29 februarie 2008

"Se intampla la voi in cartier"

Au fost Zilele Filmului Belgian saptamana asta, dar eu am aflat abia ieri de ele. Iar pentru asta trebuie sa-i multumesc Juliei ca si-a amintit de obsesia mea cu filmele, asa ca m-a anuntat la timp ca sa mai prind ultima zi din cele 3. Intotdeauna incerc sa ajung la evenimente de genul asta pentru ca ma scutesc de "surful" obositor pe torentele internetului. Asa ai ocazia sa vezi filme foarte interesante de care n-ai fi aflat prea usor, cum am patit la Zilele Filmului Spaniol de anul trecut. Acelasi lucru s-a petrecut aseara in Aula Magna a Universitatii de Vest unde am urmarit o excelenta comedie neagra, nu doar capodopera a filmului belgian dar cred ca si unul din cele mai bune filme europene. Si asta in mod gratuit, dar sincer as da si bani ca sa-l mai vad o data.

C'est arrivé près de chez vous(1992) - "Se intampla la voi in cartier" - e un film violent si amuzant realizat in stil documentaristic. E o comedie neagra filmata in alb-negru avand drept idee principala intrebarea "pana unde poti merge pentru a gasi povestea?" O echipa de filmare condusa de Remy, il alege drept subiect al filmului lor documentar pe Benoit, de profesie ucigas in serie. Tip jovial si carismatic, cantaret de pian si autor de poezii, Benoit isi incepe luna cu cate un postas, apoi trece la prada cea mare, batranii pensionari :)), singuri acasa si cu banii la saltea pe care ii dibuieste de pe taloanele de pensie si ii executa fara nici o mila. Totul sub lumina reflectorului camerei de filmare si insotit de explicatii detaliate privind metode de ucidere si de eliminare a cadavrelor. Imaginile sunt de-a dreptul oripilante iar daca ar fi fost color erau chiar horror. Iar comentariile si ideile de viata ale personajului principal sunt atat de amuzante incat parca iti vine sa te identifici cu el pentru ca imediat sa fii dezgustat de lipsa de sens cu care ucide un taximetrist sau sufoca un copil. Intre crime tipul are timp pentru a-si exprime opiniile politico-sociale, participa la evenimente culturale, trage chefuri cu echipa de filmare care incet incet devine tot mai implicata in aventura sadicului personaj. Si chiar aici e smecheria. Cat timp poti participa ca un observator simplu fara sa te implici in ceea ce observi? Treptat, membrii echipei, devina partasi la activitatea asasinului, ajutandu-l sa scape de cadavre sau sa-si execute crimele, chiar si la un viol. Totul pentru a-si finaliza proiectul care in parte le era finantat tot de "actorul principal". Exista insa si reversul medaliei, participantii la filmare ajungand rand pe rand victime colaterale in schimburile de focuri cu gangsteri sau asasini rivali. Riscul meseriei... Filmul mi se pare o satira la adresa violentei exacerbate din media, ca si peste tot dealtfel, servindu-ti o felie de friptura stricata, frumos acoperita in sos dulce-amuzant, din care musti cu zambetul pe buze doar ca sa descoperi putreziciunea societatii care ti-o serveste. Iar asta iti lasa un gust amar in gura pentru ca ... ei bine, si tu esti parte a societatii, si nu faci decat sa te complaci. E straniu sentimentul pe care il ai la sfarsitul filmului. Te-ai distrat pe cinste, "Maaama ce tip tare!!" dar simti un regret de parca ai fi luat parte la toate scenele alea grotesti. Iar asta cred ca se datoreaza manierei in care e realizat filmul, care chiar daca prezinta un fapt neverosimil, stilul sau pseudo-documentaristic, il face verosimil.
Cam asta a fost experienta mea din Seara Filmului Belgian petrecuta intr-o Aula plina de studenti si mai putin studenti insa toti amatori de film de calitate. Va urma....?

Trailer:

28 februarie 2008

Bani

Proiectul lui Florin Piersic Jr. initiat in 2005 a devenit in sfarsit realitate. Lung metrajul "Bani" este alcatuit din 12 scurt metraje realizate de regizori profesionisti sau ne-profesionisti din intreaga tara care au lucrat gratuit si au asteptat peste un an pentru as vedea munca pusa la dispozitia publicului. Filmul este disponibil pentru a fi descarcat gratuit pe situl Vedeta.ro, unde puteti citi istoria proiectului si puteti vota episodul care v-a placut cel mai mult. Eu am urmarit cu interes bucata regizata de Noemi Dumitrescu (tinara regizoare timisoareanca, fosta membra a trupei Thespis) - Vineri dupa-masa - in care interpreteaza doi actori de teatru, Andreea Milici si Dinu Bodiciu (Aualeu).

27 februarie 2008

Schimb de Carti 11:TM


Duminica asta ne potfim din nou unii pe altii la un ceai sau o cafea in Old Boy's, pentru a povesti intre noi ce carti am mai citit sau ce dorim sa citim. Sper sa vina iar tot atata lume ca data trecuta. Am vazut pe la altii ca si-au facut deja temele :)), eu inca mai lenevesc la cele 2 carti imprumutate, ba chiar imi arde si de pariuri ca sa ii corup si pe altii :p. Nu de alta dar nu vrea sa fiu singurul "repetent" la SdC. As avea insa o rugaminte, daca are cineva Tropicul Capricornului de Henry Miller, i-as ramane indatorat daca mi-ar aduce. Dau la schimb Tropicul Cancerului :)). Ah...era sa uit avem si invitati de onoare - un scriitor cu multa imaginatie si o talentata poeta capi de afis! Ok, ne vedem soon. Care nu vine ar fi bine sa aiba motivare!

26 februarie 2008

Cum te simti?


- Cum te simti?
- Foarte bine. Nu stiu ce se intampla dar in ultima vreme ma simt minunat. Am asa o pofta de viata, ma gandesc la o multime de lucruri pe care sa le facem impreuna. O fi primavara asta de vina. Renaste natura si eu odata cu ea. Uneori ma trezesc visand la mare si ascultand pasarile ciripind sub streasina balconului. Alteori urmaresc norii cum se tarasc asa incet incet pe cer si-i invidiez pentru libertatea lor. Stiu cum suna ... da asta simt, intelegi?
- Da.

*************************
(dupa o ora)
- Cum te mai simti?
- Ce surpriza sa ma intrebi! Pai daca chiar vrei sa stii ma simt bine. Ce-ti veni asa deodata? Ai sentimente de vinovatie? N-ai de ce. Am exagerat eu un pic. Lucrurile s-au miscat atat de repede si am intrat in panica. Vroiam garantii. Stii cum sunt eu, pana nu analizez si rasanalizez nu mi-e bine. Pana nu imi asterni harta drumului pe care vom merge nu pasesc pe el. Pitici de-ai mei, stiu, dar asa sunt eu, intelegi?
- Da!

*************************
(dupa inca o ora)
- Esti bine?
- Nu prea. Cum as putea fi cand tu te comporti asa? Te uiti la mine dar nu ma vezi, parca as fi o oglinda in care cauti doar sa te rasfrangi. Vorbesc cu tine si nici macar nu raspunzi. E asa de greu sa spui si tu ce simti? Ce naiba...tu n-ai cultura sentimentului, nu razbate nimic la suprafata ca sa aflu si eu ce gandesti? E trist... sa ma framant in singuratate iar tu sa ma intrebi doar daca sunt bine. As vrea sa vad ca iti pasa cu adevarat, nu sa ma uit in ochii tai pierduti si sa ma intreb daca esti aici. Hei, intelegi ce spun?
- Da...

*************************
(dupa doua ore)
- E totul ok? Pari trista.
- Normal ca nu e ok. Am impresia ca vorbesc pentru pereti iar asta ma infurie la culme. Vrei sa stii cum ma simt? Chiar vrei? Ca un vulcan pe cale sa erupa si sa mistuie totul in jurul lui. Da, asa ma simt. Ca un tsunami devastator gata sa mature toata indiferenta si neseriozitatea ta, sa stearga orice urma de delicatete sau farama de vorba dulce. Totul sa dispara, si in urma sa ramana o plaja curata pe care sa construiesc alt castel de nisip. Asa ma simt. Dar tu cum naiba te simti?
- ...Pai...

*************************
(dupa inca o ora de tacere)
- Te-ai suparat....?
- Bineinteles!
- Pot sa fac ceva?
- ....Saruta-ma prostule!

L' homme Sans Tete

Omul Fara Cap e un scurt-metraj francez in regia lui Juan Diego Solanas si premiat in 2003 la Cannes cu premiul juriului. Dupa ce-l veti urmari veti si intelege de ce. Mie mi s-a parut un film extraordinar si extrem de original. Iar realizarea aproape in intregime digitala si stilul suprarealist contribuie la senzatia de desfatare vizuala. Nu dezvalui nimic din plot, dar va astept opiniile la comenturi. Enjoy it!

25 februarie 2008

Postul 200 sau "Zilele de odinioara"

S-a nimerit ca al douasutelea articol sa fie o leapsa. Si mai precis una de la Tomata in care mi se cere sa dezgrop copilaria, sa curat de praf albumele foto si sa cercetez cu grija miile de poze de familie, alea tiparite pe hartie ca-n vremurile bune, cand se fotografia mai mult si se poza mai putin. Ce-a iesit mai ca a dat o lacrima in coltul ochiului iubitei mame.
La cateva luni deja dormeam pe masa. Iar cand ma trezeam ma ducea tata acasa.











