13 martie 2009

De veghe-n lanu de papusoi


Uite asa se defineste firea noastra de romani. Printr-o teama ancestrala de necunoscutul care sta de veghe-n lanu de papusoi... Cati din noi n-am purces la miez de noapte fara luna pana-n camp la adunat niscai porumbi! Si cati ne simteam cu inima cat puricele cand fosnea vantu mai tare printre frunze si panusi. Sper ca fiecare ca altfel n-ati trait intens. Ori v-ati nascut la oras 'telectualilor? Deci cum ziceam, io in lanu de porumb, care nu-mi apartinea evident, incercam sa dibui cativa mai tinerei, stiti voi, de-aia in lapte care-i fierbi si-s dulci de numa ... Eram copii ce naiba, noi ... copiii porumbului, gen ... No si deodata vedem o silueta in intuneric...fuck ne-o prins sectoristu', sau sefu de post cum ii zicea la sat, dom' militian in vremea ceea. Ce sa mai stai pe ganduri, tulea fratioare... in bezna cu totii. Ne sfaraiau calcaiele, frunzele imi taiau mainile dar nu ma opream. Porumbii din san jucau ca titele lu' tanti Aglaie, matusa din satu vecin. Din fericire eu puteam renunta la ei ca ma incetineau. Dracu era daca ma prindea. Am iesit din lan in camp deschis, am fentat doua capite si-am sarit peste-o viroaga, apoi in ultima secunda am plonjat pe burta pe sub un gard de care uitasem. Un pic a lipsit sa ma autodecapitez. Celalalt, nu-i mai stiu numele, ceva Chibrit sau Carnat, vecin de-al meu, radea de se prapadea... Cand se opri, redeveni serios si ma admonesta din ochi: Ba, esti prost! M-am sculat tot julit in palme si la un genunchi si i-am intors-o: Ce stai prostea, tai-o! Si-am fugit iar... ne-am strecurat printre doua case si-am iesit in ulita unde ne-am despartit. Fiecare la casa lui. Am sarit poarta sa nu fac galagie si m-am lipit de fantana. Acolo era o galeata cu apa, plina tot timpu, si m-am spalat un picut sa nu car prafu cu mine in casa. Scapasem de data asta. Ziua urmatoare am mers la camp cu bunicu si caruta si scapand de sub ochii lui imi faceam de lucru ca sa ajung pe langa lanu cu pricina. Infractor intors la locul faptei.. Deodata imi pica ochii pe-un chipiu care se itea din lan. Drace tot acolo-i? Nu se poate. De data asta pe lumina ma avant in lan sa vad care-i faza si dau futui de sperietoare de ciori a mosului cu chipiu in varf de bat. Ti-ai batut joc de noi batrane! Fie, da meciu nu s-a terminat.
Mi-am amintit chestia asta, acum multi ani cand veneam de la mare cu masina si dupa atat amar de km necesitatile fiziologice si-au spus cuvantul. Am tras pe dreapta si m-am retras, cum altfel, intr-un lan de porumb. Aveam io o strangere de inima ce-i drept, atata solitudine intr-un loc cu asa putina vizibilitate nu-mi convine. Dar na, foloseam locul drept buda, deci conditiile erau propice. Cine si-ar fi imaginat ca la 10 pasi de mine era un mos ion roata paznic de lan si posesor de ciomag noduros. Am fost alungat in mod rusinos si luat drept hot la drumu mare cand io chiar n-aveam treaba cu porumbii lui. Dar ce poti face, toti suntem suspecti pana la proba contrarie. E legea romaneasca din stramosi, stramba dar folositoare.

4 comentarii:

  1. Mi-ai adus aminte de una dintre cartile mele preferate: "De veghe in lanul de secara". :-)

    RăspundețiȘtergere
  2. Pai titlu e "furat" de acolo. am citit-o si eu mai demult, ciudat ca nu mi-a ramas nimic din ea in memorie. prea scurta oare?

    RăspundețiȘtergere
  3. Cand eram mica mergeam vara la munte la bunici. Erau lanuri de porumb pe toat dealurile. Moama mama ce peripetii am avut. Si acum ma mai doare piciorul cand ma gandesc la pusca cu sare a vecinului. Curata dracie! Doare ca naiba si dupa ce nu mai doare...ustura! SIGNS sau alte filme cu semne prin lanul de porumb sunt poveste de adormit copiii pe langa armele astea albe. Oricum, a meritat de fiecare data.

    RăspundețiȘtergere
  4. Mai nasol e-n lanu de secară, că acolo te vede toţi, inclusiv paznicii...

    RăspundețiȘtergere

Comentezi?