (fiind un idealist/anarhist).

 

3. 300 (Frank Miller) e clasica poveste a spartanilor eroi ce s-au sacrificat la Termopile. Cred sincer ca este obligatorie pentru a intelege de ce filmul este blamat de o parte de critici ca fiind o aiureala in sange si sandale. Nuvela lui Miller, care a constituit punctul de plecare si sta la baza dramatica si stilistica a filmului, nu reprezinta o realitate documentata. E o fictiune istorica: un gen literar dealtfel demult acceptat si care reprezinta un conglomerat din diverse perspective istorice sau teorii fabulate in scop dramatic pornind de la evenimente adevarate. Nu e incercare de mistificare. Nici reprezentare eronata. E exagerare voita in scop artistic. Iar filmul e fidel acelei reprezentari. Deci sa ne scoatem capul din fund ca "300 nu e acurat istoric" pentru ca nu e o reconstituire istorica ci o adaptare cinematica a unei viziuni artistice unice -  a lui Miller! Atat.

Ok, am risipit niste aburi.. Nuvela e surprinzator de scurta (comparativ cu filmul sau cu nuvelele precedente) si contine exact aceleasi puncte de confruntare din film reprezentate insa mai schematic. Fiecare pagina de roman e insa picturala, adevarate tablouri ce reprezinta scene antice de barbatie si sacrificiu. Miller e un artist complet iar culorile lui Lynn Varley adauga o dimenisune in plus benzii desenate.

4. The Sandman (Neil Gaiman) e cred ca printre cele mai uimitoare bucati de fantasy citite, o mostra de talent a la Gaiman care iti da o mica idee despre coclaurile pe care umbla britanicul si travaliul literar la care isi supune neuronii. Am citit doar Preludes & Nocturnes, primul 'pachet' - contine 8 numere - care introduce personajul Dream aka The Sandman, unul din cei Nesfarsiti (The Endless). Aventurile sale in realitate ca si pe taramul visului si in celelalte domenii metafizice controlate de rudele sale (Death, Despair, Destiny, Desire etc) se intind pe vreo 75 de numere. Fiind realizata de un autor (si) de romane negrafice, seria Sandman abunda de o bogatie fantasy cum rar gasesti in comics-uri si de o finete a scriiturii care nu e deloc simplista.

5. The Crow. Asta a fost mai mult o curiozitate personala dat fiind ca filmul lui Alex Proyas e unul din cele mai dragi exemple de gothic pe pelicula din ultimii 30 de ani. Asa ca am mers la origini - benzile desenate de James O'Barr -  si am gasit o serie tip roman grafic refacuta in 10 parti. Destul de misto, prima jumatate acopera subiectul din film, restul sunt niste povesti secundare ce incearca sa rezolve dilema scopului lui Eric Draven.

Cam atat am citit eu pana acum dar abia am prins gustul si planuiesc sa continui cu seria Sin City (festin vizual) si Batman: Dark Knight Returns - chipurile cel mai bun intr-un top al celor mai bune romane grafice evar. Si daca-mi ramane timp o sa arunc o privire asupra From Hell (crimele lui Jack the Ripper) si Maus-ul lui Spiegelman. Si apoi o sa ma odihnesc pentru ca cititul pe monitor provoaca dureri de cap, ochi, spate and so on. Interested? :))