La un an eram deja pe picioarele mele.








Primul tort
POLI - echipa de suflet


Cu tata pe strasse!


De mic aveam abilitati de DJ. Sora mea m-a sustinut intotdeauna.


De ce m-au tuns ca o fetita? Oricum cainele ala si-a luat-o la final!!

Asta sunt eu despuiat de orice urma de mandrie. Probabil daca veniti in vizita nu veti mai vedea poze dinastea. Acum insa e randul vostru sa puneti in blogosfera amintiri din copilarie. Curcubitator cum a fost cand erai tu mic. Daca ai fost...mic... vreodata :). Ama si Nuzzu, nu va sfiiti nici voi. Si tu Nopol daca binevoiesti sa-mi arati o poza cu tine :p

Oscar 2008: premiile

S-au decernat asnoapte Premiile Academiei intr-o ceremonie transmisa in direct pe HBO pe care n-am vazut-o. Oricum eram obosit si probabil ca n-as fi rezistat, dar daca era pe un post gratuit macar as fi incercat. In fine, asta conteaza mai putin, importante sunt rezultatele. Iar acestea nu m-au surprins aproape deloc. Chiar sunt multumit de alegerea membrilor Academiei, nu ca in alti ani. Hai sa vedem cine ce-a luat:
Cel mai bun film: "No Country for Old Men" - nu aveam dubii, dar mi-era frica sa nu fie vreo surpriza cu Juno ala!
Cel mai bun regizor: Joel Coen si Ethan Coen - "No Country for Old Men". Este al doilea Oscar, anul acesta, pentru fratii Coen. In total filmul a luat 4 premii.
Cel mai bun actor in rol principal: Daniel Day-Lewis - "There Will Be Blood". Nici ca se putea altfel. O fi Johnny Depp la moda, dar cand incepe Daniel Day-Lewis sa vorbeasca ii sorbi cuvintele unul dupa altul.
Cea mai buna actrita in rol principal: Marion Cotillard - "La Vie en Rose". Exact ce-mi doream pentru micuta frantuzoaica ce o interpreteaza pe Edith Piaf intr-un film f. emotionant.
Cea mai buna actrita in rol secundar: Tilda Swinton - "Michael Clayton". Foarte bine. Tipa m-a incantat cu naturaletea ei de a interpreta roluri negative inca din primul Narnia.
Cel mai bun actor in rol secundar: Javier Bardem - "No Country for Old Men". Era cineva care nu se astepta la asta? Cred ca le-a fost frica membrilor Academiei sa nu vina cu butelia la ei la usa.
Cele mai bune efecte vizuale: "The Golden Compass". Aici as fi pus banii pe Transformers.
Cele mai bune costume: "Elizabeth: The Golden Age". Normal, doar e un film de epoca.
Cel mai bun film de animatie: "Ratatouille"
Cel mai bun film strain: "The Counterfeiters". Ma pregates sa-l vad azi.
Lista completa cu premiantii o gasiti aici.

24 februarie 2008

Intrunirea bloggerilor nr 3


Tocmai am revenit de la ea. E 23 ceasu. Imaginati-va, am stat de la 16 pana acum. Bine, nu chiar de la 16, ca am intarziat putin, dar tot am petrecut vreo 7 ore in Irish. Masa mare intinsa cu faclii prealuminoase, lume noua, pe cativa am apucat sa-i cunosc, de altii am reusit in cele din urma sa-mi reamintesc. Cei mai vechi un pic ne stiam si ne-am pastrat pentru final. Pe ordinea zilei nu stiu daca a fost ceva, sper ca nu, asta urmeaza sa discutam in privat si cu mintea clara. Acum in cap e doar o invalmaseala de nume si idei orbite de bliturile care mai de care mai insistente ale fotografilor prezenti. Sper ca maine vor aparea si galeriile foto.


Later edit: pozele sunt aici.

Papa bun


Leapsa gastronomica primita in tandem de la Radu si Curcubitator e pe cale sa va incante palatele si sa va faca limba sa plescaie. Va avertizez ca urmeaza un post cu continut ridicat de grasimi, zaharuri si alcool.

Din copilarie ceam mai puternica senzatie gustativa o pastrez de la laptele de pasare ce-l facea maica-mia. Era demential de-a dreptul. Ce mult a trecut de cand n-am mai mancat asa ceva! La fel, laptele prins, iaurtul (sau chisleacul in Moldova) pe care il facea bunica in oale de lut.


La mancaruri fancy am o preferinta pentru puiul umplut cu stafide si garnitura de orez si felii de para coapte - specialitatea mamei. Specialitatea mea si a lu taica-miu sunt micii si cefele pe gratar pe care vara ii facem de cateva ori pe saptamana. Tot la dish-uri exotice(pt mine) intra fructele de mare. N-am mancat de cat o data, in Spania, dar amintirea lor ma face sa salivez inca. Nici nu mai stiu cate feluri de scoici, creveti, caracatite sau calmari am mancat. La fel duc dorul tortillei, care la ei are cam aceeasi importanta ca mamaliga la noi, si inca ma mir cum am putut manca o tigaie intreaga de paella (eu de obicei mananc cu juma de norma).


In oras mananc cel mai des in Irish Public House, unde au cele mai bune sandvish-uri din TM, BLT sau Ham & Cheese, garnisite cu cartofi prajiti si salata. La McD mancarea e ca si CocaCola, da dependenta si incerc sa ma tin departe desi nu reusesc intotdeauna. Fast food inseamna in primul rand shaorma pentru mine, pe care de obicei o servesc la Istambul cat mai picanta.


La desert imi place strudelul cu visine facut acasa. Iar la ocazii speciale mai nimeresc o felie din tortul de bezea facut de Nadia(nu mai stiu pe altcineva sa faca), cea mai dulce chestie inventata vreodata. Kilograme de zahar si duzini de oua. Mananci o feliuta, colesterolul iti sare din grafic si alergi sa-ti faci rezerve de insulina pentru cazul in care dai in diabet.


De baut comand bere cel mai des: Carlsberg sau Becks iar in ultima vreme Leffe neagra. Vinul imi place rosu si sec ori demisec, in principal Merlotul. De asemenea am baut o data Sangria - home made - si e chiar delicioasa.

Cam asta a fost, sper ca v-ati astamparat foamea! Daca nu, cititi si pe la urmatorii tag-uiti: Aikisan, Cristina, Maria, AnaAyana sau Diamond(chiar daca urasti lepsele, asta e cu mancare si poate o accepti).

Melodia lunii februarie

vine de la o pustoaica canadianca din Toronto care canta ceva ce se cheama indie-pop. Tipa e la inceput, nici nu a lansat vreun album inca, dar mie mi-a placut vocea ei. Asa ca Lights - February Air:

23 februarie 2008

My Blueberry Nights


Mi-am rezervat azi cateva ore linistite pentru a viziona ultimul film a lui Wong Kar Wai, regizorul meu cult despre ale carui filme am mai vorbit. My Blueberry Nights este primul sau film vorbit in limba engleza si care beneficiaza de imaginea si talentul unor staruri ca Jude Law, Rachel Weisz si Natalie Portman. Din pacate acest lucru nu-l ridica peste productiile deja consacrate, Hong Kong Express sau In The Mood For Love, din care imprumuta cateva clisee: politistul, ospatarita, femeia fatala sau piesa favorita a lui Wai - Yumeji's Theme - drept coloana sonora. Neavand un plot prea complicat, filmul e de fapt calatoria unei tipe, Lizzie(Norah Jones la debut), care alege drumul cel lung pentru a intalni persoana iubita. Povestea ei incepe in NY in momentul in care paseste in restaurantul lui Jeremy (Jude Law) si afla ca iubitul o insela. Dezamagita, ii lasa acestuia cheia de la apartamentul ex-ului in caz ca vrea sa si-o recupereze. Despartirea insa nu se face cat ai bate din palme asa ca se va intoarce de cateva ori pentru a intreba de cheie. Constata insa cu amaraciune ca e doar inca o poveste trista in borcanul de chei al lui Jeremy pe care acesta le pastreaza cu anii: "Daca arunc aceste chei atunci acele usi vor ramane inchise pt totdeauna, iar asta nu pot decide eu." Pentru a scapa Lizzie decide sa paraseasca NY traversand toata tara, lucrand ca barmanita, ospatarita si in final ajungand intr-un cazino, intalnind alte personaje, fiecare cu povestea lui: Arnie, politist care se imbata seara de seara si ofteaza dupa sotie, Sue Lynne, nevasta politistului sau Leslie, jucatoare inraita de poker careia ii imprumuta economiile. Filmul e mai mult o cautare interioara, Lizzie analizandu-se de fapt pe sine in relatie cu ceilalti oameni. "Cateodata ne bazam pe oameni ca si pe-o oglinda care ne arata si ne spune cine suntem."
My Blueberry Nights are o cinematografie superba, imaginile sunt pline de culoare, cadrele delicioase ca si placinta cu afine pe care o serveste Jude la restaurantul sau. Insa Norah Jones canta mai bine decat joaca. Un premiu la Cannes pentru regie il recomanda pentru cel putin o vizionare. Eu insa raman la parerea ca se putea si mai mult.

