23 decembrie 2009

Pe partea gresita


Ai stiut de la inceput ca iti va fi mai greu drumul din momentul in care ai luat-o pe partea stanga a lui. Era evident faptul ca partea stanga e mai denivelata, mai alunecoasa, mai aglomerata ca un contrasens, spre deosebire de cea dreapta, mai curata, mai uscata, mai potrivita a fi strabatuta in doi. O stiai si tu, dar undeva, probabil din neatentie, ai facut o schimbare de directie si te-ai trezit pe partea stanga a drumului. Cu tot cu ea. Am stiut imediat ca ceva nu e in regula, dupa felul cum s-a desprins de tine, punand acea distanta minima dar care totusi e acolo, vizibila si prezenta ca un camp de forte - un spatiu personal. O simteai mai ales din causa racelii care o domina si care iti facea pielea sa se infioare, iti zbarlea perii, te indemna sa cauti caldura unei companii familiare... O strigai pe nume, cautai o privire dragastoasa dar tot ce ai capatat a fost incruntarea unor sprancene ce odata erau fascinante. Si in momentul ala ai stiut ca sunteti doua coincidente pe partea gresita a unui drum, caci ea nu se opreste din mers iar tu nu te opresti din mers iar in sinea voastra amandoi ganditi ca destinatia e mai importanta decat drumul.

Ma uit la voi de pe partea mea dreapta de drum si imi strag iubita in brate. Capul ei se odihneste uneori pe umarul meu in timp ce mergem linistit cu pasi sincroni si fara griji. Trotuarul nostru e uscat si asfaltat, frumos marcat din loc in loc astfel incat stim din timp ce ne asteapta. Al vostru e umplut cu gheata si alunecos, abia va tineti echilibrul si va jenati chiar si sa va sprijiniti unul de altul. Barierele dintre voi va opresc. Tu cauti fara succes un loc de traversat catre partea buna si curata a drumului, partea mea, insa esti singurul care incearca. Esti ignorat de masinile care trec in viteza, accelerand si stropind fara mila, mai ca nu esti spulberat. Nu te pot ajuta. Am mainile ocupate cu propria viata. Ea se uita la mine si-mi zambeste cu ochii migdalati trimitandu-mi o bezea umeda pe buze. Suntem fericiti. Respir usor aerul rece de iarna si las gerul sa-mi usuce ochii.... E frumos drumul.

Voi mergeti tot mai haotic si va departati. Sunteti deja pe pod si tot nu ati gasit o trecere spre dumul bun, spre calea dreapta. Tu incerci o ultima apropierea, intinzi mana si-o opresti sa-i spui ceva. Probabil vrei sa va intoarceti acolo unde ati gresit drumul. Ea te priveste ingaduitor, ridica mana si-ti magaie usor obrazul apoi se suceste brusc si cu o pirueta-ti scapa. Esarfa i se desprinde fluturand de gat si piere purtata de un vant vremelnic dincolo de marginile podului. S-a dus. Ramai stingher pe pod si resemnarea te cuprinde. Te intorci incet spre drumul meu si ne zaresti. Si eu te vad, si tu ma vezi, si ochii ni se intalnesc recunoscand un lucru clar de la-nceput: ca eu si tu suntem unul si acelasi intr-un fel dar diferiti in altul. Si totusi care e cel real? Tu pari sa stii de vreme ce zambesti amar si faci usor din mana in timp ce sari peste marginea podului si parasesti drumul. Eu stiu?

5 comentarii:

  1. fascinant, dar, din nou trist....
    si, din nou, foarte real...

    RăspundețiȘtergere
  2. ..si...craciun fericit...si un an plin de iubire...

    RăspundețiȘtergere
  3. cum ar suna daca ar fi scris un englez ? :))
    "You knew from the beginning that the trip will be much more harder since the moment you went on the RIGHT side of the road" :)) frumoasa povestire.

    RăspundețiȘtergere
  4. E drept ca suna mai frumos unele chestii in engleza..

    RăspundețiȘtergere

Comentezi?