Ce n-am inteles eu pe tot parcursul filmului e "cum poate fi Jude Law burlac?" Tipul are un farmec deosebit :)).


Descoperire arheologica in Timis


Nu stiu daca ati vazut stirea asta la TV, dar eu de abia acum am aflat de ea. Se pare ca cercetatorii nostri arheologi plimbandu-se pe Google Earth au descoperit o chestie in judetul nostru care i-a lasat cu gura cascata. La 20 de km nord de Timisoara, in apropierea localitatii Cornesti, se pot vedea urmele unei vechi fortificatii militare formata din 3 diguri de aparare ce impresoara o suprafata de 1700 de ha. Asezarea ar avea cam 3200 de ani iar cei care au construit-o s-au pierdut in negura vremii. Parerile sunt impartite, unii dau vina pe huni, altii pe avari. Eu zic ca atunci pe la noi traiau tracii. Totusi daca datele sunt corecte sa gasesti o asezare de asemenea dimensiuni datand cu mult dinaintea infiintarii Romei, pana in timpurile stravechii Troia, cca 1200 iHr e ceva epocal. Se pare ca istoria poporului nostru nu incepe cu dacii si romanii asa cum am invatat la liceu. Mai stiti povestea cu tablitele de la Tartaria inscriptionate cu o scriere asemanatoare cu cea sumeriana dar cu cel putin 1000 de ani mai veche? Contestate de istoricii romani in comunism, dar apreciate de multi arheologi internationali ca o dovada ca in zona carpato-danubiana ar fi existat o civilizatie straveche si foarte avansata.
Reportaj ProTv aici.

22 februarie 2008

Obscenitatea lui Henry Miller

Am terminat in sfarsit Tropicul Cancerului - capodopera lui Miller - una din marile carti ale secolului XX. Recunosc ca inceputul a fost dificil pana m-am obisnuit cu stilul autorului, cu avalansa de cuvinte, imagini, intamplari si personaje din ea dar de la jumatate incolo am citit-o pe nerasuflate. De asemenea am fost dezorientat initial de lipsa oricarei "imparteli" a nuvelei. Nu tu capitol, fragment, o pauza macar ca sa stiu unde am ramas. Cartea "curge" de-a dreptul. Oricum nu voi face o recenzie la ea ca nu ma pricep. Pot doar sa spun ca mi-a placut sa o citesc.
Acum legat de obscenitatea din ea, asta a facut destule controverse in trecut. Publicata in SUA 1961, abia dupa 30 de ani de la scriere, cartea a iscat un proces la Curtea Suprema de Justitie din Pennsylvania, testand legile pornografiei in America anilor '60. Il voi lasa acum pe Miller - desi in mintea mea nu are nevoie - sa se "justifice" in fata cititorilor si sa le explice in ce consta originalitatea sa:

"Până acum, gândul meu, colaborând cu mine însumi, a fost acela de a mă îndepărta de etalonul de aur al literaturii. Pe scurt, gândul meu era să prezint o resurecţie a emoţiilor, să descriu comportamentul unei fiinţe omeneşti în stratosfera ideiilor, adică în ghearele delirului. Să zugrăvesc o fiinţă presocratică, o făptura jumătate ţap, jumătate titan. Pe scurt, să clădesc o lume pe baza lui omphalos, nu pe o idee prinsă in cuie de o cruce. Ici şi colo aţi putut descoperi statui date uitării, oaze încă necultivate, mori de vânt care îi scăpaseră lui Cervantes, râuri curgând în sus, femei cu cinci sau şase ţâţe dispuse longitudinal de-a lungul bustului.[...]

Dacă ar exista un om care să îndraznească să spună tot ce-a gândit despre lumea asta, nu i-ar rămane nici o palmă de pământ pe care să stea. Când apare un om, lumea îl zdrobeşte şi îi frânge şira spinării. Mereu rămân prea mulţi stâlpi putrezi în picioare, prea multă omenire infectată pentru ca omul să mai poată înflori. Suprastructura este o minciună, iar temelia, o nesfârsită spaimă zguduitoare. Dacă, o dată la un secol, apare un om cu o privire disperată, hămesită, un om care ar vrea să întoarcă lumea cu susul în jos, ca să creeze o nouă rasă, iubirea pe care el o aduce lumii este schimbată in fiere şi el devine o plagă. Dacă din când în când descoperiţi nişte pagini care fac explozie, pagini care sfâşie şi ard, care smulg gemete, storc lacrimi si blesteme, aflaţi că aceste pagini îi aparţin unui om pus la
zid, un om a cărui singură apărare sunt cuvintele, şi cuvintele lui sunt totdeauna mai puternice decât povara mincinoasa şi zdrobitoare a lumii, mai puternice decât toate instrumentele de tortură inventate de laşi pentru a zdrobi miracolul personalităţii. Dacă un om ar cuteza vreodată să traducă tot ce zace in inima lui, să ne pună sub nas tot ce inseamnă experienta lui, adevărul lui adevărat, cred ca lumea s-ar face bucăţi şi nici un zeu, nici un accident, nici o voinţă n-ar mai putea vreodată să adune la loc bucăţile, ţăndările, atomii, elementele indestructibile ce au fost folosite pentru a făuri lumea.

În cele patru secole care s-au scurs de la apariţia
ultimului suflet devorator, a ultimului om care a cunoscut extazul, am fost martorii unui declin constant şi sustinut al omului în tot ce priveşte arta, gândirea, actiunea. Oare ce om cu ochii disperaţi şi hămesiţi poate da dovadă de cel mai infim respect faţă de guvernele existente, faţă de legile in vigoare, faţă de aceste coduri, principii, idei, totemuri şi tabuuri? Dacă cineva ar şti ce înseamnă să citeşti enigma acestui lucru pe care azi îl numim “crăpătură” sau “gaură”, dacă cineva ar trăi cea mai infimă senzatie de mister in prezenţa fenomenelor etichetate ca “obscene”, lumea s-ar despica in două. Tocmai oroarea obscenităţii, aspectul uscat al lucrurilor face ca această civilizaţie smintită să arate ca un crater. Căci spiritele creatoare şi mamele seminţiei poartă între copase tocmai marele hău, gura căscată a neantului. Când un spirit avid şi disperat apare şi face cobaii să chiţăie, o face pentru ca ştie unde să-şi bage cablul de înaltă tensiune al sexului, pentru că ştie că sub carapacea indiferenţei se ascunde plaga hidoasă, rana de nevindecat. Şi îşi bagă cablul de înaltă tensiune tocmai între picioare. Loveşte sub centura, incinge până la incandescenţă chiar măruntaiele. Nu folosesc la nimic mănuşile de cauciuc. Tot ceea ce poate fi manipulat la rece şi la modul intelectual ţine de carapace şi un bărbat care arde de dorinţa de a crea plonjează totdeauna, dedesubt, în această rană deschisă, în această oroare obscenă şi infectată, işi agată dinamul de părţile cele mai gingaşe. Dacă nu scoate decât sânge şi puroi, tot e ceva. Acest crater uscat este obscen. Dar mai obscenă decât orice este inerţia. O blasfemie mai cumplita decât orice este paralizia. Dacă n-ar rămâne decât o singură rană căscată, aceasta ar trebui să curgă, chiar dacă n-ar produce decât lilieci, broaşte râioasa şi homunculi.[...]

Am crezut că ţelul cel mai înalt pe care un om putea să şi-l propună era acela de a fi
uman, dar acum văd că acet ţel n-avea altă raţiune decât aceea de a mă distruge. Astăzi sunt mândru că pot afirma că sunt inuman , că nu aparţin oamenilor şi guvernelor, că n-am nimic în comun cu credinţele şi principiile. N-am nimic de-a face cu maşina scârţâitoare a omenirii, eu aparţin pământului. Spun asta stând cu capul pe pernă şi simt cum îmi cresc coarnele din tâmple. Şi-i văd în jurul meu pe toţi strămoşii ţicniţi care sunt ai mei, dansând în jurul patului, consolându-mă, îmboldindu-mă, biciuindu-mă cu limbile lor de şerpi, rânjind şi strâmbându-se spre mine din tigvele lor pânditoare. Sunt inuman!"
Tropicul Cancerului

Pofta buna

Aikisan are un articol foarte interesant care mi-a amintit de supa de gunoaie in care m-am balacit pret de cateva minute anul trecut la Vama Veche. Mizeria de pet-uri, pungi de plastic, bete de inghetata, tampoane, par si alte cele care invadase aproape tot litoralul Vamii mi-a provocat o greata de nedescris. Desi a durat doar o zi asta nu inseamna ca masa de gunoaie a disparut. Se plimba de pe un tarm pe altul, de la un litoral la altul pana o sa ne acopere cu totul. Asta imi aminteste de un episod din Futurama in care intregul Pamant devenise o imensa groapa de gunoi. Pai na, nu mai avem mult, zic eu. Suntem pe drumul cel bun!

21 februarie 2008

Despre consumerism


Cine nu a auzit acest cuvant? Multi il folosim. Ce naiba, e noul flagel al zilelor noastre. Il blamam, strambam din nas, dar toti suntem victimele sale. O definire pentru mase ar fi "sa inghiti tot ce ti se baga pe gat" sau "sa vrei mai mult decat ai nevoie ca sa fii si tu fericit"!!

Exemplul meu - mesaj de la Vodafone:

La 21 februarie 08 :
VF Ore Favorite Seara consumat,
Cadou ziua ta consumat,
Bonus 30 consumat,
Optiunea 15 minute consumat,
Optiunea SMS consumat,
Cost apeluri : 0,69 EUR.

Sunt cel mai fidel consumator! More, more, more...!!!

20 februarie 2008

Ziua Permisiei @ KissFM!

"Dupa atatia ursuleti de plus si floricele cu panglicute roz-bombon, inimioare si pupicei romantici, e absolut evident ca barbatii merita o zi de repaos de la indatoririle romantice, asa ca Frontul de Eliberare a Bărbaţilor revendică ziua de 29 februarie si-o declara Ziua Permisiei." Asa suna promo-ul celor de la Kiss FM pentru o campania de emancipare a barbatilor de sub jugul matriarhal al sarbatorilor de Valentin - Dragobete - Martisor. Iesiti de sub papuci si spuneti ce va doare! Participati astfel la concursul Kiss FM si vedeti ce premii castigati. Stiu ca nu avem nevoie de inca o scuza ca sa bem dar eu zic sa le facem hatarul baietilor astia revolutionari... De Dragobete pupati cat mai multe fete ca de Martisor vom fi mahmuri :)).

Tigari de colectie

De la 1 iulie 2008 intra in vigoare legea privind obligativitatea afisarii pe pachetele de tigari a imaginilor socante, oribile, scarboase si cum or mai fi ele, menite sa provoace indigestia fumatorilor care dupa o masa copioasa servesc proverbiala "puturoasa". Campania anti-fumat e asemanatoare cu cea video facuta acum cativa ani in Marea Britanie, cu diferenta ca de data asta imaginile soc nu te vor mai ataca din TV ci direct de pe pachetul de tigari aflat pe masa. Sper sa nu aiba efectul nedorit de starnire a dorintei colectionarilor de a aduna toate pachetele :)). Hei, tu il ai pe ala cu plamanul canceros? Ce-ti dau pe ala cu calitatea slaba a spermei!

Asa ca eu m-am gandit sa va dedic o melodie pe care puteti fuma linistiti si medita la nemurirea sufletului. Ca de trup ce sa mai zic...
Editors - Smokers outside the hospital doors

19 februarie 2008

Dreptul la sesiune


In ultimele saptamani i-am tot auzit in jurul meu pe (mai) tinerii studenti vaitandu-se de sesiune. E mult de invatat, timpul e putin, materia e ca dracu, iar profesorii sunt niste tampiti. In mare au dreptate, tot sistemul de invatamant e o mare varza. Dar lasand astea la o parte de ce profesorii nostri trebuie sa mai fie si curve. "Dragii mei, vreti sa luati examenul? Sariti fiecare cu cate 100 de Euro". Caz de la Medicina, examenul de Parazitologie. Ieftin nu? De ce sa-ti bati capul sa inveti atat cand cu ceva banuti ai luat examenul cu 9-10. Aia care invata sunt fraieri ca-l iau cu 5, daca nu cumva i s-a pus pata profului sa-i pice. Macar de-ar fi fost invers, zicea un amic, cei care invata sa-l ia cu nota mare iar cei care platesc sa-si asigure un 5-6 si atat. Strange! Acum, stie toata lumea, ca la medicina se dau bani mai rau ca ratele la banca. Dar nici cu alte facultati nu e altfel. La Economice sunt destule cazuri in care s-au platit examene. La Drept, cat am fost eu student nu am auzit de platit examene. Probabil erau cazuri rare si sume astronomice. Acolo nu se manjea nimeni pt o foaie. Si nici nu cred ca un pliculet te scotea primul pe lista rezultatelor. Ar fi prea la vedere las-o dracu. Ca sa revin, deci, cumparatul examenelor e o treaba mult prea generalizata ca sa tot inchizi ochii si sa te strambi dezgustat. Filmarile cu camere ascunse sunt fumate deja. Bune doar pentru stirile de la ora cinci. Protestati ce naiba. Adunati-va in Liga, dati-i in gat, iesiti in strada, plangeti la Senat. Dar toti deodata si uniti. Nu-i lasati pe cate unu sa dea din gura singur si sa fie apoi exmatriculat. Iesiti in strada ca numai acolo va asculta cineva. Sunt 40 de mii de studenti in Timisoara. Daca ati iesi macar 10 mii sa strige "Nu mai dam dreptu!!" poate v-ar auzi cineva. Si dati-le numele intru ocara neamului lor. Uff...hai ca m-am racorit.

18 februarie 2008

Inland Empire sau Cum lynchezi pe cineva?

Inland Empire
Metoda descoperita de mine azi ar fi urmatoarea. Se ia respectivul, se inchide intr-o camera fara ferestre, fara telefon, net etc. si-l fortezi sa priveasca 3 ore la ultimul film a lui David Lynch - Inland Empire. Daca nu stiti cine e Lynch, nasol. E tipu care a facut Twin Peaks. Sau Mullholland Drive, ca e mai recent si a luat ceva la Cannes. Ca sa revin, deci, tortura suprema ar fi vizionarea filmului asta Inland Empire (sau Imperiul Mintii) izvorat din subconstientul inconstient al maestrului(!) si trantit in capetele noastre cinefile ca un pian aruncat de la etaju patru. Pentru ca filmu asta iti face creierii varza...!! Poate asta era si intentia. M-am caznit azi toata ziua sa ma uit la el, in vreo 4 reprize, cu pauze de cafea, iesiri la aer, discutii pe mess, ascultat muzica de relaxare. Am si atipit odata, pe cuvant! Deci cum va spuneam, un film teribil. Un film experiment filmat din mana, cu camera digitala, probabil fara scenariu, totul curgand din capul lynchian. Ce sadic ar fi sa fortezi pe cineva sa-l vizioneze! Camelia o sa spuna ca sunt si metode mai sadice, dar asta din cauza ca nu l-a vazut!!! Eu n-am inteles nici un drac din filmul asta, pot doar spune ca e un film in film. Si la un moment dat se iese din film cu totul. Nu mai stii care priveste pe care... Schizofrenic de-a dreptul. Si m-am si speriat la o faza. Ma asteptam de la Lynch sa-mi faca una ca asta. Desi era doar un artificiu tehnic uzat deja in The Ring. Stiti voi, o persoana care se misca dezarticulat si sacadat venind tot mai aproape de tine pana sa-ti iasa din ecran dublata de un sunet "sperietor". Nu se poate sa nu ti se ridice paru-n cap. Dar atat. Restu e tacere - cum zice Caranfil. Eu insa m-am strafocat sa-l vad pana la sfarsit stiind ca voi fi si mai in ceata decat inainte. O sa spuneti ca sunt masochist :)) Dar sa stiti ca acesta a fost unul din cele mai putin masochiste momente ale mele :p. Ok, cam asta a fost lynchiuala. Stiti ce aveti de facut!

P.S.:daca vreti pareri mai avizate decat a mea, cititi ce zic criticii romani aici.

Iar trailerul aici.

17 februarie 2008

Kosovo independent?


Iar traim vremuri interesante. O mica regiune cam de marimea judetului nostru cu vreo 2 milioane de locuitori si care a facut parte din Yugoslavia, iar in ultimii ani din Serbia, reuseste sa-si declare independenta in urma unui razboi, a unei campanii militare, a unor actiuni de guerila si teroriste si sa se rupa de tara mama. Iar Serbia nu poate face nimic. Puterile Europei si SUA sunt impotriva ei. Iar la Pristina e sarbatoare, lumea danseaza, se imbata, dar habar n-au ce-i asteapta. Pt ca nu s-au gandit mai departe de independenta. Acum sunt 2 state albaneze. Mi-a placut pozitia Romaniei care nu recunoaste statul Kosovo. Nu stiu ce-a gandit Basescu, ori s-a luat dupa Rusia, Spania, Bulgaria si altii, ori a sesizat posibilitatea unui precedent. Declararea autonomiei sau independentei unui tinut nu ne e straina urechilor. Si ce e si mai ciudat e reportajul celor de la Euronews care arata inca cateva regiuni cu probleme asemanatoare: Transnistria, Osetia, Cecenia si ... Transilvania!!! Wtf?! Ce drac de asemanare? Acolo a fost si inca mai e macel si moarte. Fundamentalisti si nationalisti. Sinucigasi si teroristi. Cum se aseamana Ardealu cu asta? Noi traim in pace aici si asa vom trai si mai departe ca nu suntem tampiti. Sunt doar cateva sforaieli politico-nationaliste ale unor oameni dubiosi si cu intentii clare de dezbinare. Asta nu e motiv pentru a pune Transilvania pe lista regiunilor cu intentii de secesiune. Ce mama naibii? Mai ca incep sa cred ca exista un plan al celor mari de spargere a statelor mai slabe in bucatele dupa principiul "divide and conquer" . Iar Euronews mi-au provocat o indigestie. De ce nu si-au pus Corsica si Belgia pe lista ca si acolo mai stramba unii din nas la vecinii lor? Al naibii profesionalism jurnalistic.
P.S.: astept sa vad ce zice Consiliul de Securitate ONU care tre sa se intruneasca in cateva ore. Sa vedem pozitia Rusiei si Chinei. Va fi interesant...

16 februarie 2008

Richie's BirthDay


Ma uit pe geam si ninge. A inceput sa ninga de ziua mea. Cand s-a mai intamplat asta ultima oara? Oare acum 29 de ani a nins? Nici ai mei nu mai stiu prea bine. Isi amintesc doar bucuria extatica ce i-a cuprins cand li s-a nascut primul copil. Aveau 22 de ani... Eu cred ca a nins si atunci. Ce naiba, acum aproape treizeci de ani iarna era iarna :)). Aprope treizeci. Wtf?! Hai ca nu-i simt deloc! Mintea mi-e tanara inca. Trupul la fel. Pofta de viata mi-a revenit laolalta cu cea de baut, ele fiind in ultima vreme inseparabile. Deseara o fac lata! Ninsoarea s-a oprit... Multumesc oricum pentru intentie. Cineva acolo sus are ochi si pt mine. De Revel a facut la fel.

In rest ce-ar mai fi de zis. Sa-i multumesc Cristinei pentru ca mi-a cantat La Multi Ani de la 538 de km si celor de la Vodafone (primul mesaj primit dimineata) pentru ca n-au uitat de ziua mea anuntandu-ma ca am 30 de minute bonus (care oricum erau demult consumate). Oricum le multumesc ca m-au trezit. Si bineinteles tuturor care ma veti felicita azi, mersi anticipat....si voua la fel ;))!!!
The Veils - A Birthday Present



Later edit/Afterparty: m-am sarbatorit in Irish Public House cu inca 16 amici (ar fi fost mai multi dar unii au lipsit motivat). Am mancat, am baut, am ascultat melodiile preferate la tonomat, am jucat darts. Iar eu m-am umplut de cadouri :)) Mi s-a spus la plecare "Mos Craciun". Am crezut ca din cauza zapezii de afara, dar abia acum sesizez ironia cuvantului "Mos". Las ca va vine randu!! De cand au aflat ca merg la SdC, trupetii au intuit ca cele mai bune cadouri sunt cartile, asa ca am primit 3: Lumea Filmului, dictionar pentru cinefili, din care probabil voi fi ascultat in curand, Fellini despre Fellini, tot despre film, si The Ring - za book - probabil mai infricosatoare decat filmul omonim. As mai putea organiza un Tea Party, ca am tot ce-mi trebuie acum ;)) Si apropo, mi-ati nimerit marimile. Auzi la ei, sa-mi fie mici :( Va multumesc tuturor pentru prezenta si ne vedem la anu!
P.S.: La cat de bine m-am simtit am uitat sa fac si poze. Camera era in buzunar :)) Oricum memoria e plina de instantanee.

15 februarie 2008

Dexter


Neavand net toata ziua incepi sa intelegi de ce iti faci stocuri de filme si seriale pe calculator pana intr-atat incat ai permanent mesaje cu "not enough space" sau "disc burn successfully"! Unul dintre serialele care e pe cale sa-mi umple ziua de azi si ce a mai ramas din saptamana este Dexter. Serialul e un thriller policier care are in rolul principal un ... serial-killer!!! In plus acesta lucreaza in cadrul serviciului de investigatie al Politiei din Miami, ca medic legist :). Deci stie tot ce trebuie despre cadavre si probe, tehnici de ucidere si cum sa-si acopere urmele. Dexter Morgan e un tip bolnav, lipsit de sentimente, foarte meticulos si care, atunci cand vrea sa-si astampere setea de a ucide, lucreza ca la carte. Totusi el nu actioneaza la intamplare ci dupa un cod al onoarei, ucigand doar pe cei care o "merita" intrucat fie nu au fost descoperiti inca fie au scapat manevrand sistemul juridic. Un fel de vigilante. Si asta sub umbrela politiei. Totul se schimba in momentul in care isi face aparitia un alt serial-killer, care macelareste prostituate intr-un stil ce capteaza admiratia lui Dexter, cei doi implicandu-se intr-un joc de-a soarecele si pisica. Cam atat am de spus despre el. E un serial super si te prinde imediat. Dupa ce am vazut Californication si The Tudors incep sa cred ca Showtime e televiziunea cea mai tare in ce priveste serialele. Hai ca fug sa mai vad un episod.
Trailer:

Indiana Jones 4

Atunci cand se incearca reinvierea unei francize, pentru mine scopul clar e unul mercantil, de a incerca sa mai umfle conturile un pic. Insa in cazul lui Indy nu ma deranjeaza nici daca s-ar programa inca 10 filme cu aventurile cautatorului de artefacte si comori. Deoarece cu Steven Spielberg la regie, si cu George Lucas producator, batranele oase ale lui Harison Ford n-au cum sa dea gres. Indiana Jones IV va fi primit cu aceeasi bucurie copilareasca de acum 15 ani cand le vedeam pe primele trei. De data asta Indy calatoreste in Regatul Craniului de Cristal si ne promite o aventura cel putin interesanta, din cat se vede in trailer:

14 februarie 2008

Da-i femeii ce-i apartine!!


Ce altceva iti ramane de facut in ziua de 14 februarie cand esti la servici si n-ai curent electric toata ziua? Sa citesti! Si ce altceva sa citesc in ziua indragostelilor, cand, potrivit statisticilor, peste jumatate din femei viseaza sa si-o traga la noapte, daca nu pe Henry Miller si una din cartile sale inchinate sexului femeiesc. Organului sexual femeiesc!! Da, e o carte vulgara, da, e un autor catalogat drept obsedat sexual de catre detractorii sai, dar asta nu sterge faptul ca e o lectura plina de autenticitate si care provoaca zambete celor care pot gusta subtilitatea lui Miller.

"O, Tania, unde-i acum pizda ta caldă, unde sunt jartierele alea groase si grele, unde sunt pulpele alea moi si pline? În penisul meu e un os lung de 6 inchi. O să scormonesc în fiecare cută din adancul tău ce colcaie de sămânţa, Tania. O să te trimit acasă la Sylvester al tău cu durere în burtă şi cu pântecele întors pe dos. Sylvester al tău! Da, el ştie să aprindă un foc, dar eu ştiu să aprind măruntaie de femeie. Împlânt în tine sageţi de foc Tania, şi-ţi aduc ovarele la incandescenţă. Sylvester al tău e un pic gelos acuma? Simte ceva, nu-i aşa? Simte urmele membrului meu mare si tare. Am largit malurile şi am netezit cutele. După mine poţi să-ţi iei armăsari, tauri, berbeci, rătoi si câini St. Bernard şi să te culci cu ei. Poţi să-ţi bagi in rect broaşte râioase, lilieci şi şopârle. Poţi să te caci cu arpegii, dacă-ţi place, sau să-ţi întinzi peste buric corzile de la ţitera. Te fut, Tania, ca să rămâi bine futută. Şi dacă te temi să te fuţi în public,o s-o fac în particular.. O să-ţi smulg câţiva peri şi o să-i lipesc lui Boris pe bărbie. O să-ţi muşc clitorisul şi o să scuip piese de 2 franci..."

Tropicul Cancerului

Arta pura ce mai. Nu va lasati pacaliti, tipul chiar o iubeste pe Tania, doar ca ... ea e cu altu :)

Femeia ideala


Leapsa de la Curcubitator, curios sa afle ce alte domnisoare imi infierbanta imaginatia. Daca tu o ai pe Lara Croft eu am o cowgirl care se potriveste la fix cu visele din compilarie cand imi doream sa fiu Calaretul Singuratic. Un trup sexy si o inima ranita - garantat sa-mi faca "zile fripte". Ramane de vazut care calareste mai bine :)). Dragos ce zice de asta?

12 februarie 2008

Lost and confuse, dar ma tratez

Citeam deunazi la Psiheea niste lucruri care m-au facut sa rad si sa reflectez. Parca toti vazusera documentarul "The Secret" si devenisera adepti ai doctrinei "cere si Universul iti va da!". Atata lume optimista si fericita dupa ce li s-a confirmat ca toate visele se indeplinesc. Probabil tot ce au cerut Universului li s-a si oferit imediat. Era incredibil! Eu nu am cerut nimic Universului dar mi-a dat cat sa nu pot duce: intelepciune, bani, goodlooks ,sarm ...aaa, stai, astea mi le-a refuzat. Timiditate, naivitate, politete excesiva si o doza buna de subestimare - astea mi le-a pus in brate. Mi-a luat mult pana am scapat de ele. Apoi mi-a cerut el. Cica oricand iti cere cineva ceva faci cumva si-i dai. Un deget, o mana, pielea de pe tine sau o bucata din inima ta. Ca asa e frumos si in final totul ti se va intoarce inzecit. Iar daca nu-ti cere, iesi tu in intampinarea lui si ofera. Asa procedeaza un spirit nobil :)). Cine sunt eu sa ma contrazic cu Universul? Asa ca am tinut minte sfaturile Lui si m-am straduit sa le respect, cu mai mult sau mai putin zel, dar cu acelasi efect pe termen lung. Anume ca in curand ma voi "termina". Nu v-a mai ramane nimic de dat. Ce vorbesc... nu va ramane nici macar de pastrat ceva. Ma voi evapora frumos in aer ca un parfum contrafacut. Cate degete, maini, piei sau inimi poate avea cineva? Si cate poate da pana sa le termine? Cand se poate opri si cere la randul lui? Si ce face daca nu e nimeni dispus sa dea? Nimeni care sa-i peticesca pielea zgariata, sa-i dea o mana de sprijin sau o bucata de inima. Ori sa-i aseze un deget pe buze cand aiureaza. Probabil ca dispare. Se retrage incet in sine, devine o umbra a celui care a fost, sau, daca mai are vointa se reinventeaza si devine alt om:
"Si liber, usor, al neantului fiu,
Ma nasc un nou om, deschid alta poarta."
Ce naiba se intampla cu mine? Eram atat de optimist inainte. Niciodata nu-mi pierdeam increderea ca maine va fi mai bine! Si asta s-a evaporat? Ce moment nepotrivit pentru ea sa plece...cu cateva zile inainte de a intra in cel de-al treizecelea an din viata. Privind in perspectiva viitorul nu mai imi pare asa de atragator. Intotdeauna am fost mai atras de tonurile de gri decat rozul orbitor. Parca imi surade ideea de a disparea la un loc cu toata lumea zdrobiti de un bolovan aruncat de Univers fara sa-l fi cerut nimeni. Ma transform intr-un pesimist? Un negativist? Sau poate un miserupist... Chiar nu imi pasa atata timp cat e diferit.

Lost and confuse


"Can somebody help him?
Lost and confused
He's been here before
But his mind ain't much use.
Forgot what he came for
Or even why he's here'
Cause when his eyes, they shut
He's not there, he don't care...
...
It's all so easy on your own, 02-20 boy
It's all so easy on your own, 02-20 boy, 02-20 boy
...
Climb your way to nowhere
Might as well stay here
Sit back, relax, 02-20 boy
So bored, so bored...
Don't care to remember
the reasons why you're here'
Cause when your eyes, they shut
You don't care, you're not there.
...
It's all so easy on your own, 02-20 boy
It's all so easy on your own, 02-20 boy, 02-20 boy
It's all so easy on your own, 02-20 boy, 02-20 boy
It's all so easy on your own, 02-20 boy, 02-20 boy."




Suicide Sport Club - 02-20 boy

11 februarie 2008

Legende: Reloaded

Din nou m-am hotarat sa scriu despre Legende asa cum au fost ele portretizate in filme. Persoane exceptionale care prin actiunile lor au influentat, uneori chiar radical, lumea din jurul nostru si care au beneficiat de ecranizari de exceptie pe care un cinefil n-ar trebui sa le rateze.
Primul pe care l-as recomanda si pe care l-am urmarit acum cateva zile este Gandhi(1982) in regia lui Richard Attenborough(Chaplin). Filmul, proiect de suflet al regizorului, prezinta in peste 3 ore biografia lui Mahatma Gandhi, parintele natiunii indiene si cel care aproape intreaga viata a luptat pentru independenta Indiei si pentru egalitatea oamenilor intre ei indiferent de religia lor. Inceputul este identic cu finalul filmului si incarcat de dramatism. Gandhi este asasinat in timpul unei plimbari prin mijlocul oamenilor pe care i-a iubit atat de mult. Procesiunea funerara care urmeaza este cred una din cele mai impresionante scene filmate vreodata. Accentuez "filmate" pentru ca e vorba de un cortegiu format din 300 000 de figuranti, mare parte participanti voluntari si nu de efecte digitale. Revenind insa la viata sa, momentul de start al luptei sale impotriva opresiunii, se petrece in Africa de Sud nu in India, cand in timpul unei calatorii cu trenul este azvarlit din el de catre conductor pe motiv ca indienii si "coloratii" n-au ce cauta la clasa I. El era un avocat din Londra si cetatean al Imperiului Britanic. Punct de cotitura si de razvratire. Organizeaza marsuri non-violente impotriva inegalitatii in drepturi si in semn de protest isi arde pasaportul britanic. Este incarcerat de mai multe ori si eliberat dar nu renunta. In final autoritatile aleg sa recunoasca drepturile indienilor. Victorios, Gandhi se intoarce in India unde are o primire calduroasa din partea liderilor spirituali si politici indieni, dornici de a-l coopta in lupta pentru independenta fata de coroana britanica. Gandhi accepta si constient ca nu-si cunoaste tara pleaca in lungi calatorii pe aproape tot intinsul Indiei vazand cu proprii ochi saracia si mizeria in care se zbateau taranii. Profund afectat, tine discursuri, scrie scrisori, publica in ziare, condamna Imperiul care i-a redus la o tara de consumatori ai produselor britanice. Indeamna la boicotarea stofelor de import, pledand pentru confectionarea proprie a hainelor solicita liberalizarea productiei de sare, organizand un mars de 350 de km. Este de nenumarate ori arestat si incarcerat, apoi eliberat la protestul maselor. Campania sa de non-violenta era simpla. "Ne pot bate, ne pot ucide dar nu ne pot supune daca noi nu acceptam". Era pur si simplu rezistenta pasiva. Iar englezii tot nu intelegeau. Pana le-a explicat Gandhi: "100 000 de englezi nu pot carmui 350 de milioane de indieni daca acestia nu-i vor". Simplu. In cele din urma, Anglia satula de presiunea internationala si slabita dupa al 2-lea Razboi Mondial, recunoaste independenta Indiei dar problemele nu se rezolva asa usor. Izbucneste un razboi civil intre musulmani si hindusi care nu inceteaza decat dupa un post negru foarte lung tinut de Gandhi care il aduce aproape de sfarsit. Impresionati de sacrificiul sau, liderii celor doua parti religioase incheie "pace" pentru a-l salva pe Ba-pu, parintele Indiei. Ca urmare Pakistanul se separa de India. Pe parcursul acestor evenimente cel care-i da viata pe ecran marelui om spiritual este Ben Kingsley. Un mare actor. Interpretarea lui este atat de credibila incat la final eram convins ca Gandhiji (cum era alintat de popor) nu putea arata decat asa. Sunt multe de spus despre aceasta "legenda" dar, asa cum scrie si la inceputul filmului, viata unui asemenea om nu poate fi cuprinsa intr-un film. Deci nici intr-o insemnare de blog. Insa poate asta va convinge sa cercetati voi mai mult, daca nu va sunt suficiente cele 8 Oscaruri luate.

Timisoara: fruntea tarii


Nu puteam sa nu vorbesc si eu de asta. Topul celor 50 de orase in care merita sa locuiesti in Romania a fost realizat de revista Capital asupra primelor 50 de orase din tara ca populatie. S-au folosit mai multe criterii pentru departajare iar Bucurestiul a fost luat drept termen de comparatie. Printre cele 24 de criterii au fost: accesul la infrastructura de transport (aeroport, autostrada, drum european reabilitat, cale ferata principala), accesul la comert modern (hipermarket, cash&carry, mall), accesul la educatie, la cultura (teatru, opera si filarmonica, cinematograf), situatia economica (salariul mediu, rata somajului, investitiile straine), preturile din imobiliare, gradul de poluare (a aerului, apei si solului), accesul la munte si mare, accesul la manifestari sportive, existenta unei gradini zoologice, rata criminalitatii, dar si distanta pana la granita cu UE. Pentru toate s-au luat in calcul necesitatile unei familii de clasa medie, cu un loc de munca adecvat si bine remunerat, cu dorinte cat mai diverse de petrecere a timpului liber, de a duce o viata linistita si sanatoasa si a calatori rapid in tara si strainatate.
Timisoara a iesit pe prima pozitie in acest top (in mintea mea nu era nici un dubiu) iar orasele din Transilvania sau Banat au ocupat pozitii fruntase. Exceptie face Constanta, de pe locul 2, insa marea a jucat un rol hotarator, zic eu. La fel Bucurestiul, desi exclus din top, aplicandu-se criteriile ar ocupa prima pozitie. Deh, capitala ramane capitala... Insa cred ca poluarea, circulatia infernala si preturile imobiliare exorbitante ar fi trebuit sa cantareasca mai serios.
Sa revenim la noi. De ce merita sa traiesti aici? In primul rand situatia economica. Timisoara e un oras prosper si daca investitiile se mentin va ramane asa. Avem una din cele mai mici rate a somajului si suntem unul din putinele orase in care se inregistreaza deficit de forta de munca calificata, investitorii avand uneori greutati in a-si ocupa posturile. In al doilea rand, accesul la educatie, Timisoara fiind un centru universitar puternic, chiar daca nu pe masura celor din Bucuresti sau Cluj. Insa suntem pe drumul cel bun. Cultura la fel, in ultimii ani a avut trend foarte bun, oferindu-mi prilejul sa vad o multime de evenimente. Am lipsit la teatre si Opera dar "Timisoara mica Viena" incanta vreme de mai mult de jumate de an si cele mai ciudate gusturi. Iar Filarmonica are de anu trecut sediul ei. Si ca tot am vb de Viena, avantajul de a fi langa granita, iti da posibilitatea sa o vezi in 5 ore cu masina. La fel aeroportul international are destule destinatii (nu cate mi-as fi dorit dar.. ) iar autostrada sa speram ca se termina pana la urma. De comert modern ce sa mai zic: un Mall, 2 Real-uri, 2 Metro, Bille si Profi-uri si Pracktikere cat sa te saturi de ele. Poluarea nu prea o simti, probabil doar in zilele caniculare de vara. Dar avem multe parcuri si locuri de evadat. Muntele e cam departe si asta e un neajuns. In jur de 3 ore pana la Semenic sau Muntele Mic dar acolo inca se schiaza si acum. Deci merita! In incheiere ma declar multumit si onorat ca suntem pe prima pozitie si sper sa ramanem acolo iar diferentele dintre orase sa scada cat mai mult. Mai jos lista completa a oraselor si punctajul obtinut:

1. Timisoara 7,25
2. Constanta 7,10
3. Sibiu 6,65
4. Brasov 6,58
5. Oradea 6,50
6-7. Arad 6,25
Cluj 6,25
8. Turda 6,05
9. Ploiesti 6,03
10. Pitesti 5,95
11. Lugoj 5,87
12. Targu Mures 5,80
13. Satu Mare 5,59
14. Bistrita 5,43
15. Galati 5,28
16. Iasi 5,25
17. Craiova 5,10
18. Medias 5,08
19. Bacau 5,00
20. Medgidia 4,95
21. Zalau 4,92
22. Rm. Valcea 4,88
23. Alba Iulia 4,87
24. Resita 4,85
25. Giurgiu 4,83
26. Slatina 4,80
27. Targoviste 4,78
28. Braila 4,77
29. Baia Mare 4,75
30-31. Botosani 4,60
30-31. Sf. Gheorghe 4,60
32. Tulcea 4,57
33-34. Hunedoara 4,48
Roman 4,48
35. Buzau 4,47
36-38. Deva 4,45
P. Neamt 4,45
Suceava 4,45
39. Petrosani 4,42
40. Alexandria 4,35
Orasul Scorul
41. Pascani 4,22
42. Dr. Tr. Severin 4,12
43-44. Calarasi 4,10
Tecuci 4,10
45. Targu Jiu 4,05
46. Focsani 3,90
47. Slobozia 3,80
48. Onesti 3,75
49. Vaslui 3,25
50. Barlad 3,15

09 februarie 2008

Cine are voce

Ma indeamna Maria sa vorbesc si eu despre muzica de pe plaiurile noastre mioritice. Care din cantaretii autohtoni are vocea mai buna, asa suna leapsa. Chestia e ca oricat as vrea sa privesc obiectiv "industria muzicala" nu voi reusi sa o fac pentru ca am si eu preferintele mele. Asa ca imi pare rau pentru Andra, Loredana, Paula Selling si alte cantacioase de la noi, care desi sunt fete talentate si muncitoare, nu reusesc sa ma convinga ca ar merita trofeul. Nici Banica Jr sau Bitman. Au si ei voci, tot respectul, ma simt bine ascultandu-i dar atat. Poate la anu. In momentul asta premiile le-as da la urmatorii (am impartit leapsa pe categorii in functie de sex):

Best female voice: Roxana Andronescu, tipa de la Spin.

Best male voice: Tudor Chirila, ca mor(maie) fetele dupa el :). O fi de la voce.

Nopol, Trifoi si Ama ce parere au?

Ce risipa, ce pacat

Ii las pe Travka sa va spuna ca sunt mai coerenti decat mine.

"Da,bineinteles, aseara am baut.
N-am putut sa dorm
Simteam niste dureri acolo in somn.
Ce risipa,ce pacat.
De ce dai atunci cand nu ai
Pereche in lumea asta toata urban?

A iubi e ingeresc
dar capul de betie ma doare
Si sunt derutat,iubito,de pisica asta care
Imi da tarcoale,lovindu-mi in cap."


08 februarie 2008

Calendarul Pirelli 2008

Februarie

Masinile si femeile inflameaza in egala masura imaginatia barbatilor. Iar cand e vorba de cele mai frumoase femei si cele mai puternice masini in aceeasi propozitie un zambet caraghios ramane gravat pe chipul nostru masculin si cea mai despteapta replica pe care o putem spune cand ne trezim din visare ramane: "ce spuneai draga?"

Calendarul Pirelli ne aduce in fiecare an niste fotografii superbe cu niste domnisoare dragute, ale caror nume nu m-am obosit sa le memorez. La anu, vor fi altele oricum... Pe cele din 2008 le puteti admira pe situl Pirelli, de pe care am "furat" si eu una, asa cum au fost ele fotografiate in Shanghai.

07 februarie 2008

Cine-i nascut in februarieeee? Hai sus...

Leapsa de la Carina cu "ce sarbatorim de ziua ta?" Cati au murit, cati s-au nascut si ce lucruri importante s-au petrecut in istorie pe 16 februarie. Atunci e ziua mea, m-ati inteles?

Cinci evenimente:

1568 :The entire population of the Netherlands - three million people - was sentenced to death by the Roman Catholic Church for heresy;
1923: Mormântul faraonului Tutankamon a fost inclus în circuitul turistic egiptean
1959: Fidel Castro a preluat conducerea Cubei
1968: România a renunţat la organizarea administrativă tipic sovietică în regiuni şi raioane şi a reînfiinţat unitatea administrativ-teritorială tradiţională: judeţul; au fost organizate 39 de judeţe, plus municipiul Bucureşti
1985: Se infiinteaza Hezbollah.

Cinci aniversari:

1710: Regele Ludovic XV al Fr
1836: Bogdan Petriceicu Haşdeu, spirit enciclopedic al culturii române, filolog, folclorist, prozator, dramaturg, istoric şi publicist, vicepreşedinte al Academiei Române
1906: Tiberiu Popoviciu, matematician, membru al Academiei Române. A organizat Institutul de calcul numeric din Cluj, de numele lui legându-se şi începuturile şcolii clujene de analiză matematică (d. 1975)
1942: Kim Jong al II-lea, fiul dictatorului Kim Ir Sen, preşedinte nord-coreean
1959: John McEnroe, jucător de tenis american

Un deces:

1945: Börries, baron de Münchhausen, poet liric german, autor de balade

O sarbatoare:

1918: Ziua naţională a Lituaniei.

Dau mai departe leapsa lui Yogi si Dragos. La multi ani!!

06 februarie 2008

Big Brother vine in TM


Din EVZ am aflat si eu ca s-au montat primele camere de filmat pentru supravegherea traficului in orasul de pe Bega. Intersectia vizata a fost cea dintre Circuvalatiunii si Gh. Lazar iar Primaria anunta ca pana la sfarsitul lunii vor mai fi montate camere in alte zece intersectii cu trafic congestionat. Asta deoarece, pe langa rolul de a depista pe cei care nu respecta regulile de circulatie fortand verdele ele mai au un scop. Acela de a numara masinile din trafic si a modifica timpul de asteptare la semafor pentru a fluidiza cat de cat traficul si a reduce aglomeratia. Laudabil, ce sa zic, urmeaza sa vedem daca vor avea si efect sau sunt doar rezultatul unui contract avantajos incheiat. Pe mine ca sofer fara masina nu ma prea afecteaza initiativa asta, dar ca pieton o sa incerc sa fiu mai atent la semafoare cand trec pe rosu. Stanga, dreapa si apoi in sus!! Ca poate ma trezesc cu amenda acasa...

Cititi articolul integral aici.

05 februarie 2008

Friend Zone - Tutorial

Eu: ceau!
Ea: salut.
Eu: mesaju se opreste la "n-ar trebui sa supo..."! mai era ceva?
Ea: “crizele mele”!
Eu: nu stiu exact despre ce crize vorbesti iar daca am contribuit si eu la ele, ce sa spun, sorry. regret doar ca n-am stat un pic de vorba inainte de a ajunge in situatii penibile. probabil le-am fi evitat. asta e. am interpretat gresit niste chestii dintre noi si asta-i tot.
Ea: n-ai contribuit tu la crizele mele...ele exista de mult. si am incercat sa te avertizez, in modul meu tamp, cat am putut, in legatura cu cealalta fata a mea.
Eu: se pare ca n-am inteles.
Ea: ceea ce am eu in spate nu e compatibil cu oamenii cu care sunt acum si care-mi sunt dragi ca prieteni, adica voi.
Eu: poate ar trebui sa renunti la ce ai in spate si sa nu mai duci o viata dubla nu crezi?
Ea: cu asta ma lupt, dar uneori mai cad, nu stiu...e aiurea.
Eu: parca e un basm frumos si idilic. dar nu putem fi copii toata viata.
Ea: ...
Eu: apropo prin cadere, vrei sa spui sa stai pana dimineata in birt cu mine si sa pleci cu un strain acasa? poate daca ai da un semn cand cazi s-ar gasi cine sa te prinda. prieteni ai destui!
Ea: da, si asta e o cadere, printre altele.. si nu era strain, il stiu de mult timp...
Eu: in fine...sa terminam...
Ea: acum ce sa fac, ma urasc ca esti asa!
Eu: te urasti? de ce?
Ea: intotdeauna fac rau celor care mi-s apropiati...
Eu: pai de ce faci asta? ca sa aprecieze apoi cand le faci bine?
Ea: in nici un caz, nu o fac premeditat
Eu: bine, atunci hai sa te intreb ceva. cat de apropiat iti sunt eu?
Ea: suficient de mult incat sa-mi lipsesti daca nu esti si tu unde ne adunam cu toii.
Eu: nu zau. chestia e ca in ultimul timp am fost mai mult "noi" decat "totii" si incepusem sa cred ca se petrece ceva dar probabil era in mintea mea amortita.
Ea: ai dreptate, am fost ...
Eu: in fine...mam trezit la realitate acum.
Ea: ...
Eu: nu-ti fa griji nu o sa lipsesc de la "adunari"
Ea: eu chiar cred in prietenii intre baieti si fete, chit ca suna infantil; eu am avut si am prieteni baieti!
Eu: ...tu poate..
Ea: D, pe care-l stii si tu, stau cu el majoritatea timpului, si nu ma refer la lucru. iesim impreuna la cafea, la cumparaturi.
Eu: stiu asta...si ai dreptate atata timp cat unu nu vrea ceva mai mult...
Ea: am gresit f mult fata de tine, chiar daca am fost sfatuita sa nu iesim numai noi ca sa nu alimentez eu cine stie ce chestie...
Eu: serios?
Ea: dar mie mi s-a parut firesc asa, nu stiu, naiba sa ma ia.
Eu: apropo, D e insurat!
Ea: good point...
Eu: iar noi doi solo.
Ea: da, nu stiu, n-are rost sa-ti mai dau exemple.
Eu: plus ca abia ne cunoscusem.
Ea: ideea e ca mie chiar imi facea placere sa iesim impreuna.
Eu: pai si mie!
Ea: dar te percepeam ca prieten si inca te vad asa.
Eu: aha.
Ea: nu mai suntem adolescenti..iar eu sunt atata de idioata si ma comport ca in adolescenta.
Eu: tocmai...ne-am invartit in juru cozii cand puteam sa discutam mai demult.
Ea: exact
Eu: de fapt eu am asteptat aiurea cautand un semn. in fine nu mai conteaza acum
Ea: dar ti-am dat indicii...ti-am zis de R, de M...ca unui prieten!
Eu: stiu...dar nu esti prima care povesteste de fostele relatii...
Ea: nu spun unui tip cu care vreau sa ma cuplez detalii dinastea.
Eu: am crezut ca tu esti altfel.
Ea: stii, mi-a revenit in minte un episod de cand aveam 17 ani...atunci am pierdut un prieten tare bun tot asa.
Eu: eu n-am fost in situatia ta ... asa ca nu stiu cum e, dar probabil e mai usor decat in a mea.
Ea: nu stiu daca se pot compara.
Eu: asa cred si eu. tu te simti vinovata, dar eu ma simt penibil...
Ea: ...
Eu: nu stiu care pierde mai mult...dar oricum lucrurile nu vor mai fi ca inainte.
Ea: imi pare rau.
Eu: si mie imi pare, da n-o sa murim din asta.
Ea: noi iesim...nu vii la 8.30 in Cosmo?
Eu: nu mai pot. sunt cam obosit de aseara. am baut mult si n-am prea dormit. ai vorbit cu astia?
Ea: pai cu S doar. hai si tu, te rog...daca nu vii, se complica si mai mult totul.nu stam mult
Eu: S unde e?
Ea : acasa
Eu: o sa vorbesc cu ea. dar asa n-am chef sa beau deloc.
Ea: bei un ceai. e bun ceaiul acolo.
Eu: o sa incerc...
Ea: sa bei ceai sau sa vii?
Eu: na. am vb cu S si plecam impreuna. ne vedem cred ca acolo.
Ea: perfect.

Secunde de celebritate

Am precizat ca la Schimb de carti 6 la Timisoara au venit de la Tvr sa ne filmeze. A doua zi chiar am fost vazuti la stirile Tvr Timisoara. Puteti urmari mai jos reportaju.

15 Ganduri Bune

in 15 piese vesele numai potrivite sa-ti incepi ziua cu ele sau sa-ti revii dupa alea 15 de taiat venele de acum o saptamana. Ori poate vrei sa destinzi atmosfera un pic la prima intalnire ;). Ce mai trebuie sa fie una buna printre ele. Deci, urmeaza:

1. State Of Shock - Money Honey. Stiu ca nu toate fetele sunt materialiste, dar pentru cele care sunt, sa stiti ca ne straduim... asa ca,

"If I had the money honey would you love me, love me, love me,
if I wasn't just somebody like me (like me) "

2. Eve 6 - Think Twice. Ce te uiti ba la fata mea! Insa mai politicos spus. Simti insa cum iti fierbe sangele in vine si vrei sa bati pe careva :))

"Think twice before you touch my girl
Come around I'll let you feel the burn
Think twice before you touch my girl
Come around come around no more"

3. Klaxons - Golden Skans. I-am mai pus aici, dar ce sa fac daca imi plac. E atat de vesela piesa ca ma si vad dansand pe ea.

"A hall of records, or numbers, or spaces still undone.
Ruins, or relics, disciples and the young."


4. Dub Pistols - Official chemical. Sigur ati auzit-o pe la tv in vreo reclama dar n-ati inteles ce spun. Nu conteaza, exact ce vreti voi aia spun.

"we give you what you want we give ya what you like
say we allright
dub pistols official chemical visual missles
official chemical visual missles"

5. Smash Mouth - Walkin on the sun. Numai potrivita dupa toata tevatura asta cu sfarsitu lumii, incalzirea globala, asteroidul ucigas etc. Fuga la supermarket ca avem multe de consumat...
"So don't delay act now supplies are running out
Allow if you're still alive six to eight years to arrive
And if you follow there may be a tomorrow
But if the offer is shun you might as well be walkin' on the sun"

6. Stereo Mc's - Connected. Fugiti si luati-va telefon, sau calculator, sau televizor, orice numai sa fiti conectati la realitate. Nu care cumva sa iesiti din casa!

"Won't someone try
Open up your eyes
You must be blind
If you can't see
The gaping hole
Called reality"

7. Jet - Are You Gonna Be My Girl. Intrebare de baraj. Raspunsul pe privat ;))

"Big black boots,
long brown hair,
she's so sweet
with her get back stare."


8. Morningwood - Take Off Your Clothes. Si daca raspunsul e da:

"When I see you I want you to
Take of my clothes
Just rip off my clothes
Just take off my clothes
Well make yourself at home and take off your clothes
We'll get naked and we'll see how it goes"

9. Patrice - Up In My Room. Cand stai in camera si pici intr-o stare melancolica parca iti vine sa asculti un pic de reggae:

"Let’s build a house on the beach
plant a family tree and live in harmony
Only in love we are free
that’s why I’m down on my knees (yeah)
to make you my queen"

10. Shanks & Bigfoot - Sweet like chocolate. Cine o mai tine minte? Un videoclip cu muuulta ciocolataaaa. Se zice ca daca mananci ciocolata te simti mai bine. Dar daca o asculti?

"Finding your way in the dark,
ain't so hard when you're close to my heart
You are there when I'm feeling alone
All I need is for you to come home"


11. The Fashion - Letter from the ambulance. Daca de la prea multa ciocolata ajungeti la spital scrieti-mi o scrisoare. Promit sa n-o citesc cu voce tare.

12. Red Hot Chili Pepers - Tell Me Baby. Ardei iuti deci energie maxima. Ce muzica de club?! Red Chili ruleaza pentru barbati si femei deopotriva.

"Tell me baby what's your story
Where do you come from
And where you wanna go this time on
Your so lovely are you lonely
Giving up on the innocence you left behind"


13. The Knife - Pass This On. Un fel de "Ii transmiti te rog?" E mai melancolica piesa, dar pe mine ma face sa ma simt bine. Si in vine sa rad cand aud accentul suedez al fetii :).

"I'm in love with your brother
What's his name
I thought I'd come by to see him again
when you two dance oh what a dance
when you two lough oh what a lough"


14. Stereophonic - Have A Nice Day. Asta chiar e vesela si optimista.

"Swim in the ocean
That be my wish
I drive around all day
And kill processed fish"


15. Lazyboy - Inhale Positivity . Titlul spune totul. Versurile le puteti recita la lucru sau acasa cand simtiti ca plezniti. Va spun doar unul:

"Take life less seriosly!"

Chinese Fur Farms

Chiar inainte de a ma culca m-am gandit sa-mi verific mailu inca o data. Nu cred ca voi mai putea dormi. Link-ul primit de la Simo e socant de-a dreptul. E vorba de un site afiliat PETA - People for ethical treatment of animals - in care afli despre comertul cu blanuri importate din China. Degeaba sunt acestea procesate in Europa, ceea ce se intampla in fermele de animale furnizoare intrece orice inchipuire si-ti face pielea sa ti se infioare. Pe situl FurIsDead am descoperit cum in urma unui reportaj cu camera ascunsa facut de cei de la Swiss Animal Protection/EAST Internationa se poate arata lumii intregi ce suferinte indura animalele de la care provin pretioasele voastre blanuri. Vulpi, iepuri, ratoni, vizoni etc tinuti in conditii nemiloase si sacrificate intr-un mod ce l-ar scarbi insusi pe taranu roman ce inca isi taie porcu ca pe vremuri. In filmul de mai jos veti putea urmari, cei cu fire mai puternica, cum animalele, dupa ce sunt lovite cu paru sau pur si simplu trantite de pamant si ametite, sunt jupuite de vii de blana si aruncate la gunoi!!! Asta deoarece nu exista nici un fel de lege care sa reglementeze cresterea si sacrificarea lor in fermele precizate. Apropo, stiti cat mai traieste un animal jupuit de viu de piele? Zece minute!!!!!! Criminalilor... Nu stiu ce sa fac altceva decat sa postez si eu clipul asa cum ma indeamna autorii situ-lui astfel incat sa fie cunoscut de cat mai multi oameni. VA AVERTIZEZ CA IMAGINILE SUNT FOARTE DURE SI POT PROVOCA REACTII DE URA SI VIOLENTA! Eu n-am putut urmari decat jumatate din el.

Pledge to go fur-free at PETA.org